Lumea podurilor - Intersections

ISSN 1582-3024
http://www.ce.tuiasi.ro/intersections
Lumea podurilor
Influenţa tiranţilor asupra stabilităţii podurilor metalice cu arce
geometric neliniare s-a considerat ca poziţie de pornire, deformata structurii
obţinută în urma analizelor statice liniare efectuate. În cadrul analizelor geometric
neliniare încărcarea a fost incrementată în paşi, utilizând metoda metoda lungimii
arcului a lui Criesfield pentru depăşirea eventualelor puncte singulare apărute pe
curba P-∆. Alura curbelor precum şi valorile factorilor de încărcare corespunzători
fiecărei siţuaţii sunt prezentate în figura 5.
CONCLUZII
Pe baza rezultatelor analizelor efectuate se poate afirma că, datorită dispunerii
raţionale a arcelor metalice, structura dispune de suficientă rigiditate în sens
transversal chiar fără legături între arce, lucru atestat şi de valorile relativ mari ale
factorilor de încărcare, atât pentru vehivulele A30 cât şi pentru vehiculele V80.
Se poate observa, urmărind prima formă proprie de pierdere a stabilităţii, că
tendinţa generală de flambaj lateral a arcelor este aceea cu o singură semiundă, dar
nesimetric. Din analiza valorilor factorilor de încărcare rezultaţi din analizele la
valori proprii, respectiv geometric neliniare se confirmă ideea că, analiza la valori
proprii nu este suficientă pentru stabilirea valorilor încărcărilor critice de flambaj.
Poziţia încărcării pe structură pentru cazul încărcării cu vehicule A30 este simetrică
doar în raport cu axa transversală a structurii, în timp ce pentru vehiculul V80,
poziţia aleasă pentru analiză este cea simetrică pe ambele direcţii. Urmărind alura
curbelor P-∆, se poate observa că, în prima situaţie (vehicule A30), paradoxal
sistemul Langer de dispunere a tiranţilor oferă cea mai bună comportare din punct
de vedere al stabilităţii arcelor. În ceea ce priveşte încărcarea cu vehiculul V80 se
poate vedea că în acest caz cea mai rigidă structură se obţine prin dispunerea unor
tiranţi înclinaţi ce se intersectează. Se poate concluziona deci că, poziţia încărcării
pe structură are o influenţă majoră asupra comportării arcelor având sisteme
diferite de tiranţi şi în special asupra sistemelor de tiranţi înclinaţi. Acest lucru se
poate explica prin faptul că, pe măsură ce încărcarea creşte, o parte din tiranţi ies
din lucru (fiind comprimaţi) ei nemaiavând nici un aport în procesul de "redresare"
al arcelor care flambează.
Urmărind valorile coeficientului de rigiditate şi ale pivotului minim din matricea de
rigiditate a structurii, se poate concluziona că, în ambele cazuri de încărcare şi
pentru toate sistemele de tiranţi, punctul singular găsit în curbele P-∆ este un
"punct limită", în preajma acestui punct atât coeficientul de rigiditate, cât şi pivotul
minim având valori negative. Pentru situţiile considerate deci, pierderea de
stabilitate a arcelor se produce prin deformare continuă.
Articol no.30r, Intersections/Intersecţii, Vol.1, 2004, No.7r, “Lumea podurilor”
15