14.11.2012 Views

Lumea podurilor - Intersections

Lumea podurilor - Intersections

Lumea podurilor - Intersections

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

ISSN 1582-3024<br />

http://www.ce.tuiasi.ro/intersections<br />

<strong>Lumea</strong> <strong>podurilor</strong><br />

Influenţa tiranţilor asupra stabilităţii <strong>podurilor</strong> metalice cu arce<br />

geometric neliniare s-a considerat ca poziţie de pornire, deformata structurii<br />

obţinută în urma analizelor statice liniare efectuate. În cadrul analizelor geometric<br />

neliniare încărcarea a fost incrementată în paşi, utilizând metoda metoda lungimii<br />

arcului a lui Criesfield pentru depăşirea eventualelor puncte singulare apărute pe<br />

curba P-∆. Alura curbelor precum şi valorile factorilor de încărcare corespunzători<br />

fiecărei siţuaţii sunt prezentate în figura 5.<br />

CONCLUZII<br />

Pe baza rezultatelor analizelor efectuate se poate afirma că, datorită dispunerii<br />

raţionale a arcelor metalice, structura dispune de suficientă rigiditate în sens<br />

transversal chiar fără legături între arce, lucru atestat şi de valorile relativ mari ale<br />

factorilor de încărcare, atât pentru vehivulele A30 cât şi pentru vehiculele V80.<br />

Se poate observa, urmărind prima formă proprie de pierdere a stabilităţii, că<br />

tendinţa generală de flambaj lateral a arcelor este aceea cu o singură semiundă, dar<br />

nesimetric. Din analiza valorilor factorilor de încărcare rezultaţi din analizele la<br />

valori proprii, respectiv geometric neliniare se confirmă ideea că, analiza la valori<br />

proprii nu este suficientă pentru stabilirea valorilor încărcărilor critice de flambaj.<br />

Poziţia încărcării pe structură pentru cazul încărcării cu vehicule A30 este simetrică<br />

doar în raport cu axa transversală a structurii, în timp ce pentru vehiculul V80,<br />

poziţia aleasă pentru analiză este cea simetrică pe ambele direcţii. Urmărind alura<br />

curbelor P-∆, se poate observa că, în prima situaţie (vehicule A30), paradoxal<br />

sistemul Langer de dispunere a tiranţilor oferă cea mai bună comportare din punct<br />

de vedere al stabilităţii arcelor. În ceea ce priveşte încărcarea cu vehiculul V80 se<br />

poate vedea că în acest caz cea mai rigidă structură se obţine prin dispunerea unor<br />

tiranţi înclinaţi ce se intersectează. Se poate concluziona deci că, poziţia încărcării<br />

pe structură are o influenţă majoră asupra comportării arcelor având sisteme<br />

diferite de tiranţi şi în special asupra sistemelor de tiranţi înclinaţi. Acest lucru se<br />

poate explica prin faptul că, pe măsură ce încărcarea creşte, o parte din tiranţi ies<br />

din lucru (fiind comprimaţi) ei nemaiavând nici un aport în procesul de "redresare"<br />

al arcelor care flambează.<br />

Urmărind valorile coeficientului de rigiditate şi ale pivotului minim din matricea de<br />

rigiditate a structurii, se poate concluziona că, în ambele cazuri de încărcare şi<br />

pentru toate sistemele de tiranţi, punctul singular găsit în curbele P-∆ este un<br />

"punct limită", în preajma acestui punct atât coeficientul de rigiditate, cât şi pivotul<br />

minim având valori negative. Pentru situţiile considerate deci, pierderea de<br />

stabilitate a arcelor se produce prin deformare continuă.<br />

Articol no.30r, <strong>Intersections</strong>/Intersecţii, Vol.1, 2004, No.7r, “<strong>Lumea</strong> <strong>podurilor</strong>”<br />

15

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!