Lumea podurilor - Intersections
Lumea podurilor - Intersections
Lumea podurilor - Intersections
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ISSN 1582-3024<br />
http://www.ce.tuiasi.ro/intersections<br />
<strong>Lumea</strong> <strong>podurilor</strong><br />
Influenţa tiranţilor asupra stabilităţii <strong>podurilor</strong> metalice cu arce<br />
geometric neliniare s-a considerat ca poziţie de pornire, deformata structurii<br />
obţinută în urma analizelor statice liniare efectuate. În cadrul analizelor geometric<br />
neliniare încărcarea a fost incrementată în paşi, utilizând metoda metoda lungimii<br />
arcului a lui Criesfield pentru depăşirea eventualelor puncte singulare apărute pe<br />
curba P-∆. Alura curbelor precum şi valorile factorilor de încărcare corespunzători<br />
fiecărei siţuaţii sunt prezentate în figura 5.<br />
CONCLUZII<br />
Pe baza rezultatelor analizelor efectuate se poate afirma că, datorită dispunerii<br />
raţionale a arcelor metalice, structura dispune de suficientă rigiditate în sens<br />
transversal chiar fără legături între arce, lucru atestat şi de valorile relativ mari ale<br />
factorilor de încărcare, atât pentru vehivulele A30 cât şi pentru vehiculele V80.<br />
Se poate observa, urmărind prima formă proprie de pierdere a stabilităţii, că<br />
tendinţa generală de flambaj lateral a arcelor este aceea cu o singură semiundă, dar<br />
nesimetric. Din analiza valorilor factorilor de încărcare rezultaţi din analizele la<br />
valori proprii, respectiv geometric neliniare se confirmă ideea că, analiza la valori<br />
proprii nu este suficientă pentru stabilirea valorilor încărcărilor critice de flambaj.<br />
Poziţia încărcării pe structură pentru cazul încărcării cu vehicule A30 este simetrică<br />
doar în raport cu axa transversală a structurii, în timp ce pentru vehiculul V80,<br />
poziţia aleasă pentru analiză este cea simetrică pe ambele direcţii. Urmărind alura<br />
curbelor P-∆, se poate observa că, în prima situaţie (vehicule A30), paradoxal<br />
sistemul Langer de dispunere a tiranţilor oferă cea mai bună comportare din punct<br />
de vedere al stabilităţii arcelor. În ceea ce priveşte încărcarea cu vehiculul V80 se<br />
poate vedea că în acest caz cea mai rigidă structură se obţine prin dispunerea unor<br />
tiranţi înclinaţi ce se intersectează. Se poate concluziona deci că, poziţia încărcării<br />
pe structură are o influenţă majoră asupra comportării arcelor având sisteme<br />
diferite de tiranţi şi în special asupra sistemelor de tiranţi înclinaţi. Acest lucru se<br />
poate explica prin faptul că, pe măsură ce încărcarea creşte, o parte din tiranţi ies<br />
din lucru (fiind comprimaţi) ei nemaiavând nici un aport în procesul de "redresare"<br />
al arcelor care flambează.<br />
Urmărind valorile coeficientului de rigiditate şi ale pivotului minim din matricea de<br />
rigiditate a structurii, se poate concluziona că, în ambele cazuri de încărcare şi<br />
pentru toate sistemele de tiranţi, punctul singular găsit în curbele P-∆ este un<br />
"punct limită", în preajma acestui punct atât coeficientul de rigiditate, cât şi pivotul<br />
minim având valori negative. Pentru situţiile considerate deci, pierderea de<br />
stabilitate a arcelor se produce prin deformare continuă.<br />
Articol no.30r, <strong>Intersections</strong>/Intersecţii, Vol.1, 2004, No.7r, “<strong>Lumea</strong> <strong>podurilor</strong>”<br />
15