Ordin Nr. 866 din 12.12.2010 cu privire la organizarea asistenţei ...

Anexa nr.1
la ordinul Ministerului Sănătăţii
nr. 866 din 27.12.2010
Normele de reglementare
a asistenţei medicale gastroenterologice şi hepatologice
Secţiunea I
Dispoziţii generale
1. Prezentele Norme reglementează organizarea asistenţei medicale
gastroenterologice şi hepatologice în cadrul instituţiilor medico-sanitare din
Republica Moldova indiferent de forma juridică de organizare şi activitate.
2. Asistenţa medicală gastroenterologică şi hepatologică se acordă în
condiţii de ambulator de către cabinetele specializate de gastroenterologie,
hepatologie şi secţiile gastroenterologie, hepatologie sau boli interne cu paturi
gastroenterologice, hepatologice, organizate în modul stabilit de Ministerul
Sănătăţii.
3. Cabinetul medicului gastroenterolog, hepatolog se organizează în cadrul
instituţiilor medico-sanitare de tip ambulator sau staţionar, publice sau private
(inclusiv secţii consultative republicane, municipale, raionale).
4. Secţia gastroenterologie sau hepatologie, inclusiv paturile de profilul
menţionat în secţiile boli interne, se organizează în spitale de nivel primar, secundar,
terţiar, institute de cercetări ştiinţifice.
5. Centru Naţional de Gastroenterologie şi Hepatologie coordonează şi
monitorizează activitatea serviciului de gastoenterologie şi hepatologie din ţară,
promovînd politica statului în domeniul ocrotirii sănătăţii aplicate pentru funcţionarea
eficientă a serviciului dat.
6. Misiunea serviciului de gastoenterologie şi hepatologie este de a asigura
accesul adulţilor şi copiilor la asistenţă medicală specializată de calitate în domeniu
în condiţii de ambulator şi spitaliceşti, adecvată necesităţilor în vederea reducerii
morbidităţii, invalidităţii şi mortalităţii cauzate de maladiile gastoenterologice şi
hepatice.

Secţiunea 2
Organizarea asistenţei medicale gastroenterologice şi hepatologice
7. Cabinetele specializate ale medicului gastroenterolog, hepatolog asigură
consultaţia pacienţilor cu patologia tractului gastrointestinal şi ficatului, în baza
biletului de trimitere a medicului de familie, la adresările directe sau în cazuri de
urgenţă – în modul stabilit de actele normative în vigoare.
8. Spitalizarea pacienţilor cu maladii ale tractului gastrointestinal şi ficatului
se efectuează conform biletului de trimitere eliberat de către medicul de familie
şi/sau de către medicul gastroenterolog sau hepatolog, în conformitate cu prevederile
actelor normative în vigoare.
9. Specificul maladiilor ficatului impune unele cerinţe deosebite pentru
organizarea diagnosticului şi tratamentului.
10. Diagnosticul şi tratamentul pacienţilor cu hepatite cronice virale B, C, D
în fazele integrative sau cu viremia joasă, cu activitate minimă-moderată se
efectuează în secţiile de profil hepatologic-gastroenterologic, internistic, infecţios a
spitalelor municipale sau raionale.
11. Diagnosticul şi tratamentul pacienţilor primar depistaţi sau la agravarea
stării pacienţilor cu diagnosticul deja stabilit de hepatite cronice virale şi non-virale
(autoimune, medicamentoase, colestatice), a celor cu patologie ereditară,
hepatopatii neclare, ciroză hepatică st. A–B după Child-Pugh cu activitatea
procesului hepatic moderată-severă se efectuează obligatoriu în spitalele
republicane, municipale în secţiile de profil gastrohepatologic, după efectuarea
investigaţiilor necesare ambulator şi/sau după consultaţia specialiştilor de profil –
gastroenterolog, hepatolog sau medic infecţionist.
12. Diagnosticul şi tratamentul antiviral al pacienţilor adulţi cu hepatite
cronice virale B, C, D sau ciroză hepatică st. A după Child-Pugh cu viremie
moderată-înaltă, sau cu activitate a procesului hepatic moderată-severă se
efectuează în secţiile de profil hepatologic-gastroenterologic sau infecţios ale
spitalelor republicane (Spitalul Clinic Republican sau Spitalul Clinic de Boli
infecţioase „Toma Ciorba”).
13. Supravegherea pacienţilor cu hepatite cronice virale, ce primesc
tratament antiviral specific se efectuează în cabinetele gastroenterologicehepatologice
sau de către cabinetele medicului infecţionist din instituţiile medicosanitare
republicane, municipale, sau raionale;
14. Supravegherea pacienţilor cu hepatite cronice şi ciroze hepatice stadiul
A-B după Child Pugh de etiologie autoimună, cu ciroză biliară primară, ciroză
medicamentoasă şi alte maladii dobîndite sau ereditare rar întîlnite se efectuează de

către cabinetele medicului gastroenterologe-hepatolog din instituţiile medicosanitare
republicane şi municipale.
15. Evidenţa şi supravegherea pacienţilor cu maladii ale tractului
gastrointestinal şi hepatice se efectuează de către medicul de familie şi medicul
specialist gastroenterolog şi hepatolog, conform schemei aprobate prin ordinul
Ministerului Sănătăţii.
16. Problemele privind organizarea asistenţei medicale gastroenterologice şi
hepatologice se soluţionează de către Centrul Naţional de Gastroenterologie şi
Hepatologie, Consiliile Medicale Consultative ale instituţiilor medico-sanitare
publice.
17. Responsabili de organizarea asistenţei medicale gastroenterologice şi
hepatologice, conform actelor normative în vigoare sînt conducătorii instituţiilor
medico-sanitare publice.
Secţiunea 3
Organizarea activităţii Centrului Naţional de Gastroenterologie şi
Hepatologie
18. Centrul Naţional de Gastroenterologie şi Hepatologie îşi desfăşoară
activitatea în cadrul Instituţiei Medico - Sanitare Publice Spitalul Clinic
Republican, în baza cabinetelor şi secţiilor gastroenterologie şi hepatologie, şi
conlucrează cu toate subdiviziunile acestuia, cu instituţiile medico - sanitare
publice republicane, municipale şi raionale, Centrele de cercetări ştiinţifice şi de
învăţământ din republică şi de peste hotare.
19. Centrul Naţional de Gastroenterologie şi Hepatologie (în continuare –
Centrul), are ca scop:
1) acordarea asistenţei organizator-metodice instituţiilor medico – sanitare
publice din republică în domeniul gastroenterologiei şi hepatologiei;
2) colaborarea cu Centrele similare internaţionale în vederea
implementării noilor metode de diagnostic, tratament şi profilaxie a
patologiilor ficatului şi tractului gastrointestinal;
3) contribuirea la eficientizarea activităţii de asistenţă medicală
pacienţilor cu afecţiuni hepatice şi ale tractului gastrointestinal, prin elaborarea
şi promovarea politicii unice a statului în domeniul dat, cît şi perfecţionarea
continuă a sistemului sănătăţii în domeniul nominalizat.
20. În activitatea sa Centrul se conduce de actele legislative şi normative în
vigoare ale Republicii Moldova, ordinele şi instrucţiunile Ministerului Sănătăţii,
ordinele şi dispoziţiile directorului Spitalului Clinic Republican, precum şi de
prezentele Norme.

21. În funcţie de director al Centrului este numit, în conformitate cu actele
normative în vigoare, specialistul cu pregătire în domeniul gastroenterologiei şi
hepatologiei, deţinător de grad ştiinţific, cu competenţă în formarea şi
perfecţionarea cadrelor medicale de specialitate şi cu aptitudini manageriale, prin
coordonare cu Ministerul Sănătăţii, inclusiv cu recomandarea Asociaţiei medicilor
gastroenterologi, hepatologi „Hepateg”.
22. Centrul îşi desfăşoară activitatea într-o colaborare strînsă cu catedrele de
Medicină internă, Chirurgie, Boli infecţioase, Medicină de familie, Imagistică,
Endoscopie, Diagnostic de laborator, Farmacologie, Obstetrică şi ginecologie ş.a.
ale USMF „Nicolae Testemiţanu”, Societatea medicilor internişti din Republica
Moldova, Asociaţia medicilor gastroenterologi, hepatologi „Hepateg”, Societatea
medicilor infecţionişti, Societatea medicilor de familie, Societatea medicilor
imagişti, endoscopişti, Societatea medicilor chirurgi, Societatea medicilor alergologi
şi imunologi.
23. Centrul are următoarele atribuţii de bază:
a) participarea la elaborarea şi promovarea politicii statului în domeniul
afecţiunilor hepatice şi ale tractului gastrointestinal;
b) contribuirea la perfecţionarea cadrului legislativ şi aplicarea acestuia
pentru realizarea obiectivelor Politicii Naţionale de Sănătate, Legii ocrotirii
Sănătăţii, Concepţiei reformării sistemului asistenţei medicale din Republica
Moldova, altor acte legislative şi normative în vigoare ce contribuie la activitatea
în domeniul respectiv;
c) determinarea priorităţilor şi elaborarea strategiilor de diagnostic,
tratament, reabilitare şi profilaxie a persoanelor cu patologii hepatice şi ale
tractului gastrointestinal;
d) promovarea politicii de asigurare cu echipament performant a
instituţiilor medicale pentru implementarea tehnologiilor avansate de
diagnosticare, tratament şi recuperare a pacienţilor ce suferă de afecţiuni hepatice
şi ale tractului gastrointestinal;
e) favorizarea implementării realizărilor cercetărilor ştiinţifice prioritare în
domeniul afecţiunilor hepatice şi ale tractului gastrointestinal, elaborării
normativelor unice, protocoalelor clinice naţionale, standardelor şi schemelor de
diagnostic, tratament şi reabilitarea persoanelor cu diverse afecţiuni hepatice şi ale
tractului gastrointestinal, contribuirea la implementarea lor în practică.
24. Pentru realizarea atribuţiilor menţionate Centrul efectuează
următoarele genuri de activitate:
a) acordarea asistenţei consultative lucrătorilor medicali din instituţiile
medico-sanitare publice din republică;
b) organizarea seminarelor, simpozioanelor, congreselor în problemele
afecţiunilor hepatice şi ale tractului gastrointestinal;
c) conlucrarea activă cu mass-media întru sensibilizarea populaţiei la
problema afecţiunilor hepatice şi ale tractului gastrointestinal;

d) elaborarea programelor de conlucrare şi colaborare cu instituţiile
medicale de profil din ţară şi de peste hotare, participarea la lucrările seminarelor,
congreselor internaţionale în domeniu;
e) implementarea metodelor noi de investigare şi tratament al persoanelor
suferinde de afecţiuni hepatice şi ale tractului gastrointestinal;
f) asigurarea funcţionării mecanismului de interacţiune interdisciplinară în
vederea acordării serviciilor medicale calitative pacienţilor cu afecţiuni hepatice şi
ale tractului gastrointestinal, prin dirijarea organizator-metodică şi coordonarea
activităţii serviciilor implicate în activitatea de diagnostic, tratament şi profilaxie;
g) acordarea asistenţei medicale înalt specializată persoanelor suferinde
afecţiuni hepatice şi ale tractului gastrointestinal.
25. Pentru exercitarea funcţiilor ce-i revin, Centrul este abilitat cu
următoarele drepturi:
a) să solicite şi să primească în condiţiile actelor legislative şi normative
în vigoare, de la instituţiile medico-sanitare publice din republică, organele
administraţiei publice locale, precum şi de la întreprinderi, instituţii şi
organizaţiile din republică, informaţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor
de funcţie;
b) să înainteze propuneri întru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de
prezentele Norme;
c) să înainteze candidaturile angajaţilor Centrului pentru menţionare şi
decernarea distincţiilor;
d) să colaboreze cu organizaţii sindicale şi cu alte asociaţii profesionale,
legal constituite;
e) să participe la congrese, conferinţe republicane şi internaţionale, cu
subiecte ce ţin de domeniul afecţiunilor hepatice şi ale tractului gastrointestinal.
26. Centrul este responsabil pentru:
a) organizarea măsurilor de eficientizare a activităţii în domeniul asistenţei
medicale persoanelor cu afecţiuni hepatice şi ale tractului gastrointestinal,
realizarea consecventă a politicii unice a statului în domeniul ocrotirii sănătăţii şi
perfecţionarea continuă a sistemului de sănătate;
b) organizarea activităţii în baza principiilor de colegialitate în
elaborarea deciziilor şi de responsabilitate personală a colaboratorilor Centrului
pentru deciziile luate în limitele competenţei;
c) asigurarea calităţii şi veridicităţii informaţiilor prezentate;
d) examinarea eficientă şi în termenii stabiliţi a demersurilor,
reclamaţiilor, solicitărilor parvenite de la instituţii şi organizaţii, populaţie.
27. Centrul are următoarele organe de administrare şi control:
1) Directorul general al IMSP Spitalul Clinic Republican;
2) Directorul Centrului;
3) Consiliul Coordonator de Experţi.

28. Consiliul Coordonator de Experţi include specialiştii principali ai
Ministerului Sănătăţii în domeniu şi/sau Preşedinţii societăţilor medicale respective
nominalizate în punctul 5 la prezentele Norme.
29. Directorul Centrului are următoarele atribuţii:
a) programează, coordonează, monitorizează şi verifică activitatea în
corespundere cu responsabilităţile şi drepturile atribuite Centrului;
b) coordonează obligaţiile de funcţie ale colaboratorilor Centrului;
c) promovează profesionalismul, competenţa şi spiritul de iniţiativă,
respectarea strictă a legilor şi a altor acte juridice, responsabilitatea personală a
colaboratorilor Centrului pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu;
d) elaborează programul de perspectivă al dezvoltării şi planurile anuale de
activitate ale Centrului;
e) elaborează rapoartele anuale privind activitatea Centrului;
f) organizează conlucrarea activă cu mass-media pentru promovarea
asistenţei medico-sanitare persoanelor cu afecţiuni hepatice şi ale tractului
gastrointestinal;
g) participă la elaborarea programelor de colaborare cu instituţiile medicale
de profil din ţară şi de peste hotare.
30. Centrul Naţional de Gastroenterologie şi Hepatologie acordă servicii
consultative pacienţilor cu patologie hepatică, biliară, a pancreasului şi tractului
gastrointestinal prin următoarele modalităţi:
a) cabinetul consultativ al secţiei consultative a Spitalului Clinic
Republican;
În conformitate cu graficul aprobat, în calitate de consultanţi ai Centrului
participă profesorii, conferenţiarii şi şefii de secţii;
b) la necesitate – consultaţii specializate pe linia AVIASAN, efectuate de
către colaboratorii Centrului în toate localităţile republicii de nivel secundar şi
terţiar (spitale raionale, instituţii medicale municipale şi republicane). Efectuarea
consultaţiilor se va face în conformitate cu graficul aprobat de administraţia
Spitalului Clinic Republican, la propunerea şefului Centrului.
c) efectuarea consultaţiilor la necesitate, cu efectuarea concluziilor privind
necesitatea trimiterii la tratament peste hotarele ţării, în conformitate cu
modalitatea aprobată de către Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova.
31. În cazul prezenţei indicaţiilor medicale, Centrul Naţional de
Gastroenterologie şi Hepatologie organizează internarea pacienţilor cu patologie
hepatică, biliară, a pancreasului şi tractului gastrointestinal în secţia specializată a
IMSP Spitalul Clinic Republican prin intermediul secţiei consultative a Spitalului
Clinic Republican sau a secţiei de internare, prin coordonare după caz cu directorul
Centrului.
32. Internarea pacienţilor pentru tratament calificat în secţiile
gastroenterologie şi hepatologie ale Spitalului Clinic Republican se efectuează

după o consultaţie preventivă a specialiştilor Centrului, conform indicaţiilor şi
contraindicaţiilor pentru tratament (în special pentru tratamentul antiviral şi cel
imunosupresiv), specificate în Protocoalele Clinice Naţionale de Diagnostic şi
Tratament ale maladiilor gastrointestinale şi hepatice.
33. Investigaţiile de laborator şi instrumentale necesare pacienţilor cu
patologia ficatului, vezicii biliare, pancreasului, tractului gastrointestinal sunt
asigurate de către subdiviziunile corespunzătoare ale Spitalului Clinic Republican
în modul stabilit de actele normative în vigoare.
Secţiunea 4
Organizarea activităţii secţiei de gastroenterologie, hepatologie
34. Secţia de gastroenterologie, hepatologie (în continuare – secţie) se
organizează în cadrul instituţiilor medico-sanitare de tip spitalicesc (spitale de
profil general, instituţii medicale specializate), prin coordonare cu Ministerul
Sănătăţii al Republicii Moldova.
35. Numărul secţiilor de profil gastroenterologie, hepatologie şi numărul
paturilor este stabilit de către Ministerul Sănătăţii, în funcţie de răspîndirea
patologiilor hepatice şi ale tractului gastrointestinal şi ponderea mortalităţii prin
aceste patologii, la propunerea conducătorului instituţiei medico-sanitare.
36. Structura şi numărul de funcţii de state ale personalului medical sau a
altui personal se stabilesc de către conducătorul instituţiei medico-sanitare în
funcţie de volumul de lucru curativ-diagnostic efectuat.
37. Normativele recomandate de activitate a medicului gastroenterolog,
hepatolog în secţii:
a) în spital de nivel terţiar: 12-14 paturi pentru 1 (una) funcţie de medic;
b) în spital de nivel secundar, subcategorie A: 12-14 paturi pentru 1 (una)
funcţie de medic;
c) în spital de nivel secundar, subcategorie B şi C: 14-16 paturi pentru 1
(una) funcţie de medic.
38. Sarcinile de bază ale activităţii secţiei sînt:
1) Asistenţă curativ-diagnostică în afecţiunile hepatice şi ale tractului
gastrointestinal;
2) Implementarea în practica clinică a realizărilor noi în domeniul asistenţei
medicale în afecţiunile hepatice şi ale tractului gastrointestinal şi efectuarea
analizei eficacităţii implementării noilor metode de diagnostic şi tratament;
3) Efectuarea măsurilor de diagnostic diferenţial în cazuri clinice
complicate;
4) Acordarea asistenţei populaţiei în materie de profilaxie a maladiilor;
5) Acordarea suportului organizator-metodic instituţiilor medicale,
amplasate pe teritoriul deservit de secţie în ceea ce priveşte profilaxia maladiilor

hepatice şi ale tractului gastrointestinal, diagnosticul, tratamentul şi reabilitarea
bolnavilor ce suferă de astfel de patologii;
6) Perfectarea documentaţiei medicale în vigoare, alcătuirea dărilor de
seamă în modul stabilit;
7) Organizarea efectuării expertizei incapacităţii temporare şi stabile de
muncă în conformitate cu actele normative în vigoare.
39. În cadrul secţiilor de gastroenterologie, hepatologie în instituţii
medicale de nivel terţiar sau secundar de subcategorie A sunt create saloane/secţie
de terapie intensivă somatică specializată.
Aceasta va include un număr de 4 – 8 paturi, în funcţie de capacitatea
secţiei şi gradul de gravitate a pacienţilor internaţi.
Normativele recomandate de activitate a medicului în saloanele/secţia de
terapie intensivă somatică – 1 funcţie de medic la 6 paturi.
Saloanele/secţia de terapie intensivă somatică vor fi asigurate cu post
medical individual 24/24 ore.
40. Criteriile de spitalizare în cadrul secţiei de gastroenterologie,
hepatologie sînt:
a) Criteriile de spitalizare în secţiile de gastroenterologie, hepatologie se
elaborează în funcţie de nivelul spitalului, bazate pe Protocoalele Clinice Naţionale
şi Standardele medicale de diagnostic şi tratament.
b) Specialistul principal al Ministerului Sănătăţii în domeniu are dreptul de
a recomanda/trimite bolnavii pentru spitalizare în secţiile de profil ale spitalelor de
nivel primar, secundar, terţiar, în funcţie de indicaţiile medicale.
Secţiunea 5
Organizarea activităţii cabinetului medicului
gastroenterolog, hepatolog
41. Cabinetul medicului gastroenterolog, hepatolog (în continuare – cabinet)
se organizează în cadrul instituţiilor medico-sanitare de tip ambulator sau staţionar,
publice sau private (inclusiv secţii consultative republicane, municipale, raionale)
în corespundere cu legislaţia în vigoare.
42. Structura şi numărul de funcţii de state medicale sau alt personal al
cabinetului se stabileşte de către conducătorul instituţiei medicale în funcţie de
volumul activităţii curativ-diagnostice efectuate şi normativele stabilite de către
Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova.
43. Normativul de personal a medicilor specialişti consultanţi din secţiile
consultative stabilit de către Ministerul Sănătăţii, constituie 0,15 posturi la 10 mii
maturi şi 0,3 posturi la 10 mii copii.

44. Normativele recomandate de activitate a medicului gastroenterolog,
hepatolog în condiţii de ambulator:
a) în secţii consultative republicane: examen primar – 30 minute, examen
repetat – 20 minute;
b) în secţii consultative municipale, raionale: examen primar – 20 minute,
examen repetat – 15 minute.
45. Sarcinile de bază ale activităţii cabinetului sînt:
a) asistenţa consultativ-diagnostică şi curativă în afecţiuni hepatice şi ale
tractului gastro-intestinal;
b) selectarea şi trimiterea bolnavilor cu afecţiuni hepatice şi ale tractului
gastro-intestinal pentru tratament staţionar;
c) lucru de evidenţă şi dispensarizare a bolnavilor cu afecţiuni hepatice şi ale
tractului gastro-intestinal în conformitate cu prevederile aprobate;
d) organizarea şi realizarea deplasărilor la Oficiile Medicului de Familie,
Centrele de Sănătate pentru consultaţiile pacienţilor;
e) ridicarea nivelului de cunoştinţe a medicilor, personalului medical mediu
referitor la etiologia, evoluţia, profilaxia şi tratamentul afecţiunilor hepatice şi ale
tractului gastro-intestinal (lecţii, treninguri speciale ş.a.);
f) conlucrarea cu medicii de familie, interniştii, chirurgii, medicii
infecţionişti ce activează în aceeaşi instituţie medico-sanitară pentru eficientizarea
asistenţei medicale populaţiei;
g) coordonarea activităţii medicilor de familie, inclusiv a medicilor de alte
specialităţi, în activitatea de diagnostic şi tratament a bolnavilor cu afecţiuni
hepatice şi ale tractului gastrointestinal;
h) participarea la efectuarea expertizei incapacităţii temporare şi stabile de
muncă;
i) organizarea şi participarea la realizarea programelor de instruire a
populaţiei referitor la profilaxia şi tratamentul afecţiunilor hepatice şi ale tractului
gastro-intestinal;
j) perfectarea documentaţiei medicale în vigoare, alcătuirea dărilor de seamă
în modul stabilit.
46. Cabinetul specializat de gastroenterologie şi hepatologie este
responsabil de:
a) implementarea standardelor de evaluare, diagnostic, tratament,
recuperare şi profilaxie a pacienţilor cu maladii a tractului digestiv;
b) calitatea serviciilor medicale specializate acordate pacienţilor,
implementarea protocoalelor clinice naţionale de diagnostic şi tratament;
c) calitatea şi veridicitatea informaţiilor prezentate;
d) analiza indicatorilor activităţii cabinetului, inclusiv a serviciului de
gastroenterologie şi hepatologie din teritoriu.
Secţiunea 6

Normele minime de dotare* a secţiilor consultative, în care există cabinet al
medicului gastroenterolog, hepatolog
Nr Denumirea Nivelul instituţiei
medicale
1. Aparat pentru efectuarea testului
respirator
2. Aparat pentru pH-metria sucului
gastric
3. Gastroscop (1) cu set pentru
biopsie
4. Colonoscop (1) cu set pentru
biopsie
5. Rectosigmoscop (1) cu set pentru
biopsie
6. Aparat pentru diagnostic
ultrasonografic
7. Aparat Roentgen Terţiar
Secundar
8. Aparat pentru efectuarea ECG Terţiar
Secundar
Terţiar
Secundar, subcategoria
A**
Terţiar
Secundar, subcategoria
A**
Terţiar
Secundar
Terţiar
Secundar
Terţiar
Secundar
Terţiar
Secundar
Numărul
minimal
1
1
1
1
1
1
1
2
* La fel trebuie să existe laborator clinic, biochimic, hormonal-enzimatic, imunologic,
bacteriologic unde se vor efectua examinări necesare diagnosticului afecţiunilor hepatice şi ale
tractului gastrointestinal.
** Dotarea instituţiilor medico-sanitare de nivel secundar urmează să fie realizat în
termen pînă la 2015.

Secţiunea 7
Normele minime de dotare a instituţiilor medicale de tip staţionar, în
care există secţie de gastroenterologie, hepatologie
Nr Denumirea Nivelul instituţiei medicale Numărul
minimal
1. Aparat pentru efectuarea testului Terţiar 1
respirator
2. Aparat pentru pH-metria sucului Terţiar
1
gastric
Secundar, subcategoria A*
3. Gastroscop cu set pentru biopsie Terţiar
2
Secundar
4. Colonoscop cu set pentru biopsie Terţiar
Secundar, subcategoria A*
2
5. Rectosigmoscop cu set pentru
biopsie
6. Aparat pentru diagnostic
ultrasonografic, inclusiv cu
posibilitatea efectuării
examinărilor Dopplerografice
7. Set pentru puncţie-biopsie oarbă a
ficatului
8. Set pentru biopsie echo-ghidată
(sub control ultrasonografic)
hepatică
9. Aparat pentru Tomografie
computerizată spiralată
10. Aparat pentru Tomografe prin
Rezonanţă Magnetică
Terţiar
Secundar
Terţiar
Secundar, subcategoria A
Secundar, subcategoria B
Terţiar
Secundar, subcategoria A*
Terţiar
Secundar, subcategoria A*
1
2
2
1
1
Terţiar 1
Terţiar 1
11. Aparat roentgen Terţiar
1
Secundar
12. Aparat pentru efectuarea
elastometriei (Fibroscan)
Terţiar 1
1
* Lista echipamentului şi instrumentelor medicale menţionat, necesar pentru organizarea
activităţii secţiei de gastroenterologie şi hepatologie, este planificat pentru dotare pînă în anul
2015.

Secţiunea 8
Schema evidenţei şi supravegherii dispanserice
a persoanelor cu patologia tractului gastrointestinal şi a ficatului
Forma nozologică
1. Bolile esofagului
Boala de reflux
gastroesofagian:
- cu esofagită de
gradul I-II
Frecvenţa
evidenţei
la medic
de familie
1-2 ori/an
-
Examinare
a la medic
gastroenter
olog sau
hepatolog
-
2 ori/an
Volumul
investigaţiilor
diagnostice
Conform
„Standardelor de
diagnostic şi
tratament”
Măsurile
curative de bază
Conform
„Standardelor de
diagnostic şi
tratament”
- cu esofagită de
gradul III-IV
- cu esofagul Barrett
2. Patologia gastrică
2.1.Ulcer cronic gastric sau
duodenal:
- după eradicarea H.Pylori)
-
2 ori/an
1 dată/an În caz de
acutizare
Este obligatorie
biopsia cu examen
histologic
1dată/an
În acutizare:
FGDS cu
examinare la
H.Pylori
Conform
„Standardelor de
diagnostic şi
tratament”
În acutizări
Conform
„Standardelor de
diagnostic şi
tratament”
În caz de
reinfectări cu
H.Pylori –
tratament de
eradicare
2.2.Ulcer cronic gastric sau
duodenal:
- în imposibilitatea
aplicării
tratamentului
antibacterian
- ulcer gastric sau
duodenal de
dimensiuni mari,
ulcere duodenale
multiple,
- ulcere asociate –
gastric şi duodenal
- ulcere la pacienţii
trataţi cu
glucocorticosteroizi,
AINS
– 4 ori/an Conform
„Standardelor de
diagnostic şi
tratament”
1-2 ori/an în caz
de acutizări
Tratament
antirecidivant cu
preparate
antisecretorii

2.3.Gastrita cronică:
- tip A
- tip B după eradicarea
H.pylori
- tip B cu pangastrită, cu
atrofia mucoasei, cu
metaplazie intestinală
2.4.Boala stomacului operat:
- forma uşoară
- forma gravă
3. Patologia biliară
3.1.Colecistita cronică:
- forma uşoară –
medie
- forma gravă
3.2.Litiaza biliară (în caz de
contraindicaţii la
tratament chirurgical)
- Cu accese rare
- Cu accese frecvente
3.3.Sindromul
postcolecistectomic:
- forma uşoară
- forma gravă
3.4 Colangita sclerozantă
primară
1 dată/an
1 dată/an
–
2 ori/an
–
–
–
2 ori/an
–
1-2 ori/an
–
1
dată/lună
2 ori/an
2 ori/an
2 ori/an
–
2-4 ori/an
Consultul
chirurgului
la necesitate
1 dată/an
2-4 ori/an,
după
necesiate
–
4 ori/an
o dată/an
2-4 ori/an
Conform
„Standardelor de
diagnostic şi
tratament”
4 ori/an Similar cirozei
biliare primitive
Conform
„Standardelor de
diagnostic şi
tratament”
--//-- --//--
--//-- --//--
--//-- --//--
--//-- --//--
Similar cirozei
biliare primitive
4. Patologia ficatului
4.1 Hepatitele cronice de
etiologie virală, cu
viremie înaltă:
- în timpul tratamentului
antiviral
– 1 dată în
lună
Conform
„Standardelor de
diagnostic şi
tratament”
Tratament
antiviral conform
„Standardelor de
diagnostic şi
tratament”
4.2 Hepatitele cronice de
etiologie virală, cu
viremie înaltă, activitate
minimală:
- tratament „de bază”
4.2 Hepatitele cronice de
etiologie virală, cu
viremie joasă:
- activitate minimală
- activitate moderatămaximală
4 ori/an 2 ori/an Conform
„Standardelor de
diagnostic şi
tratament”
2 ori/an
–
1 dată/an
2-4 ori/an
O dată/an
investigare
complexă,
inclusiv a
markerilor virali,
Conform
„Standardelor de
diagnostic şi
tratament”
Conform
„Standardelor de
diagnostic şi
tratament”

4.3 Hepatitele cronice de
altă etiologie
(medicamentoase,
criptogene)
- activitate minimală
- activitate moderatămaximală
2 ori/an
–
–
2-4 ori/an
etc., conform
„Standardelor de
diagnostic şi
tratament”
Conform
„Standardelor de
diagnostic şi
tratament”
Conform
„Standardelor de
diagnostic şi
tratament”
4.4 Hepatita autoimună – 6 ori/an --//-- --//--
4.5 Ciroza biliară primitivă – 6 ori/an --//-- --//--
4.6 Cirozele hepatice de
etiologie virală:
- stadiul A după Child-Pugh
- stadiul B după Child-Pugh
- stadiul C după Child-Pugh
–
4 ori/an
6 ori/an
2 ori/an
4 ori/an
6 ori/an
--//-- --//--
4.6 Cirozele hepatice de
etiologie alcoolică:
- stadiul A după Child-Pugh
- stadiul B după Child-Pugh
- stadiul C după Child-Pugh
2 ori/an
4 ori/an
6 ori/an
–
4 ori/an
6 ori/an
--//-- --//--
4.6 Cirozele hepatice de
etiologie autoimună:
- stadiul A după Child-Pugh
- stadiul B după Child-Pugh
- stadiul C după Child-Pugh
–
4 ori/an
6 ori/an
4 ori/an
4 ori/an
6 ori/an
--//-- --//--
4.7 Steatoza hepatică
Steatohepatita
Hiperbilirubinemiile
funcţionale (s-m Gilbert,
Dubin-Johnson, Rotor
etc)
2 ori/an
–
–
1 dată/an
2 ori/an
2 ori/an
--//-- --//--
4.8 Hemocromatoza – 4 ori/an --//-- --//--
4.9 Boala Wilsson-
Conovalov
(degenerescenţa hepatolenticulară)
– 4 ori/an --//-- --//--
5. Patologia
pancreasului
5.1 Pancreatita cronică fără
dereglarea funcţiilor
excretorii şi incretorii
5.2 Pancreatita cronică
forma medie-gravă, cu
dereglarea funcţiei
excretorii şi incretorii
1-2 ori/an o dată/an --//-- --//--
– 2-4 ori/an --//-- --//--

sau cu sindrom algic
pronunţat
6. Patologia intestinului
6.1 Maladiile cronice ale
intestinului subţire
(Celiachia,
enzimopatiile, boala
Wippl etc.)
6.2 Boala Crohn şi colita
ulceroasă nespecifică:
- forma uşoară
- forma gravă
2 ori/an 4 ori/an --//-- --//--
--//-- --//--
2 ori/an 4 ori/an în
acutizare
1-2 ori/an în
remisie
4 ori/an 2 ori/an --//-- --//--
6.3 Diverticuloza
intestinului
6.4 Polipoza intestinului 4 ori/an 2 ori/an --//-- --//--

Anexa nr.2
la ordinul Ministerului Sănătăţii
nr. 866 din 27.12.2010
Organizarea activităţii
şi profesiograma medicului gastroenterolog, hepatolog
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
1. Medicul gastroenterolog este un specialist cu studii medicale superioare,
de specialitate „medic generalist”, „medic de familie” sau „pediatru”, ce a trecut
pregătirea prin secundariat clinic, specialitatea „gastroenterologie” în instituţiile
medicale de învăţămînt superior, în corespundere cu cerinţele, înaintate către
standardul educaţional, precum şi cu programul şi planul de învăţămînt, aprobat în
modul stabilit.
La fel pot activa în funcţie de medic gastroenterolog, hepatolog medicii
care au absolvit Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae
Testemiţanu” pînă la întroducerea pregătirii prin secundariat clinic şi au efectuat
specializare primară în gastroenterologie, hepatologie. Acelaşi drept îl deţin
colaboratorii catedrelor de Medicină internă ce activează în secţiile de
gastroenterologie, hepatologie pe o durată mai mare de 5 ani.
În caz dacă medicul fără specializare primară activează în calitate de
gastroenterolog, hepatolog pe o durată mai mare de 5 ani, el trebuie să efectuieze
specializare la locul de muncă la o bază clinică specializată – în secţie de
gastroenterologie, hepatologie a instituţiilor medicale unde există catedră a USMF
„Nicolae Testemiţanu”.
2. Medicul gastroenterolog în activitatea sa se conduce de actele normative
ce ţin de organizarea acordării asistenţei medicale în caz de patologie hepatică şi a
tractului gastrointestinal, precum şi de Regulamentul dat.
3. Medicul gastroenterolog, hepatolog este angajat şi eliberat din funcţie de
către directorul instituţiei medico-sanitare, în conformitate cu actele normative în
vigoare.
4. Medicul gastroenterolog se subordonează conducătorului instituţiei
medicale sau adjunctului lui; aplică recomandările metodice elaborate de către
specialistul principal al Ministerului Sănătăţii în gastroenterologie şi hepatologie.
5. Medicul gastroenterolog trebuie să cunoască:
1) Bazele Legislaţiei Republicii Moldova privind ocrotirea sănătăţii şi
principalele documente care reglementează activitatea organelor şi instituţiilor
ocrotirii sănătăţii;
2) Întrebări generale despre organizarea asistenţei medicale terapeutice şi
gastroenterologice, hepatologice în ţară, activitatea instituţiilor tip secţii
1

consultative şi staţionare, organizarea activităţii serviciului de asistenţă medicală
de urgenţă; organizarea lucrului secţiilor consultative, succesiunea secţia
consultativă – staţionar, organizarea activităţii staţionarului de zi, completarea
documentaţiei medicale;
3) Anatomia normală şi patologică a organelor şi sistemelor tractului
gastro-intestinal;
4) Fiziologia normală şi patologică a sistemului gastrointestinal, reglarea
activităţii organelor gastrointestinale, întrebări de bază referitor la fiziologia
normală şi patologică a organelor şi sistemului omului, interrelaţiile sistemelor
funcţionale ale organismului;
5) Bazele echilibrului hidro-salin şi mineral, echilibrul acido-bazic,
variantele posibile de dereglare a lor şi principiile de tratament;
6) Fiziologia şi patologia sistemului de coagulare;
7) Bazele imunologiei şi reactivităţii organismului;
8) Indicii homeostazei în normă şi în patologie;
9) Cauzele apariţiei proceselor patologice în organism, mecanismele
dezvoltării lor, manifestările clinice;
10) Etiologia, patogenia, tabloul clinic, metodele contemporane de
diagnostic, tratament şi profilaxie a afecţiunilor hepatice şi gastrointestinale şi
simptomatologia stărilor de „limită”;
11) Bazele imunologice şi genetice ale patologiilor hepatice şi ale tractului
gastrointestinal;
12) Metodele generale şi funcţionale de examinare în gastroenterologie şi
hepatologie;
13) Metodele speciale de examinare în gastroenterologie şi hepatologie
(radiologice, roenghenologice, ultrasonore, endoscopice, ş.a.);
14) Bazele alimentaţiei raţionale a omului sănătos, principiile dietoterapiei
bolnavilor cu afecţiuni hepatice şi ale tractului gastrointestinal;
15)Bazele farmacoterapiei în practica hepatologică şi gastroenterologică,
inclusiv administrarea antibioticelor şi hormonilor;
16) Mecanismul de acţiune a grupelor de bază a preparatelor
medicamentoase, reacţiile adverse ale tratamentului medicamentos;
17) Bazele metodelor nemedicamentoase de tratament, kinetoterapiei,
fizioterapiei, psihoterapiei, acupuncturii, fitoterapiei;
18) Indicaţiile şi contraindicaţiile tratamentului balneo-sanatorial;
19) Formele şi metodele de educaţie sanitară a populaţiei;
20) Organizarea serviciului de terapie intensivă şi reanimare în clinica de
hepatologie şi gastroenterologie, ecipamentul medical din saloanele de terapie
intensivă şi reanimare;
21) Organizarea, participarea concretă şi analiza eficacităţii dispanserizării,
supravegherea de dispanser a pacienţilor, profilaxia afecţiunilor hepatice şi ale
tractului gastro-intestinal;
22) Întrebările despre incapacitatea de muncă temporară şi permanentă,
organizarea CEMV;
2

23) Cunoştinţe generale despre SIDA, Tuberculoză şi Lues;
24) Întrebările de organizare şi activitate a serviciului protecţie civilă;
Principiile de organizare a serviciului medical în calamităţi;
25) Regulile tehnicii securităţii şi securităţii antiincendiare la locul de
muncă şi în instituţii conform locului de muncă.
8. În activitatea sa medicul gastroenterolog, hepatolog, se conduce de:
1) Principiile eticii şi deontologiei medicale;
2) Principiul păstrării tainei medicale;
3) Prevederile documentului dat.
Secţiunea 2
Obligaţiile medicului gastroenterolog, hepatolog
9. Medicul gastroenterolog, hepatolog trebuie să fie pregătit pentru
activitate profesională de sine stătătoare şi pentru îndeplinirea funcţiilor de bază:
organizaţională, diagnostică, consultativă, cuartivă şi profilactică. El trebuie să
combine pregătirea profundă teoretică cu posedarea deprinderilor practice, să se
atîrne responsabil faţă de activitatea încredinţată, să-şi ridice permanent nivelul de
pregătire profesională.
Medicul gastroenterolog, hepatolog trebuie să aplice în practică principiile
organizării muncii, să utilizeze activ tehnica de calcul şi cea curativ-diagnostică ce
se aplică în domeniul său de activitate, să se poată orienta în informaţia ştiinţificotehnică
contemporană, să manifeste iniţiativă şi conştiinciozitate în activitatea sa.
10. Medicul gastroenterolog, hepatolog:
1) Apreciază clinic starea pacientului, efectuiază examinările necesare,
indică şi realizează intervenţiile curative necesare;
2) Asigură efectuarea consultaţiilor în cadrul evaluării stărilor de urgenţă,
la examinarea cazurilor clinice dificile din punct de vedere diagnostic şi de
tratament;
3) Efectuiază lucrul practic de curaţie a pacienţilor în condiţii de ambulator,
în staţionarul de zi, în staţionar în instituţiile curativ-profilactice, în care se acordă
asistenţă medicală persoanelor cu patologie hepatică şi a tractului gastrointestinal,
la necesitate implică medicii consultanţi;
4) Realizează selectarea şi trimiterea bolnavilor cu afecţiuni ale ficatului şi
tractului gastro-intestinal pentru tratament în secţii chirurgicale;
5) Participă în expertiza calităţii asistenţei medicale acordate în cadrul
patologiei hepatice şi a tractului gastrointestinal;
6) Organizează, în cadrul procesului curativ, lucrul altor specialişti, a
personalului medical mediu şi inferior;
7) În activitatea sa şi în relaţiile cu pacienţii şi rudele lor se conduc de
principiile etice, stabilite prin acte legislative sau alte acte de drept ce
3

eglementează activitatea medicilor-specialişti;
8) Perfectează documentaţia medicală în vigoare;
9) Ridică nivelul calificării personale în modul stabilit;
10) Realizează expertiza incapacităţii temporare de muncă;
11) Efectuiază dispensarizarea bolnavilor cu afecţiuni hepatice şi ale
tractului gastrointestinal;
12) Poate să realizeze de sine stătător activitatea proprie în modul stabilit;
13) Interacţionează cu organizaţii din sistemul medical de stat, municipal
şi privat, cu organizaţii de asigurare medicală şi alte organizaţii.
11. Medicul gastroenterolog trebuie să fie capabil de:
1) Determinarea gradului de severitate a bolnavilor gastroenterologici şi
organizarea măsurilor pentru ameliorarea stării pacienţilor gravi, acordarea
asistenţei de urgenţă;
2) Selectarea metodei optime de investigaţie specială, stabilirea metodelor
speciale de examinare (de laborator, roentgenologice, endoscopice, radioizotope,
funcţionale), necesare pentru stabilirea diagnosticului;
3) Stabilirea indicaţiilor pentru spitalizare;
4) Efectuarea diagnosticului diferenţial;
5) Argumentarea diagnosticului clinic, schemei, planului şi tacticii de
tratament şi monitorizare a pacienţilor;
6) Indicarea alimentaţiei necesare, preparatelor medicamentoase şi alte
metode de tratamen;t
7) Organizarea măsurilor de reabilitare a bolnavilor;
8) Perfectarea documentaţiei medicale prevăzută de legislaţie;
9) Efectuare testelor funcţionale de examinare a organelor gastrointestinale;
10) Interpretarea rezultatelor examinării funcţionale a esofagului,
stomacului, ficatului, colecistului, pancreasului, intestinului subţire şi gros;
11) Interpretarea rezultatelor pH-metriei esofagiene şi gastrice;
12) Interpretarea rezultatelor examenului radiologic al tractului
gastrointestinal, esofagului şi sistemului hepato-biliar;
13) Interpretarea rezultatelor examenului histopatologic;
14) Interpretarea rezultatelor esofago-gastro-duodenoscopiei şi
colonoscopiei;
15) Interpretarea rezultatelor examenului ecografic organelor cavităţii
abdominale;
16) Interpretarea rezultatelor tomografiei computerizate, tomografiei prin
rezonanţă magnetică nucleară a organelor cavităţii abdominale;
17) Interpretarea rezultatelor examenului de laborator sînge, urină, mase
fecale, conţinutul gastric şi duodenal;
18) Stabilirea factorilor de risc de apariţie şi progresie a bolii, formarea
grupelor de risc;
19) Efectuarea dispensarizării şi evaluarea eficacităţii ei;
20) Efectuarea lucrului de educaţie sanitară a populaţiei;
4

21) Alcătuirea dărilor de seamă depre activitatea sa;
22) Determinarea necesitatăţii evaluării capacităţii de muncă a bolnavilor.
Secţiunea 3
Profesiograma medicului gastroenterolog, hepatolog
12. Medicul gastroenterolog, hepatolog trebuie să posede nivelul
corespunzător de cunoştinţe teoretice privind etiologia, patogenia, evoluţia bolilor,
tabloului clinic a patologiilor de bază gastrointestinale; metode contemporane de
diagnostic şi tratament pentru managementul bolilor gastrointestinale, inclusiv
afecţiunile esfagului, sistemului hepato-biliar, instestinului, pancreasului. Aceste
cunoştinţe teoretice vor include subiecte din anumite domenii complimentare:
diagnosticul endoscopic, hematologie, histopatologie, microbiologie, parazitologie,
fiziopatologie, biochimie clinică, imunologie, farmacologie, genetică, biologie
moleculară, epidemiologie, statistică medicală şi bazele demografiei şi economiei
medicale.
13. Medicul gastroenterolog, hepatolog trebuie să poată efectua singur
examenul fizic complex al pacientului, anchetarea pacientului şi, în volum adecvat,
investigaţiile cel mai frecvent utilizate în gastroenterologie.
14. Medicul gastroenterolog trebuie să poată să stabilească
diagnosticul şi să efectuieze tratamentul adecvat în următoarele maladii:
1) maladii ale esofagului:
a)disfuncţii esofagiene
b) hernii ale orificiului esofagean al diafragmei
c) esofagite, boala de reflux gastro-esofagian
d) diverticuli esofagieni
e) acalazia cardiei
f) stenoze esofagiene
2) maladii ale stomacului şi duodenului:
a) afecţiuni funcţionale gastrice
b) gastrita acută şi cronică
c) duodenita cronică
d) ulcerul gastric şi duodenal
e) afecţiuni postrezecţie gastrică
f) afecţiuni specifice ale esofagului
3) maladii hepatice:
a) hepatite cronice
b) ciroze hepatice
c) afecţiuni alcoolice ale ficatului
5

d) steatoza hepatică şi steatohepatita
e) maladii de acumulare şi enzimopatii
f) afecţiuni cronice vasculare
g) afectarea ficatului în alte maladii ale organelor interne
4) maladii ale colecistului şi căilor biliare:
a) disfuncţii ale colecistului şi ale căilor biliare
b) colecestita acută şi cronică
c) litiaza biliară
d) colangita acută şi cronică
e) sindrom postcolecistectomic
5) maladii ale pancreasului:
a) anomalii de dezvoltare
b) pancreatita acută şi cronică
c) calculi pancreatici
6) maladii ale intestinului:
a) afecţiuni funcţionale ale intestinului subţire
b) enteropatii congenitale
c) enterita acută şi cronică
d) forma tropicală şi netropicală de sprue
e) afecţiuni funcţionale ale intestinului gros
f) anomalii de dezvoltare a intestinului gros
g) colita acută şi cronică
h) colita ulceroasă nespecifică
i) disbioza intestinală
j) diverticuloza intestinală
k) afecţiuni inflamatorii şi neinfamatorii ale intestinului rect şi
anusului.
7) tumori benigne şi maligne ale organelor digestive:
a) cancer esofagean
b) tumori benigne şi maligne ale stomacului
c) cancer al pancreasului
d) neoplasme ale insuliţelor langherhans
e) tumori benigne şi maligne ale ficatului
f) tumori ale papilei water, colecistului, căilor biliare
g) tumori benigne şi maligne ale intestinului
h) sindromul carcinoid
i) sindromul Zollinger-Ellison
8) stări de urgenţă în gastroenterologie:
a) corpi străini ale esofagului, perforarea esofagului
b) flegmon gastric, dilatarea acută a stomacului, perforarea ulcerului
gastric, stenoza pilorică
c) colecistită acută perforantă
d) insuficienţa hepatică acută şi cronică
e) sindrom hepato - renal acut şi cronic
6

f) encefalopatia hepatică acută şi cronică
g) infarct hepatic şi lienal
h) abcese hepatice
i) ocluzia intestinală acută, flegmon al intestinului
j) hemoragii acute digestive
k) „abdomen acut”
9) Patologie de limită:
a) toxicoinfecţii alimentare (botulismul ş.a.)
b) salmoneloza, esherihioza, yersinioza, dizenteria, amebiaza,
lamblioza, holera
c) hepatitele acute virale
d) helmintoze (nematodize, trematodoze, opistorhoza)
e) alergia alimentară.
15. Medicul gastroenterolog, hepatolog trebuie să posede următoarele
manopere:
1) palparea abdomenului (superficială, profundă glisantă după Obrazţov-
Strajesco)
2) aprecierea dimensiunilor ficatului după Curlov
3) palparea pancreasului după Grott
4) tuşeu rectal
5) rectoromanoscopie
6) Colectarea conţinutului gastric şi duodenal, examinarea secreţiei gastrice
prin sondaj gastric cu aplicarea diverşilor stimulatori
7) examinarea secreţiei gastrice fără sondaj gastric
8) sondaj duodenal
9) lavaj gastric cu sondă groasă
10) Paracenteză
11) Efectuarea clisterului evacuator
12) Determinarea grupei sangvine
13) Efectuarea transfuziilor de sînge şi derivaţilor de sînge şi substituenţilor
sîngelui
14) Manipulaţii parenterale subcutane, intramusculare şi intravenoase
15) Efectuarea ECG şi recunoaşterea stărilor acute
16) respiraţie artificială
17) masaj cardiac indirect
18) stoparea hemoragiei
19) imobilizarea membrului pentru transportare
20) aplicarea pansamentului pe plagă
21) traheotomie.
16. Cunoştinţele şi abilităţile medicului gastroenterolog în domeniul
disciplinelor conexe:
Medicul gastroenterolog trebuie să poată diagnostica, acorda asistenţă
7

medicală urgentă şi efectua măsuri privind conduita ulterioară a pacienţilor în caz
de următoarele afecţiuni:
1) terapeutice:
a) şoc anafilactic
b) urgenţă hipertensivă
c) infarct miocardic
d) sindrom convulsiv
e) stări comatoase
f) edem pulmonar
g) insuficienţă cardiovasculară acută
h) colaps vascular
i) intoxicaţie acută (alimentară, medicamentosă)
j) hipo- hiperglicemie
2) chirurgicale:
a) hemoragie acută
b) hemoragie gastrointestinală
c) şoc traumatic
d) apendicită
e) pancreatită acută
f) colecistită acută
g) ocluzie intestinală
h) perforarea ulcerului gastric şi duodenal
i) tromboza vaselor mezenterice
j) icter mecanic
3) boli infecţioase:
a) hepatita virală
b) salmoneloză
c) botulism
d) iersinioză
e) holeră
f) malarie
g) tifus abdominal şi exantematic
h) dizinterie
i) toxicoinfecţii alimentare
j) gripa şi alte irva
Secţiunea 4
Drepturile
17. Medicul gastroenterolog, hepatolog are dreptul:
1) Să înainteze conducerii pentru examinare propuneri privind ameliorarea
activităţii în domeniu;
8

2) Să primească de la specialiştii din instituţia medicală informaţii necesare
pentru îndeplinirea activităţii;
3) Să semneze documente, în măsura competenţei sale;
4) Să ceară de la administraţia instituţiei medicale acordarea suportului şi
crearea condiţiilor adecvate pentru îndeplinirea obligaţiilor sale de funcţie.
Secţiunea 5
Responsabilităţile
18. Medicul gastroenterolog, hepatolog poartă răspundere pentru:
1) Neîndeplinirea sau îndeplinirea neadecvată a obligaţiunilor sale, în
conformitate cu legislaţia muncii în vigoare;
2) Contravenţii, efectuate în perioada activităţii sale, în conformitate cu
codul civil, administrativ şi penal în vigoare;
3) Cauzarea prejudiciului material, în conformitate cu codul muncii şi
codul civil în vigoare.
9

Anexa nr.3
la ordinul Ministerului Sănătăţii
nr. 866 din 27.12.2010
Organizarea activităţii şefului secţiei
de gastroenterologie şi hepatologie
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
1. Şeful secţiei de gastroenterologie şi hepatologie se referă la categoria de
conducători. Postul de şef de secţie se ocupă prin concurs, organizat de către
conducătorul instituţiei medico-sanitare. Funcţia de şef de secţie de
gastroenterologie, hepatologie în spital de nivel terţiar este ocupată prin concurs,
care se organizează fiecare 5 ani.
2. Şeful secţiei corespunde cerinţelor în cazul cînd:
a) are calificare în specialitatea gastroenterologie şi hepatologie conform
legislaţiei şi are o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani. Postul de şef de secţie
în spital de nivel terţiar îl poate ocupa un medic cu categorie superioară în
domeniu, cu un stagiu de muncă nu mai mic de 7 ani sau cu titlu de doctor
habilitat în medicină sau doctor în medicină în domeniu, cu recomandare
obligatorie de la şeful clinicii universitare, ce are drept bază clinică secţia
respectivă;
b) are competenţă şi dispune de timp pentru a se implica direct în îngrijirea
pacienţilor din secţie;
c) are experienţă pentru a coordona aspectele administrative ale
managementului secţiei, inclusiv elaborarea de protocoale şi proceduri terapeutice
şi perfecţionarea acestora în probleme de educaţie ale personalului secţiei.
Secţiunea 2
Obligaţiile şefului secţiei
3. Şeful de secţie are următoarele obligaţiuni:
a) coordonează întreaga activitate a secţiei din punct de vedere clinic,
administrativ şi educaţional;
b) răspunde de asigurarea calităţii, securităţii şi tratamentului adecvat al
pacienţilor îngrijiţi în secţie;
c) participă în selectarea bolnavilor ce urmează să fie spitalizaţi în
saloanele de gastroenterologie şi hepatologie şi terapie intensivă şi în aprecierea
indicaţiilor de transfer în alte secţii;
1

d) consultă medicii din alte secţii în domeniul gastroenterologiei,
hepatologie şi terapie intensivă, efectuează corelarea şi succesiunea în conduita
tratamentului cu efectivul altor secţii;
e) este disponibil la necesitate solicitărilor consultative pentru probleme
clinice sau administrative a secţiei;
f) repartizează medicii secţiei pe sectoare de activitate;
g) întocmeşte cerinţe de necesitate privitoare la medicamente, materialele,
dispozitivele medicale, aparatura necesară secţiei, precum şi cu privire la
întreţinerea şi repartizarea acestora;
h) conduce şi răspunde de programul de perfecţionare continuă a medicilor,
asistentelor şi altor categorii de personal din secţie;
j) participă în organizarea sau organizează (în funcţie de nivelul instituţiei
medicale unde activează) conferinţe ştiinţifico-practice în domeniul
gastroenterologiei, hepatologie şi terapie intensivă;
k) participă în procesul de pregătire a medicilor rezidenţi, secundarilor
clinici, medicilor aflaţi la perfecţionare;
l) decide asupra calificativelor anuale, premiilor şi salariilor de merit
acordate personalului din secţie;
m) propune conducerii spitalului sancţionarea disciplinară a personalului
care încalcă regulamentul de funcţionare al secţiei;
n) face parte din comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor vacante
din secţie;
o) este implicat activ în activitatea forurilor medicale la nivel local sau
naţional şi eventual al Societăţii gastroenterologie şi hepatologilor din Republică,
în Societăţile academice de profil gastroenterologic, hepatologic;
p) participă activ la evaluarea utilizării adecvate a resurselor secţiei în
spital;
r) se implică activ în calitate de expert şi participă în organizarea îngrijirilor
pacienţilor critici din teritoriul administrativ deservit;
s) consultă sistematic bolnavii, prezentaţi de către medicii din secţie, în caz
de necesitate –solicită pentru consultaţie medici de alte specialităţi;
ş) planifică şi controlează eficacitatea şi calitatea realizării supravegherii
dispanserice a persoanelor, ce se află la evidenţă în instituţia medicală respectivă;
t) controlează corectitudinea diagnosticării şi a volumului măsurilor
diagnostic-curative, efectuate de medicii din secţie;
ţ) asigură înlocuirea temporară a medicilor din secţia de gastroenterologie,
hepatologie, ce lipsesc de la serviciu, informînd imediat despre aceasta conducerea
instituţiei medicale;
u) verifică şi ia măsuri pentru îndeplinirea corectă şi la timp a
documentaţiei medicale de către medicii din secţie;
v) implementează în practica medicală a secţiei forme şi metode
contemporane de diagnostic, profilaxie a maladiilor şi de organizare a muncii;
w) alcătuieşte planul de lucru al secţiei şi îl prezintă pentru aprobare
conducerii instituţiei medicale;
2

x) alcătuieşte şi prezintă pentru aprobare planul de perfecţionare a
medicilor din secţie prin îndreptarea lor la cursuri de perfecţionare;
y) organizează în secţie activitatea de perfecţionare a medicilor şi
lucrătorilor medicali medii, de pregătire a acestora pentru atestare prin control
sistematic şi analiză a indicatorilor de activitate a fiecărui lucrător din secţie;
z) alcătuieşte şi prezintă spre aprobare graficul de lucru şi concediu a
personalului din secţie, luînd în consideraţie asigurarea uniformă a populaţiei cu
asistenţă medicală în zilele de odihnă, în zilele de sărbătoare, în orele de seară şi de
dimineaţă;
27) asigură spitalizarea planică a bolnavilor, cu examinare personală
obligatorie a fiecăruia din ei şi control al corectitudinii completării documentaţiei
medicale;
28) participă în petrecerea sau petrece (în funcţie de nivelul instituţiei
medicale unde activează) conferinţele din secţie cu examinarea cazurilor clinice
dificile din punct de vedere al diagnosticului şi tratamentului, analiza cazurilor de
divergenţă a diagnosticului, trimite medicii din secţie, cu permisiunea
administraţiei instituţiei medicale, la conferinţe ştiinţifico-practice şi clinicoanatomice;
29) ridică sistematic nivelul calificării proprii, nu doar ca medic-specialist,
dar şi ca organizator al ocrotirii sănătăţii;
30) informează la timp colaboratorii din secţie despre ordinele, dispoziţiile
şi notele informative ale administraţiei instituţiei medicale şi a organelor de
conducere superioare, precum şi despre documente instructiv-metodice şi alte
documente;
31) controlează respectarea de către toţi colaboratorii secţiei a disciplinei
de muncă şi regulilor de conduită internă în secţie;
32) prezintă raporturi despre activitatea secţiei cu analiză detaliată a
indicatorilor de activitate curativ-profilactică a secţiei.
Cunoştinţele şefului secţiei
11. Şeful secţiei de gastroenterologie şi hepatologie trebuie să cunoască:
1) Bazele legislaţiei despre ocrotirea sănătăţii şi documentele ce
reglementează activitatea organelor şi instituţiilor ocrotirii sănătăţii;
2) Întrebări generale despre organizarea asistenţei medicale terapeutice şi
gastroenterologice în ţară, activitatea instituţiilor tip policlinici şi staţionare,
organizarea activităţii serviciului de asistenţă medicală de urgenţă;
3) Structura organelor şi sistemelor tractului gastro-intestinal;
4) Întrebări de bază referitor la fiziologia normală şi patologică a organelor
şi sistemului omului, interrelaţiile sistemelor funcţionale ale organismului;
5) Cauzele apariţiei proceselor patologice în organism, mecanismele
dezvoltării lor, manifestările clinice;
6) Bazele echilibrului hidro-salin şi mineral, echilibrul acido-bazic,
variantele posibile de dereglare a lor şi principiile de tratament;
3

7) Indicii homeostazei în normă şi în patologie;
8) Simptomatica clinică şi patogeneza afecţiunilor de bază ale ficatului şi
ale tractului gastro-intestinal, profilaxia lor, diagnosticul şi tratamentul;
9) Metodele generale şi funcţionale de examinare în gastroenterologie şi
hepatologie;
10) Metodele speciale de examinare în gastroenterologie şi hepatologie
(radiologice, roenghenologice, ultrasonore, endoscopice, ş.a.);
11) Bazele farmacoterapiei în practica hepatologică şi gastroenterologică,
inclusiv administrarea antibioticelor şi hormonilor;
12) Mecanismul de acţiune a grupelor de bază a preparatelor
medicamentoase, reacţiile adverse ale tratamentului medicamentos
13) Bazele imunologice şi genetice ale patologiilor hepatice şi ale tractului
gastrointestinal;
14) Organizarea activităţii serviciului de terapie intensivă şi reanimare în
clinica de hepatologie şi gastroenterologie, ecipamentul medical din saloanele de
terapie intensivă şi reanimare;
15) Aplicarea fizioterapiei, kinetoterapiei, psihoterapiei, acupuncturii,
indicaţiile şi contraindicaţiile pentru tratament balneo-sanatorial;
16) Bazele alimentaţiei raţionale a omului sănătos, principiile dietoterapiei
bolnavilor cu afecţiuni hepatice şi ale tractului gastrointestinal;
17) Întrebările de spre incapacitatea de muncă temporară şi permanentă,
organizarea CEMV;
18) Organizarea, participarea concretă şi analiza eficacităţii dispensarizării,
supravegherea de dispensar a pacienţilor, profilaxia afecţiunilor hepatice şi ale
tractului gastro-intestinal;
19) Întrebările de organizare şi activitate a serviciului protecţie civilă;
20) Formele şi metodele lucrului de educaţie sanitară a populaţiei;
21) Formele de bază ale documentaţiei medicale;
22) Regulamentele în vigoare ce ţin de pregătirea şi ridicarea calificării
cadrelor;
23) Codul muncii;
24) Regulile şi normele de protecţie a muncii.
Drepturile
12. Şeful secţiei de gastroenterologie, hepatologie are următoarele
drepturi:
1) să prezinte conducerii nemijlocite pentru examinare propuneri privitor la
aspectele de activitate a sa;
2) să primească de la alţi specialişti din instituţia medicală a informaţiei,
necesare pentru activitatea sa;
3) să semneze documente, în măsura competenţei sale;
4) să ceară de la administraţia instituţiei medicale acordarea suportului în
realizarea obligaţiilor sale de serviciu.
4

Responsabilităţile
13. Şeful secţiei de gastroenterologie, hepatologie poartă răspundere:
1) Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea neadecvată a obligaţiilor sale – în
conformitate cu legislaţia de muncă în vigoare
2) Pentru contravenţii, efectuate în perioada activităţii sale – în
conformitate cu codul civil, administrativ şi penal în vigoare.
3) Pentru cauzarea prejudiciului material – în conformitate cu codul muncii
şi codul civil în vigoare.
5

Anexă nr.4
la ordinul Ministerului Sănătăţii nr. ____
nr. 866 din 27.12.2010
Organizarea activităţii şi profesiograma asistentului medical al serviciului
gastroenterologie şi hepatologie
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
1. Asistentul medical al serviciului gastroenterologie şi hepatologie este
absolvent al Colegiului de Medicină.
2. Asistentul medical al serviciului gastroenterologie şi hepatologie este
subordonat şefului secţiei şi activează în concordanţă cu medicii gastroenterologi,
hepatologi.
3. Asistentului medical al serviciului gastroenterologie şi hepatologie i se
subordonează infirmierele din secţie.
4. Asistentul medical al serviciului gastroenterologie şi hepatologie îşi
desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile actelor legislative, normative,
de directivă în vigoare ale MS la capitolul sănătăţii publice şi asistenţei medicale,
prevederilor Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală,
ordinele, dispoziţiile, indicaţiile şefului de secţie, a medicului gastroenterolog,
hepatolog, a asistentului universitar sau a conducerii spitalului.
5. Asistentul medical al serviciului gastroenterologie şi hepatologie este
angajat şi eliberat din funcţie în conformitate cu legislaţia în vigoare, de către
conducătorul instituţiei medico-sanitare unde activează.
Secţiunea 2
Atribuţiile asistentului medical
6. Atribuţiile asistentul medical al serviciului gastroenterologie şi
hepatologie sunt următoarele:
a) acordarea asistenţei medicale conform indicaţiilor medicale înregistrate
în fişa medicală a pacientului din secţie, precum şi cele verbale ale medicilor din
secţie şi ale asistenţilor universitari. La necesitate (conform deciziilor luate în
secţie) – asistenţii medicali acordă ajutor medical independent utilizînd toate
mijloacele disponibile, conştientizînd limitele autonomiei în luarea unor decizii de
sinestătător;
b) competenţa în administrarea tratamentului medicamentos
(compatibilitatea medicamentelor, mecanismele de interacţiune, efectele secundare
posibile);
c) respectarea condiţiilor de păstrare ale medicamentelor din dotare;

d) competenţa în cunoaşterea aparatajului medical din dotare
(electrocardiograf, glucometru şi alt echipament prezent conform specificului
secţiei) şi posibilelor riscuri în utilizarea acestuia;
e) competenţa în efectuarea electrocardiografiei bolnavilor în caz de
urgenţă;
f) competenţa în pregătirea bolnavului pentru diferite acte medicale
conform indicaţiilor medicului gastroenterolog, hepatolog;
g) asistenţa medicală de urgenţă la necesitate;
h) respectarea planului operativ de măsuri în caz de depistare a bolnavului
suspect de îmbolnăvire prin boli infecţioase, boli diareice acute, toxiinfecţii
alimentare, inclusiv infecţii deosebit de periculoase;
i) participarea sistematică la instruiri şi cursuri de perfecţionare, la întruniri
practico-ştiinţifice;
k) însuşirea deprinderilor practice în utilizarea echipamentului tehnic;
l) utilizarea în practica medicală a metodelor contemporane de profilaxie,
diagnostic şi tratament conform specificului;
m) respectarea normelor sanitaro-antiepidemice;
n) controlul administrării preparatelor medicamentoase de către pacienţii
din secţie;
o) efectuarea procedurilor medicale (prelevarea analizelor de laborator,
efectuarea procedurilor intravenoase, intramusculare, sondajului gastric şi
duodenal etc.);
p) controlul vizitei specialiştilor de profil îngust, coordonarea indicaţiilor şi
monitorizarea efectuării lor.
Secţiunea 3
Drepturile asistentului medical
7. Asistentul medical al serviciului gastroenterologie şi hepatologie are
dreptul să:
a) controleze activitatea infirmierelor;
b) contribuie cu propuneri referitor la perfectarea nivelului asistenţei
medicale gastroenterologice şi hepatologice;
c) participe la examinarea sugestiilor, cererilor, petiţiilor ce ţin de acordarea
asistenţei medicale gastroenterologice şi hepatologice;;
d) apeleze în caz de necesitate la ajutorul consultativ de diagnostic şi
tratament al medicului gastroenterolog, hepatolog;, asistenţilor universitari, şefului
de secţie;
e) înştiinţeze persoanele cărora li se subordonează despre încălcarea
drepturilor sale morale şi impedimentele apărute în timpul aflării la locul de lucru
pentru luarea unor măsuri adecvate.

Secţiunea 4
Responsabilităţi
8. Asistentul medical al serviciului gastroenterologic şi hepatologic este
responsabil de:
a) volumul de asistenţă medicală acordat pacienţilor din secţie în
conformitate cu cerinţele în vigoare;
b) propriile decizii luate în cadrul activităţii, calitatea asistenţei medicale,
reieşind din atribuţiile de post şi responsabilităţile sale;
c) corectitudinea şi promptitudinea realizării sarcinilor de muncă, calitatea
activităţii desfăşurate de către personalul subordonat, respectarea normelor de
securitate şi de protecţie a muncii, precum şi a normelor de etică şi deontologie
medicală;
d) respectarea drepturilor pacientului;
e) respectarea confidenţialităţii actului medical;
f) respectarea Regulamentului secţiei;
g) realizarea deciziilor medicului gastroenterolog, hepatolog şi a
specialiştilor de profil îngust ce consultă bolnavul în concordanţă cu medicul
curant şi şeful de secţie;
h) asistarea pacientului în timpul anumitor proceduri medicale, de
recuperare, în timpul efectuării analizelor de laborator şi a investigaţiilor
instrumentale;
k) primirea bolnavului la internare în secţie cu completarea fişei bolnavului
de staţionar, la capitolul – date generale;
l) completarea documentaţiei medicale necesare după prescrierea
tratamentului de către medicul gastroenterolog, hepatolog;
m) verificarea cantitativă a medicamentelor din dotare şi valabilitatea
acestora, precum şi controlul prezenţei în secţie a medicamentelor necesare pentru
acordarea ajutorului de urgenţă;
n) informarea obligatorie a medicilor despre problemele observate la
pacienţii internaţi în secţie.
9. Asistentul medical al serviciului gastroenterologie şi hepatologie nu
eliberează nici un fel de certificat medical, inclusiv certificat de concediu medical,
aviz medico-legal, certificat de deces, nu prescrie solicitanţilor tratament
programat.
10. Asistentul medical respectă şi îndeplineşte decizia şefului de secţie, a
medicului gastroenterolog, hepatolog, a asistentului universitar sau a conducerii
spitalului.
11. Controlul asupra activităţii asistentului medical al secţiei de
gastroenterologie, hepatologie se realizează în ordinea stabilită de către şeful de
secţie, directorul spitalului.