Raport de performanta 2012 DGFP Brasov - Finante Publice Brasov

1.2. Indicatori demografici
Conform datelor preliminare aferente recensmântului din 2011, populaia total stabil a
judeului Braov este de 505.442 (din care femei 259.072), gospodriile populaiei: 193.527
gospodrii iar locuinele convenionale: 230.165 locuine.
Populaia feminin este majoritar; ea reprezint 51,25% din populaia stabil preliminar.
70,33% dintre brbai i 72,01% dintre femei locuiesc în municipii i orae.
Localitile cel mai dens populate sunt: oraul Victoria (1177,8 locuitori pe kmp), Municipiul
Braov (853,8 locuitori pe kmp), Municipiul Fgra (726,4 locuitori pe kmp), oraul Ghimbav ( 162,1
locuitori pe kmp), oraul Codlea (161,3 locuitori pe kmp).
Densitile cele mai sczute s-au înregistrat în localitile: oar (10,1 locuitori pe kmp),
Ticuu (12,5 locuitori pe kmp), Jibert (12,8 locuitori pe kmp), Cincu (13,2 locuitori pe kmp), Hârseni
(13,7 locuitori pe kmp).
1.3. Suprafa i organizare administrativ
Suprafaa judeului este de 5.363 km², cu o densitate a populaiei de 94,2 loc./km². El cuprinde
4 municipii (Brasov, Codlea, Fagaras, Sacele), 6 orae (Ghimbav, Predeal, Rasnov, Rupea, Victoria,
Zarnesti), 48 de comune (Apata, Augustin, Beclean, Bod, Bran, Budila, Bunesti, Cata, Cincu,
Comana, Cristian, Crizbav, Dragus, Dumbravita, Feldioara, Fundata, Halchiu, Harman, Harseni,
Hoghiz, Holbav, Homorod, Jibert, Lisa, Maierus, Mandra, Moieciu, Ormenis, Parau, Poiana Marului,
Prejmer, Racos, Recea, Sambata De Sus, Sanpetru, Sercaia, Sinca, Sinca Noua, Soars, Tarlungeni,
Teliu, Ticusu, Ucea, Ungra, Vama Buzaului, Vistea, Voila, Vulcan) i 150 de sate.
1.4. Principalele ramuri ale economiei care caracterizeaz judeul Braov
Economia local înseamn pe lâng turism i industria construciilor de maini, industria
lemnului, industria prelucrrii metalelor, industria chimic, construcii, transporturi. Dac pân nu
demult Braovul era asociat în mod tradiional cu industrii cum sunt construciile de tractoare i
autocamioane sau producia de rulmeni, acum industria “grea” las locul antreprenoriatului privat, cu
firme de mai mici dimensiuni, dar cu eficien i dinamic superioare. Dezvoltarea serviciilor, a
industriei alimentare, chimice, metalurgice, a echipamentelor optice i electrice, a prelucrrii lemnului,
precum i a afacerilor cu recuperarea i reciclarea deeurilor sunt dovezi ale schimbrii sensibile a
caracterului economiei locale.
Braovul este i un important nod feroviar, deinând cea mai mare densitate de ci ferate din
Regiunea de dezvoltare Centru (62 km/1000 km² fa de 43 km/1000 km²). Aici se intersecteaz toate
cile de comunicaie prin care se realizeaz legtura între regiunile din nordul rii cu cele din sud i a
celor din vest cu cele din est. .
5
DIRECIA GENERAL A FINANELOR PUBLICE BRAOV |