Colegiu Prefectural 26.06.2013 - Prefectura Judeţului Covasna

cultural naţional. Acestea consolidează în mod eficient specificităţile regionale şi locale, sporind astfel
nivelul de interes pentru întreg spaţiu cultural şi asigură aşezărilor o resursă de dezvoltară durabilă.
Încurajarea iniţiativei locale, o mai bună asistenţă din partea muzeelor naţionale, regionale şi judeţene ar
avea darul de a susţine mişcarea şi de a oferi sprijin calificat animatorilor ei.
Aceste energii se cer să fie stimulate şi recomandate ca devoţiune cetăţenească care poate, prin
cultură, contribui la regenerare locală.
Tot la aceste câteva considerente generale trebuie avută în vedere şi Legea nr.311/2000 care face
diferenţa dintre muzeu şi colecţia muzeală ( care cuprinde colecţia publică şi colecţia privată accesibilă
publicului). Colecţiile publice sunt formate de obicei în cadrul şcolilor, căminelor culturale, instituţiilor
de cult, etc. Colecţiile private care pot fi vizitate sunt constituite de persoane fizice (colecţionari) sau în
cadrul unor societăţi comerciale.
În privinţa patrimoniului cultural rural din judeţul Covasna trebuie să subliniem faptul că există
o gamă destul de largă de „instituţii”, care se regăsesc din punct de vedere al fondării şi desfăşurării
activităţilor conform celor prezentate la considerentele generale.
Astfel şi în judeţul Covasna destul de numeroase demersuri s-au realizat pe tărâmul înfiinţării de
colecţii şcolare din mediul rural, care pe parcurs, în special după apariţia Legii nr.63/1974, au fost
deposedate de obiecte de valoare trecute în patrimoniul unor instituţii muzeale specializate. După 1989
majoritatea colecţiilor şcolare constituite în aşa numite puncte muzeale au dispărut din vare motive,
subiective sau obiective, datorate vidului legislativ în domeniul protecţiei patrimoniului cultural
naţional, care a beneficiat ulterior de o legislaţie adecvată.
Deasemenea trebuie să facem remarca că anumite colecţii particulare datorate unor inimoşi
colecţionari de bunuri culturale cu o mare diversitate au stat la baza unor secţii externe ale muzeelor de
rang din judeţul Covasna, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Muzeul Naţional Secuiesc. Astfel
pe baza colecţiei particulare a inimosului pedagog Hasszman Pál senior din Cernat a luat fiinţă muzeul
sătesc din aceaşi localitate ca o secţie externă a Muzeului Naţional Secuiesc. Tot aici se cuvine a fi
amintită şi colecţia de o largă diversitate a lui Kászoni Gáspár din Baraolt care a stat la baza înfiinţării
unei secţii externe a muzeului la care am făcut referire anterior. Ca o secţie externă a aceleaşi instituţii
trebuie amintită şi colecţia de mare valoare etnografică a profesorului universitar Pozsonyi Ferenc,
originar din Zăbala care a pus la dispoziţie şi clădirea bunicilor săi pentru înfiinţarea unui punct muzeal
etnografic în localitate. În cadrul acestuia datorită cercetării şi valorificării ştiinţifice ca şi colecţionării
de obiecte culturale specifice s – a deschis o expoziţie etnografică permanentă privind tradiţiile,
obiceiurile, portul ceangăilor.
Pe linia caselor memoriale din mediul rural se înscriu şi aşezămintele de la Băţanii Mici dedicată
scriitorului Benedek Elek şi Araci cinstirii memoriei scriitorului Romulus Cioflec originar din aceaşi
localitate. În privinţa primei case memoriale trebuie să amintim faptul că acesta a luat fiinţă ca o secţie
externă a Muzeului Naţional Secuiesc, care după 1989 a fost preluată de descendenţii familiei marelui
scriitor Benedek Elek. Cea de a doua casă memorială a fost înfiinţată ca secţie externă în cadrul
Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni aflată în îngrijirea de specialitate a acestei instituţii.
Tot în categoria caselor memoriale se poate include şi expoziţia dedicată paşoptistului Gábor
Áron din localitatea de baştină a acestuia, din Breţcu. E drept că această expoziţie datorată unor
demersuri locale nu este adăpostită în casa părintească a revoluţionarului paşoptist care pe parcursul
timpului s – a degradat şi a fost demolată, dar cea ce s-a întreprins reprezintă o cinstire a unui simbol al
revoluţiei de la 1848 – 1849.
Pe linia muzeelor săteşti este necesar a fi amintită şi colecţia etnografică de la Dobârlău
cunoscută sub numele de „Muzeul Maria”, cea ce ne face să credem că nu a dispărut interesul pentru
ocrotirea valorilor autentice tradiţionale din mediul rural şi pe meleagurile covăsnene.
La Casinul de Sus, pe linia valorificării obiectelor de cult de mare valoare aparţinând romano –
catolicilor - care nu mai sunt în folosinţă - s-a pus bazele unei expoziţii permanente inclusă în circuitul
de vizitare ca de altfel şi celălalte entităţi muzeale amintite mai sus. Această ultimă expoziţie se
datorează muncii perseverente de cercetare, valorificare a obiectelor de cult de valoare, a istoricului de
artă Jánó Mihály.
3