134 - Cnr -cme

® 

ISSN: 2066 - 4974 

ANUL XII, NR. 134, decembrie 2012 

Alături 

de urările tradiţionale de sărbători vă 

transmitem mulţumirile noastre pentru colaborare şi pentru sprijinul acordat. 

Vă dorim dumneavoastră, tuturor membrilor, colaboratorilor şi partenerilor noştri, 

familiilor şi tuturor celor dragi, un Crăciun Fericit şi un An Nou 2013 plin de realizări atât 

în plan personal cât şi în plan profesional. 

Fie ca Sărbătorile de Iarnă să vă aducă linişte şi pace în suflete şi bucurie alături de cei dragi! 

Sărbatori Fericite şi La mulţi ani 2013! 

Secretariatul Executiv CNR-CME

M E S A G E R U L E N E R G E T I C 

2013 

ANRE 

www.nuclearagency.ro 

EDITORIAL 

DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS: 

60 de ani durabilitate 3 

60 years of sustainability 

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIES 

Termografia – un instrument eficient aplicat în depistarea deficienţelor în sistemul de 

alimentare centralizată cu energie termică (SACET) al municipiului Chişinău 5 

Thermography - an effective tool applied in detecting deficiencies in the system of 

centralized heat supply (SACET) of Chisinau 

Soluţii de modernizare a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din 

municipiul Chişinău 7 

Solutions to modernization of centralized district heating supply in Chisinau 

Modul de completare a unui sistem de automatizare a unei staţii de transformare utilizând o 

magistrală de proces IEC 618850 16 

How to complete a substation automation system with an IEC 61850 Process Bus 

După Fukushima: obstacole politice 22 

After FUkushima: policy knots 

O comoară neconvenţională 24 

An unconventional bonanza 

DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY 

Comisia Europeană – Comunicat de presă: Noua propunere a Comisiei de a reduce impactul 

producţiei de biocarburanţi asupra climei 28 

European Commission - Press release: New Commission proposal to minimise the climate 

impacts of biofuel production 

Comisia Europeană – Comunicat de presă: Comisarul Oettinger salută decizia privind 

conducta "Nabucco Vest" 29 

European Commission - Press release: Commissioner Oettinger welcomes decision on 

"Nabucco West" pipeline 

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITY 

WEC Inside noiembrie 2012 31 

WEC Inside november 2012 

Scrisoare de la Pierre Gadonneix 33 

Letter from Pierre Gadonneix 

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITY 

Reuniunea Comitetului de programe, Studii şi Comunicări al WEC, ABU DHABI, septembrie 

2012, Sinteza evenimentului 34 

Program committee meeting, the WEC Studies and Communications, Abu Dhabi, September 

2012 Event Summary 

Seminar comun cu ONG-urile membre CNR-CME cu tema ”Standarde în domeniul energie: 

opţionale sau obligatorii?”, 25 octombrie 2012 . 39 

Joint seminar with NGOs States CNR-CME on "Standards in the field of energy: optional or 

mandatory?", October 25, 2012, Event Summary 

Adunarea Executivă CME, 5-8 noiembrie 2012, Monaco, Sinteza evenimentului 48 

CME Executive Meeting, 5-8 November 2012, Monaco, Event Summary 

Interviu AGERPRES cu Rodin Traicu (MECMA) 51 

Interview AGERPRES with Rodin Traicu (MECMA) 

Prima Conferinţă ”Eficienţa energetică în România”, 23 noiembrie 2012, Sala Palatului, 

Bucureşti, Sinteza evenimentului 55 

First ConferenceEnergy Efficiency in Romania, 23 November 2012, Palace Hall, Bucharest, 

Event Summary 

INFO CNR-CME 

OMV Petrom a inaugurat centrala electrică pe gaze de la Brazi 63 

OMV Petrom inaugurated gas power plant in Brazi 

2 decembrie 2012

2013 


Editorial 

60 de ani de sustenabilitate *) 

Giuseppe Recchi, Președinte Consiliu de Administrație ENI 

Transelectrica 

Energie pentru dezvoltare 

Nu există producție fără dezvoltare. 

Cantitatea, calitatea și fiabilitatea furni - 

zării sunt esențiale pentru mijloacele de 

producție. Pentru multe țări în curs de 

dezvoltare, principala problemă în pro - 

gramul politic este necesitatea de a eli - 

mi na întreruperile în furnizarea de ener - 

gie și slaba acoperire națională a rețelei 

de distribuție. 

Giuseppe Recchi 

Când vorbim de dezvoltare sustenabilă, 

vorbim de energie, în ambele sensuri: 

dezvoltare și sustenabilitate. 

•„Dezvoltare” înseamnă îmbunătățirea 

ofertei pentru beneficiul sutelor de 

mili oane de oameni care nu bene fi - 

ciază încă de servicii decente. 

Înseamnă să continuăm să servim o 

societate în care energia este sufletul 

producției. Dacă creșterea economică 

este motorul unei țări, energia este 

cheia de contact. 

•„Sustenabilitate” înseamnă înțelegerea 

temerilor celor care doresc să evite creş - 

terea emisiilor de gaze cu efect de seră 

și care sunt preocupați de efectele 

negative asupra mediului. 

Cultura firmei ENI este una de dezvol - 

tare și sustenabilitate. Nici nu poate fi 

altfel: suntem o companie interna țio na - 

lă energetică prin istoric și prin vocație. 

Și nu putem lipsi de la Conferința ONU 

pentru Dezvoltare Sustenabilă. Suntem 

o companie globală: Africa este deo - 

sebit de importantă pentru noi. Suntem 

aici pentru a asculta și pentru că avem 

ceva de spus. 

În producția de energie electrică, există 

multiple opțiuni la sur să, în special 

cărbune, gaze naturale, surse regene - 

rabile și combustibil nuclear. Referitor la 

petrol și derivatele acestuia, cu cât o 

țară se concentrează mai mult pe 

utilizarea acestuia în transporturi, unde 

lipsesc alternativele, cu atât mai puțin 

va fi utilizat la producția electrică. În 

acest context, sursele regenerabile de 

energie, care au încă producție redusă 

și costuri mari, pot oferi – chiar și pe 

termen lung – numai un răspuns parțial 

la cererea de energie. 

Combustibilii fosili rămân un impor - 

tant vector de reducere a sărăciei, 

de emancipare economică. 

Succesul din China și SUA 

Există povești de succes care confirmă 

acest fapt. China are o istorie impor tan - 

tă de combatere a sărăciei ener ge tice. 

Peste 500 de milioane de chinezi din zone 

rurale au fost scoși din sărăcia ener - 

getică în ultimii 20 de ani – un număr 

impresionant, egal cu peste o treime din 

totalul celor care nu dispun în prezent 

de acces la energie electrică. Pe de altă 

parte, creșterea emisiilor de gaze cu 

efect de seră din China, legată de un 

mix energetic bazat îndeosebi pe căr - 

bune, a fost de asemenea impresio nan - 

tă. Astăzi această problemă este rezol - 

vată, inclusiv în China, cu mare pri ce pe - 

re și determinare. 

*) Preluare din revista Oil #18, 2012 

decembrie 2012 3


2013 

www.gdfsuez.com 

www.egl.eu 

Eficiența ener getică, un mix energetic 

îmbună tăţit, cu un rol predominant 

pentru gazele na turale, cer cetări și 

inovații tehnice – acestea sunt soluțiile 

corecte. 

Dar o țară care se stră du ieşte pentru a 

ajunge din urmă Vestul, precum China, 

nu își poate ges ti o na singură această 

problemă într-un domeniu în care 

valoarea adăugată este experiența. Iar 

deschiderea pieței, care este o pre - 

condiție esențială pentru trans ferul de 

tehnologii avansate, sus ține sus te na - 

bilitatea. 

O altă poveste de succes din ultimii 20 de 

ani vine din țara cu cel mai puternic 

consum energetic: SUA. 

Conform Agenției Energetice Internaționale, 

SUA – care nu mai fusese remarcată 

într-o astfel de statistică – a redus în ul - 

timii cinci ani emisiile de CO2 mai mult 

decât orice altă țară din lume, cu 430 

mil. de tone, comparabil cu toate 

emisiile Italiei. 

Acest lucru a fost posibil în principal prin 

revoluția gazelor de șist – care a încu - 

rajat trecerea de la cărbune la gaze în 

producția de energie electrică – și prin 

creșterea eficienței. Aceasta este o 

tehnologie cu un mare potențial pentru 

inovație, care evoluează foarte rapid. 

Capitalismul industrial – din fericire 

– ne poate încă uimi. 

O soluție la îndemână. 

Gazele reprezintă candidatul natural pen - 

tru combinarea dezvoltării cu protecția 

mediului. 

ENI cunoaște acest lucru, de oa rece se 

regăsește în istoria noastră și modelul 

nostru de afaceri: cu exact 60 de ani în 

urmă, la începutul lui iunie 1952, 

fondatorul companiei, Enrico Mattei, și 

prim-ministrul de atunci Alcide de 

Gasperi, au inaugurat prima centrală 

electrică pe bază de metan și prima 

conductă majoră de gaze, care lega 

Cortemaggio de Torino – cu alte cuvinte, 

lega primul zăcământ important de gaze 

cu principala zonă industrială a Italiei. 

Acest model a fost aplicat apoi și de 

cealaltă parte a Mediteranei, încurajând 

metanizarea țărilor în care activa ENI, 

precum Egiptul sau Tunisia. 

Pentru noi, „formula Mattei” este o 

moștenire a modernizării: modernizarea 

pe care am putut să o aducem la 

procesele și me diile concurențiale în 

care am fost lideri de-a lungul anilor. 

Două cazuri concrete. 

Două exemple importante în acest sens 

sunt Nigeria și Congo, unde ENI, din anii 

2005 și 2007, a combinat problema 

acce sului la energie cu problema polu ă - 

rii mediului ambiant prin reducerea ga - 

zelor arse, produse în asociere cu 

petrolul, dar neexploatabile din lipsa 

unei piațe interne sau a unei infra - 

structuri de export. 

De aceea am construit infrastructura, 

care include colectarea și tratarea 

gazelor aferente, și centralele electrice 

pentru utilizarea acestora. 

În Congo. în parteneriat cu guvernul, 

am contribuit și la renovarea rețelei 

elec trice dintre Pointe-Noire și 

Brazaville, capitala economică și politică 

a țării. Centralele construite în Nigeria și 

Congo reprezintă 20 și respectiv 60% 

din producția de energie electrică. 

În anii ce vor veni, prezența ENI din 

Africa va continua să crească: 

descoperirea de depozite de gaze în 

Mozambic, cu un potențial extraordinar 

de peste 1300 mld. m 3 , va duce la 

dezvoltarea la scară largă a exporturilor 

prin GNL și furni zarea pe piața locală, ce 

va permite susținerea dezvoltării 

economice și industriale a țării. 

Stabilirea de relații și parteneriate 

pe termen lung pentru dezvoltarea 

sustenabilă în țările în care acti - 

vează este cea mai bună metodă 

pentru o companie internațională 

energetică să își câștige și păstreze 

„licența de funcționare”. 

Sustenabilitatea ca experiență: 

aceasta este contribuția ENI pentru 

lume și pentru summit-ul de la 

Rio.n 

4 decembrie 2012

2013 


Politici energetice 

Din energetica Republicii MOLDOVA 

Termografia – un instrument eficient aplicat în depistarea 

deficienţelor în sistemul de alimentare centralizată cu energie 

termică (SACET) a municipiului Chişinău 

Conf. dr. ing. Mihai Cernei, ing.Vasile Leu, S.A. Termocom, Chişinău, Republica Moldova 

Oraşul Chişinău este prevăzut, în prezent, cu încălzire 

centralizată de la două CET-uri şi două centrale ter - 

mice. Agentul termic primar, asigurat de centralele 

electrice de termoficare nr.1 şi nr.2, cât şi de centralele 

termice CT Vest şi CT Sud, este transportat spre 

punctele termice centrale şi individuale care alimen - 

tează în total 6872 de obiecte, dintre care: 2264 ale 

ÎMGFL, 889 ale APLP, 464 ale CCL, 283 case depar ta - 

mentale, 470 case particulare, 1887 agenţi eco nomici, 

143 grădiniţe de copii, 214 şcoli şi licee, 135 instituţii 

de învăţământ şi 123 de instituţii medicale. În total, 

S.A. „Termocom” alimentează cu ener gie ter mi că 

199.690 aparta mente cu o suprafaţă totală de 7.999 

mii m 2 . Agentul termic este livrat, conform situaţiei din 

01.01.2012, prin reţele termice magistrale – 259,9 

km, reţele termice de cartier de încălzire – 262,1 km şi 

prin reţelele de apă caldă cu lungimea de 188,6 km. 

În cadrul întreprinderii începând cu anul 2009, prin 

intermediul camerelor în infraroşu, se utilizează 

termografia, ceea ce permite detectarea pierderilor 

de agent termic, blocaje, izolaţii deficitare şi depuneri 

de reziduuri la conducte şi rezervoare, verificarea 

etanşeităţii vanelor, de asemenea testarea instalaţiilor, 

a tablourilor de distribuţie, a celulelor de joasă, medie 

şi înaltă tensiune, a sistemelor de bare colectoare, a 

turbinelor, a generatoarelor, a transformatoarelor, a 

bobinelor de compensare, a cablurilor, a izolatoarelor, 

a contactoarelor etc. 

Termografia are câteva avantaje faţă de alte metode: 

•Inspectarea sistemelor se realizează, într-un mod 

foarte economic, fără oprirea procesului tehnologic; 

•Sistemul de termoviziune furnizează o imagine ce 

permite o identificare rapidă şi precisă a punctelor 

supraîncălzite care reprezintă defecte potenţiale. Este 

posibilă, de asemenea, o evaluare iniţială a 

pierderilor de căldură; 

•Imaginile înregistrate pot fi analizate cu un program 

dedicat, pe orice calculator; 

•Este posibilă descoperirea timpurie a defectelor, 

aprecierea gradului lor de risc, planificarea 

reparaţiilor – obţinând, în acest mod, o descreştere a 

ratei de defectare precum şi o siguranţă mai mare în 

exploatare. 

Utilizarea camerelor de termoviziune pentru detec - 

tarea imediată a punctelor calde în instalaţiile electrice 

este cea mai cunoscută aplicaţie fiind, în acelaşi timp şi 

una dintre cele mai simple. 

Cu ajutorul echipamentului termografic se pot pune în 

evidenţă şi defecte constructive, infiltraţii de apă sau 

aer, vizualizarea modului de funcţionare a instalaţiilor 

termice şi a traseelor prin pereţi şi pardoseală, corec ti - 

tu dinea executării şi a montării tâmplăriilor la fe restre, 

identificarea punţilor termice şi multe altele. 

În figura 1 sunt prezentate câteva aplicaţii din cadrul 

întreprinderii la unele instalaţii electrice de la centra - 

lele termice sau din staţiile de pompare. 

Fig.1 – Aplicalii ale termoviziunii în intreprindere 

În figurile 2,3,4 sunt prezentate câteva fotografii cu 

camera în infraroşu ale unui bloc de locuinţe neizolat 

(din stânga) şi ale unui bloc de locuinţe nou (2009) 

termoizolat şi cu ferestre termopan (din dreapta). De 

menţionat că performanţele ferestrelor PVC cu geamuri 

termopane depind de tipul de geam termopan folosit, 

de felul etanşării, de natura gazului inserat în cavitatea 

de geam termopan, de numărul de folii folosite, de 

grosimea pachetului de geam termopan. 

decembrie 2012 5


2013 

Sunt tot atâtea variabile care dau de fapt pentru feres trele 

termo pan nivelul de zgomot, capacitatea de izo lare ter - 

mică, stabilitatea di men sională a ferestrei PVC, para metri 

ce definesc, în general, cate goria de geam ter mo pan. 

Având în vedere capacitatea de economisire a ener giei, 

sistemele de tâmplărie PVC cu geamuri ter mo pane au de - 

ve nit, în ultimii ani, un element de bază în cons truc ţia unei 

lo cuin ţe. 

Fig.3 Date comparative între un perete neizolat termic 

şi unul cu termoizolaţie 

Deşi suprafaţa de ferestre PVC cu gea muri ter mopan 

repre zintă, în ge neral 10-12 % din su pra faţa ex te rioară a 

unei clădiri, pierderea de căldură prin tâmplăria PVC cu 

geam termopan este de peste 40%. 

Având în vedere că 80-85% din supra fata unei ferestre 

PVC este acoperită cu geam ter mo pan, rezultă clar im por - 

tanţa folo sirii unui geam termo pan bine izolat. Destul de 

impor tan tă este şi calitatea rosturilor dintre fereastră şi 

pereţi. 

Fig.4 Pierderi termice la o cladire fară izolaţie termică 

şi la una izolată termic 

Circa 20% din reţele termice sunt amplasate 

suprateran, iar prin inspectarea lor cu ajutorul 

termoviziunii se identifică reţelele cu cele mai mari 

pierderi de energie termică, astfel obţinându-se o bază 

veridică de date pentru includerea în planul de 

reabilitare a izolaţiei. 

În figura 5 sunt prezentate câteva exemple. Astfel se 

constată că în partea superioară a conductelor, izolaţia 

termică ori lipseşte ori este defectă. 

Fig. 2 Date comparative între un bloc neizolat termic 

şi unul termoizolat 

De menţionat, că în cadrul întreprinderii TERMOCOM 

termoviziunea este larg aplicată la inspectarea 

blocurilor de locuinţe, iar rezultatele sunt prezentate 

gestionarilor fondului locativ pentru măsuri de 

termoizolare. 

Termoizolarea blocurilor de locuinţe existente, în cazul 

dat cu polisteren extrudat, permite economisirea re - 

sur selor energetice cu circa 20-25%. 

Fig. 5 Defecte de izolaţie la conducte 

Concluzie 

Termoviziunea, în condiţiile creşterii continue a 

preţurilor la gazele naturale, poate servi drept un 

instrument eficient în creşterea eficienţei ener - 

getice pe tot lanţul de la producere, transport, 

distribuţie şi până la utilizatorii finali.n 

6 decembrie 2012

2013 

M E S A GM EER SU AL GE NR EU RL G ENT EI CR G E T I C 

Soluţii de modernizare a sistemului de 

alimentare centralizată cu energie termică 

din municipiul Chişinău 

Conf. dr. ing. Mihai Cernei, ing. Vasile Leu, SA Termocom, 

Chişinău - Republica Moldova 

Introducere 

Asigurarea condiţiilor adecvate de igienă 

şi confort termic în locuinţele chişinău ie - 

nilor prin modernizarea instalaţiilor afe - 

rente sistemului de alimentare centra li - 

zată cu energie termică a municipiului 

Chişinău este unul din imperativele che ie 

pentru creşterea calităţii vieţii în socie - 

tatea modernă. 

SACET reprezintă un ansamblu tehno lo - 

gic şi funcţional unitar ce cuprinde cons - 

trucţii, instalaţii, echipamente, dotări spe - 

cifice şi mijloace de măsurare desti nate 

producerii, transportului, distri bu ţiei şi 

fur nizării energiei termice utilizatorilor, în 

condiţii de eficienţă şi la standarde de 

calitate. 

SACET al municipiului Chişinău cuprinde 

următoarele componente: 

1.Unităţile de producere a agentului ter - 

mic - centrale termice şi centrale elec - 

trice de termoficare (CET): 

-SA „CET-1”; 

-SA „CET-2”; 

-Staţiile termice de EST, SUD şi VEST; 

-Staţiile termice suburbane (19 unităţi). 

2.Reţeaua de transport al agentului ter - 

mic primar (apă fierbinte): 

-259,9 km (în două ţevi); 

-15 staţii de pompare. 

3.Punctele termice centrale: 364 unităţi. 

4.Reţeaua de distribuţie a agentului ter - 

mic pentru încălzire: 262,1 km ( în 

două ţevi). 

5.Reţele de alimentare cu apă caldă 

menajeră: 188,6 km. 

6.Noduri relevante - peste 3200 unităţi. 

7.Puncte termice individuale (PTI) – 230 

unităţi. 

Sistemul de alimentare centralizată cu 

energie termică (SACET) al municipiului 

Chişinău a înregistrat o evoluţie pozitivă 

în perioada de până în anii 1990, fapt 

care se datorează politicii de dezvoltare 

urbană de tip intensiv, dezvoltării indus - 

triale şi a preţurilor mici la resursele 

ener getice. 

La începutul anilor ’90, în municipiul 

Chişinău, sistemul de termo ficare 

atingea un nivel de 75% de aco perire a 

necesarului de energie termică. 

Evoluţia ulterioară a SACET a fost pu - 

ternic influenţată de situaţia eco no mică 

creată în ţară: creşterea galopantă a 

pre ţurilor la resursele energetice din im - 

port, politica tarifară şi de subvenţio - 

nare promovată de autorităţi, politica 

statului în domeniul energetic, calitatea 

serviciilor prestate. 

Toţi aceşti factori au condus la scum - 

pirea drastică a energiei termice, la 

căderea calităţii serviciilor şi, în con - 

secinţă, la debranşarea în masă a utili - 

zatorilor de la SACET şi diminuarea 

semnificativă a volumului livrărilor de 

energie. 

Concepţia şi Soluţiile modernizării 

Concepţia modernizării 

Concepţia de modernizare a SACET 

Chişinău a fost elaborată cu sprijinul 

Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare 

Internaţională (SIDA), care a participat 

la finanţarea unor proiecte şi care, pe 

cont propriu, a oferit consultanţă cu cei 

mai buni specialişti din Suedia şi din alte 

ţări europene. A fost foarte utilă stu die - 

rea experienţei modernizării siste melor 

similare din alte ţări, în mod special ex - 

pe rienţa oraşului Riga. 

La baza Concepţiei de modernizare a 

SACET Chişinău, stau următoarele principii: 

•accesibilitatea populaţiei la resursele 

energetice pentru încălzire (accesul în - 

tre gii populaţii la încălzire şi apa caldă 

menajeră); 

•siguranţă şi fiabilitate în alimentarea cu 

energie termică (diversificarea surselor 

şi a furnizorilor de resurse, prevederea 

surselor de producere cu posibilitatea 

funcţionării pe două sau mai multe 

tipuri de combustibili, utilizarea resur - 

selor regenerabile de energie); 

decembrie 2012 7


2013 

www.tractebelengineering-gdfsuez.com 

•eficienţa energetică a instalaţiilor (re du - 

cerea consumului de combustibili prin re - 

tehnologizare/ modernizare, pro mova rea 

sistemelor de cogenerare de înaltă efi - 

cienţă de tip centralizat şi/sau distribuit); 

•asigurarea rentabilităţii financiare a 

agenţilor economici care desfăşoară 

acti vi tatea în producerea, transportul şi 

distribuţia energiei termice; 

•implementarea tehnologiilor avansate; 

•reducerea impactului negativ asupra 

mediului; 

•respectarea legislaţiei naţionale şi ali ni e - 

rea la legislaţia Uniunii Europene în do - 

meniul energiei şi protecţiei mediului. 

Modernizarea şi dezvoltarea SACET Chişinău 

pe termen scurt şi mediu urmăreşte 

realizarea următoarelor obiective: 

•îmbunătăţirea continuă a calităţii ser - 

viciilor de alimentare cu energie ter - 

mică, cu menţinerea costurilor la un 

nivel ce ar asigura accesibilitatea con - 

sumatorilor la aceste servicii; 

•promovarea principiilor economiei de 

piaţă; 

•atragerea capitalului privat la finan ţa - 

rea investiţiilor din domeniul infra - 

structurii locale; 

•promovarea măsurilor de eficienţă 

energetică; 

•promovarea parteneriatului social. 

Cerinţe faţă de soluţiile aplicate în 

proiectele de modernizare a SACET 

La elaborarea şi promovarea soluţiilor 

tehnice de reabilitare şi modernizare a 

SACET trebuie să fie respectate urmă - 

toa rele condiţii obligatorii: 

•instalaţia de bază a unităţilor de 

producţie a agentului termic trebuie să 

fie bazată pe cogenerare; 

•capacitatea de producţie a unităţii de 

pro ducţie a agentului termic trebuie 

proiectată pentru consumul actual şi 

cel previzionat; 

•unitatea de producţie în cogenerare va 

funcţiona la capacitatea parametrilor 

nominali cel puţin 7000 ore/an; 

•randamentul energetic global al unităţii 

de producţie a agentului termic trebuie 

să fie de cel puţin 80%, excepţie pot 

face doar unităţile de producţie care 

uti li zează biomasa ca resursă ener ge - 

tică primară (la instalaţia în coge ne - 

rare), unde randamentul energetic 

total trebuie să fie de cel puţin 70%; 

•reducerea considerabilă a pierderilor în 

reţelele de transport al agentului ter - 

mic primar; 

•creşterea eficienţei energetice a punc - 

telor termice; 

•instalarea punctelor termice indivi duale, 

acolo unde se justifică economic; 

•contorizare la nivel de imobil şi la nivel 

de puncte termice; 

•reducerea pierderilor de energie ter mi că şi 

apă din reţelele interioare ale imobilelor; 

•contorizare individuală la utilizatorii 

finali; 

•introducerea sistemelor de automati zare 

şi dispecerizare, astfel încât să poată fi 

asigurată monitorizarea şi controlul 

permanent al funcţionării instalaţiilor în 

cadrul parametrilor optimi, de la 

producere până la utilizator; 

•optimizarea regimurilor de funcţionare 

a SACET; 

•încadrarea tuturor aspectelor de func - 

ţio nare a întreprinderii într-un sistem 

informaţional unic. 

Soluţiile ce ţin de dezvoltarea de viitor a 

SACET Chişinău se referă în principal la: 

nivelul instalaţiilor ce aparţin ope - 

ra torului SACET: 

•sursele de producere a energiei termice; 

•reţelele de transport a agentului termic 

primar, inclusiv staţiile de pompare; 

•punctele termice centrale sau/şi punc - 

tele termice individuale; 

•reţelele de distribuţie a apei calde de consum 

şi a agentului termic pentru încălzire; 

•contorizarea energiei la nivel de imobil (la 

punctul de delimitare dintre instala ţiile 

operatorului şi ale consumatorului); 

nivelul utilizatorului final: 

•reţelele interioare de alimentare cu apă 

caldă de consum şi agent termic pentru 

încălzire şi realizarea distribuţiei orizontale; 

•contorizarea individuală şi montarea 

robinetelor termostatice; 

•reabilitarea termică a anvelopei clădirilor. 

În promovarea soluţiilor tehnice propuse 

se urmăreşte obţinerea următoarelor 

efecte globale: 

•reducerea pierderilor de căldură din 

cadrul SACET până la 10∙-∙12%; 

•reducerea consumurilor specifice de 

energie electrică şi combustibil; 

•creşterea eficienţei echipamentelor şi 

instalaţiilor din cadrul sistemului; 

•creşterea gradului de siguranţă în 

exploatarea sistemului; 

•reducerea costurilor de producere a 

energiei electrice; 

•creşterea gradului de protecţie a 

mediului înconjurător prin reducerea 

emisiilor de gaze pe unitatea de 

energie produsă. 

8 decembrie 2012

2013 


Soluţii de modernizare a surse - 

lor de energie termică 

Soluţii de modernizare a cen - 

tra lelor termice existente 

Aceste soluţii implică modernizarea 

instalaţiilor tehnologice din cen - 

tralele termice de zonă şi rea bili - 

tarea reţelelor de transport şi de 

distribuţie. 

De la caz la caz, modernizarea CT 

(centralelor termice) reclamă înlo cui - 

rea parţială sau totală a echi pa men - 

telor tehnologice, automati zarea pro - 

ceselor şi optimizarea sche melor de 

funcţionare. 

Pentru sta bilirea volu mu lui de lucrări 

de mo dernizare tre buie să se por - 

neas că de la cererea de ener gie 

termică, urmată de dimen sio narea 

optimă a instalaţiilor tehnologice. 

Principalele avantaje ale acestei 

soluţii sunt: 

•utilizarea parţială a instalaţiilor exis - 

tente în centrala termică de zonă; 

•existenţa amplasamentelor şi a 

uti li tăţilor; 

•existenţa personalului calificat şi a 

structurilor organizatorice; 

•existenţa reţelelor de transport a 

energiei termice; 

•existenţa utilizatorilor urbani de - 

ser viţi de sistemul de termoficare; 

•utilizarea parţială a instalaţiilor din 

punctele termice; 

•existenţa reţelelor secundare de 

distribuţie a energiei termice către 

utilizatori; 

•economisirea surselor financiare. 

Dezavantajele acestei variante 

constau în: 

•păstrarea structurii de producere 

şi distribuţie a energiei termice; 

•utilizarea redusă a sistemului, în 

special pe perioada verii; 

•posibilitatea redusă de scădere a 

preţului energiei termice produse. 

Analiza acestei variante arată că 

prin păstrarea sistemului actual şi 

utilizarea în mare parte a instala - 

ţiilor existente, volumul de investiţii 

necesar este redus. Pe de altă 

parte, nemodificarea structurii sis - 

te mului de termoficare urbană re - 

duce posibilitatea scăderii costului 

producerii energiei termice. 

Transformarea centralelor termice 

în centrale de cogenerare 

Soluţia de transformare a centra lelor 

termice de zonă, cum ar fi CT-Sud 

sau CT-Vest în Chişinău, din centrale 

producătoare de energie termică în 

CET producătoare de energie termică 

combinat cu producerea de energie 

electrică, implică modificări de struc - 

tură în instalaţiile tehnologice exis - 

tente. Această variantă impune 

utilizarea cazanelor de abur exis - 

tente sau instalarea de cazane noi de 

abur în centralele dotate doar cu 

cazane de apă fierbinte. 

Această soluţie poate fi promovată 

atât în cazul existenţei unei CT de 

zonă ce distribuie energia termică la 

punctele termice, cât şi în cazul 

existenţei centralelor termice de 

cartier, care distribuie energia ter mi - 

că direct la utilizatori. 

Pentru dimen sionarea corectă a 

instala ţiilor teh no logice de producere 

a energiei elec trice, este necesar să 

luăm în con sideraţie curba clasată a 

necesarului de energie termică şi de 

cererea de energie electrică. 

Se va ţine seama şi de prevederile 

Directivei Uniunii Europene CE 

8/2004. 

Energia elec trică produsă va acoperi 

cu prioritate consumurile proprii ale 

instalaţiilor de termo ficare urbană. 

Pentru dis ponibilul rămas, operatorul 

serviciilor de termoficare (S.A. 

„TERMOCOM”) ar putea să încheie 

contracte directe cu utilizatori locali, 

de preferinţă între prinderi din 

subordinea primăriei. 

Principalele avantaje ale acestei 

soluţii sunt: 

•creşterea producţiei energetice 

globale proprii; 

•creşterea gradului de utilizare a ca - 

pacităţilor de producere a energiei; 

•scăderea cheltuielilor specifice pe 

unitatea de produs; 

•creşterea randamentelor energetice; 

•utilizarea parţială a instalaţiilor 

existente; 

•existenţa amplasamentelor şi a 

uti lităţilor; 

•existenţa personalului calificat şi a 

structurilor organizatorice; 

•existenţa reţelelor de transport 

energie termică; 

•existenţa utilizatorilor urbani de - 

serviţi de sistemul de termoficare; 

•utilizarea parţială a instalaţiilor din 

punctele termice; 

•existenţa reţelelor secundare de 

distribuţie a energiei termice către 

utilizatori; 

•posibilităţi de scădere a preţului 

energiei termice produse. 

Dezavantajele acestei variante sunt: 

•volum ridicat de investiţii; 

•creşterea volumului de combus ti - 

bil necesar în instalaţii; 

•creşterea cheltuielilor anuale; 

•dependenţa de fluctuaţiile de preţ 

ale energiei electrice pe piaţă. 

Analiza acestei variante demons - 

trează avantaje importante faţă de 

sistemele existente. 

Prin modifi ca rea structurii pro - 

ducţiei energetice, funcţionarea 

instalaţiilor în regim de cogenerare 

apropie sistemul de termoficare 

urban de sistemele performante la 

nivel european. Deşi această 

variantă implică investiţii sporite, 

efectele economice sunt pozitive. 

O abordare mai realistă ar putea fi 

noile soluţii aplicabile pe plan local 

de trecere la cogenerarea de mică 

/medie putere şi renunţarea în timp 

la centralele mari şi la reţelele de 

distribuţie foarte mari. 

Dar şi această variantă necesită in - 

vestiţii importante, în special în re ţe - 

lele de alimentare cu gaze naturale. 

În municipiul Chişinău este nece - 

sară analizarea oportunităţii divi - 

zării reţelelor termice în subsisteme 

şi folosirea CT sau PT pentru imple - 

mentarea cogenerării de mică putere. 

Capacităţile mici de coge nerare au, 

în general, costuri specifice mai 

ridicate de instalare şi întreţinere. 

În consecinţă, viabilitatea pro - 

iec te lor de cogenerare depinde 

de capa citatea de a obţine cel 

mai ridicat venit din energia 

elec trică vândută şi de posibi - 

litatea de valorificare a avan - 

tajelor care decurg din apro - 

pierea de utilizator. 

decembrie 2012 9


2013 

Soluţii de modernizare a reţe le - 

lor termice 

Reabilitarea conductelor 

Sistemul de transport şi distribuţie 

a agentului termic cuprinde: 

•ţevi preizolate; 

•elemente de conducte preizolate: 

coturi preizolate, ramificaţii pre - 

izo late, compensatoare, armatura 

de închidere/deschidere şi altele; 

•sistem de semnalizare (o pereche 

de fire de semnalizare încorporate 

în ţevile şi fitingurile preizolate); 

•accesorii specifice sistemului de 

conducte preizolate (perne de 

dilatare, căciuli de capăt etc.); 

•instalaţii de măsurare şi control. 

Încadrarea pierderilor tehnologice 

în reţelele termice în limite de până 

la 12% implică utilizarea unor 

conducte cu performanţe mecanice 

şi de izolare termică deosebite. 

Tehnologiile actuale de fabricare şi 

montare a conductelor pentru 

transportul şi distribuţia agentului 

termic permit realizarea unor 

performanţe superioare. 

Produsele preizolate respectă stan - 

dar dele europene: 

•EN 253 sisteme de conducte 

preizolate industrial; 

•EN 448 sisteme de racorduri 

preizolate - fitinguri preizolate 

industrial; 

•EN 489 postizolarea conductelor 

preizolate. 

Modernizarea compensa toarelor 

instalate în reţelele termice 

Compensatoarele silfonice utilizate 

în calitate de elemente de montare 

pentru amortizarea deformaţiilor 

con duc telor care transportă energie 

termică şi apă caldă, datorate tem - 

peraturilor înalte, precum şi pentru 

micşorarea sarcinilor de vibraţie, 

sunt ermetice, rezistente la tem - 

peratură, fiabile în exploatare şi nu 

necesită deservire pe tot parcursul 

termenului de funcţionare. 

Avantajul: practic exclud pierderile 

de agent termic. 

Dezavantajul: costurile relativ mari. 

Modernizarea staţiilor de pompare 

Instalarea convertoarelor de frec - 

venţă în cadrul sistemelor de acţio - 

nare a pompelor cu sarcină varia - 

bilă permite: 

•economisirea energiei electrice; 

•reducerea cheltuielilor de repara ţie 

şi exploatare a sistemelor ele men - 

telor de reglare datorită ex clu derii 

sau diminuării supra sar cinilor de 

şoc şi dinamice; 

•creşterea duratei de funcţionare a 

motorului electric şi a mecanis - 

mului de acţionare datorită opti - 

mizării funcţionării lor într-un do - 

meniu larg de variaţie a sarcinilor; 

•crearea de sisteme cu buclă 

închisă ale dispozitivului de acţio - 

nare cu motor asincron, cu posi - 

bilitatea menţinerii exacte a 

parametrilor tehnologici stabiliţi. 

Acţiunile de modernizare şi 

dezvoltare întreprinse în cadrul 

S.A. „TERMOCOM” 

S.A. „TERMOCOM” este orientat 

spre realizarea obiectivelor de 

modernizare şi dezvoltare intensă a 

întreprinderii. În această perioadă 

au fost elaborate şi implementate 

un număr mare de proiecte, iar 

altele sunt în proces de implemen - 

tare sau urmează a fi realizate. 

Modernizarea centralelor termice 

suburbane 

S.A. „TERMOCOM” dispune de 19 

centrale termice amplasate în su - 

bur biile municipiului Chişinău, care 

produceau energie termică pe bază 

de cărbune, păcură sau gaze 

naturale la preţuri de peste două ori 

mai mari decât media pe intre prin - 

dere. În anii 2003-2011, 14 din tre 

acestea au fost modernizate prin 

instalarea unor cazane pe gaze şi 

utilaje mai performante, cu o 

capacitate totală instalată de 25,6 

MW. 10 (zece) centrale termice 

funcţionează în regim automat, 

ceea ce a permis optimizarea 

numărului de personal. 

Modernizarea reţelelor magis - 

tra le şi de distribuţie 

Reabilitarea reţelelor termice pre - 

supune înlocuirea ţevilor vechi exis - 

tente cu ţevi preizolate atât pe 

partea de transport, cât şi de dis - 

tribuţie, înlocuirea compensa toa - 

relor existente cu cele silfonice, 

montarea robinetelor sferice, insta - 

larea sistemelor de monitorizare şi 

altele. Necesitatea acestui proiect 

se datorează situaţiei actuale în 

sistemul centralizat din municipiul 

Chişinău: cele mai mari pierderi 

sunt datorate pierderilor de agent 

termic şi prin izolare. 

În anii 2002-2011 au fost montate 

peste 100 km de ţevi preizolate, 

peste 500 compensatoare silfonice, 

peste 14 mii robinete sferice. 

Modernizarea punctelor termice 

centrale 

În prima etapă, peste 300 de 

puncte termice au fost modernizate 

utilizând schimbătoare de căldură 

de tip „Alfa-Laval”. Astfel, în prima 

etapă au fost modernizate punctele 

termice centrale cu schemă inde - 

pendentă, în etapa a doua - celelal - 

te, în total fiind montate peste 950 

schimbătoare de căldură cu plăci de 

tip „Alfa-Laval”. 

Trecerea la puncte termice 

individuale (PTI) 

Etapa a doua presupune trecerea la 

punctele termice individuale. Cu 

ajutorul Guvernului Suedez şi a 

ASDI au fost implementate 85 PTI, 

iar din investiţii proprii circa 100 

unităţi. 

În acest an se preconizează insta - 

larea a peste 50 PTI din sursele 

proprii ale întreprinderii. Instalarea 

PTI la nivel de bloc de locuinţe 

presupune oferirea unor avantaje 

consumatorilor: 

•PTI permit reducerea cheltuielilor 

pentru energia termică cu cel 

puţin 5∙∙∙10%, iar în urma 

integrării cu sistemul intern de 

aprovizionare cu energie termică 

de tip orizontal – cu peste 30%. 

•Utilizatorul va avea posibilitatea 

să-şi regleze consumul de energie 

termică în conformitate cu nece - 

sităţile şi posibilităţile de plată. 

•Oferă posibilitatea conectării/de - 

conectării încălzirii în fiecare apar - 

tament la dorinţa utilizatorului. 

•Oferă independenţă utilizatorilor 

de energie termică. 

•Instalarea PTI va permite lichi - 

10 decembrie 2012

2013 


darea punctelor termice centrale 

şi a 204 km de reţele termice de 

cartier pentru alimentarea cu apă 

caldă. 

În plus, furnizorul de căldură are 

posibilitatea să debranşeze de la 

reţea apartamentele cu restanţe la 

achitarea facturilor, fără ca ceilalţi 

utilizatori din bloc să sufere. 

Proiectul complet include instalarea 

a peste 5000 de PTI, eliminarea a 

364 de puncte termice centrale şi a 

reţelelor pentru apa caldă mena - 

jeră cu o lungime de aproximativ 

200 km. 

Aceasta va duce la redu ce ri consi - 

derabile a pierderilor le gate de fur - 

nizarea apei calde, cât şi la mic - 

şorarea consumului de energie 

termică (datorită posibi li tăţii de 

reglare automată a acestuia). 

Sistemele automatizate de 

monitorizare 

Sistemele automatizate de moni to - 

rizare „LOVATI” şi „MONITOR” asi - 

gură monitorizarea în regim online, 

evidenţa, înregistrarea şi arhi - 

varea valorilor parametrilor de 

func ţionare (presiuni, debite, tem - 

pe raturi, consumuri de energie ter - 

mică şi electrică) a reţelelor termice 

primare, de distribuţie şi intercartier, 

staţiilor de pompare şi 

surselor de energie termică, punc - 

telor termice centrale, cu repre - 

zentarea acestora în tabele sau în 

formă de grafice. 

Principalele avantaje ale acestor 

sisteme sunt: 

•îmbunătăţirea considerabilă a pa - 

ra metrilor agentului termic; 

•creşterea calităţii apei calde me - 

na jere; 

•reducerea pierderilor de energie şi 

de agent termic; 

•optimizarea consumurilor de ener gie 

termică de către utilizatorii finali; 

•determinarea în timp real a unor 

eventuale avarii care ar conduce la 

aprovizionarea nesatisfăcătoare 

cu energie termică pentru încălzire 

şi prepararea apei calde menajere. 

Utilizarea pe scară cât mai largă a 

informaţiei acestor două sisteme 

oferă posibilitatea de a depista ava - 

riile şi deficienţele apărute în func - 

ţionarea SACET, cu indicarea even - 

tualelor zone în care acestea s-au 

produs, permite adoptarea de mă - 

suri eficiente pentru reducerea im - 

pac tului asupra utilizatorilor, prin 

scurtarea duratei de depistare şi 

lichidare a avariilor, reducerea nu - 

mărului şi micşorarea duratei între - 

ruperilor accidentale în alimentarea 

cu energie termică. 

Datele obţinute prin sistemele 

respective permit controlul optimal 

al SACET, cu efi cienţă energetică 

superioară şi asigurarea para me - 

trilor impuşi pri vind calitatea 

energiei termice li vrată utiliza - 

torilor. Proiectul com plet va include 

monitorizarea a circa 2 CT, 2 CETuri, 

15 staţii de pompare, 364 PTC, 

3500 PTI. Aceasta va permite 

reducerea con siderabilă a pierde - 

rilor, cât şi micşorarea consumului 

de energie termică (datorită po sibi - 

lităţii de conducere optimală a 

SACET). 

Sistemul informatic geografic 

“Heat Graph” 

Destinaţia: optimizarea sistemului 

de alimentare centralizată cu ener - 

gie termică prin modelare matema - 

tică, automatizarea locurilor de 

muncă în dispeceratul central, gru - 

pul de regim, serviciul tehno logie – 

producere. 

Obiective de regim: 

•calculul hidraulic al reţelelor ter - 

mice, comutări virtuale ale armă - 

turii de închidere; 

•calculul de reglare a echipamen te lor 

instalate la utilizatori (cal culul diame - 

trelor mecanisme lor de stran gulare, 

a duzelor elevatoarelor); 

•analiza regimului de funcţionare a 

staţiilor de pompare, caracteristicilor 

debit-presiune, emiterea recoman - 

dărilor pentru optimizarea funcţio - 

nării pompelor. 

Obiective dispecerat: 

•gestionarea registrelor dispece ra - 

tului şi arhivelor comenzilor plani - 

ficate şi lucrărilor de avarie, repa - 

raţie şi restabilire; 

•gestionarea arhivei defectelor şi a 

deteriorărilor reţelelor termice; 

•gestionarea arhivei de comutare în 

reţelele termice cu formarea 

programelor optime de comutare; 

•formarea rapoartelor deconec - 

tărilor consumatorilor şi a sectoa - 

relor de reţea. 

Obiective tehnologie – producere: 

•calculul normativ şi de facto al 

pierderilor de căldură prin izolaţia 

termică şi a scurgerilor, inclusiv cu 

evidenţa arhivei deconectărilor. 

•calculul graficelor optime de tem - 

peratură la obiectele utiliza torilor. 

•generalizarea informaţiei de refe - 

rinţă după criteriile impuse, for - 

marea de rapoarte speciale despre 

parametrii şi regimurile reţelelor 

termice. 

Modernizarea instalaţiilor 

electrice 

În perioada anilor 2002-2011 au 

fost implementate 10 instalaţii de 

condensatoare la centralele termice 

suburbane, 7 - la CT Sud şi CT Vest, 

26 - la staţiile de pompare şi 25 - la 

punctele termice centrale. La unele 

staţii de pompare au fost montate 

19 convertoare de frecvenţă. 

Reforma instituţională a S.A. 

„TERMOCOM” 

S.A. „TERMOCOM” a efectuat unele 

schimbări în sistemul organi - 

zaţional al întreprinderii. Astăzi, îşi 

propune reformarea instituţională, 

care are drept scop optimizarea 

funcţionării companiei. O structură 

organizaţională bine dezvoltată va 

contribui la o mai bună funcţionare 

şi va oferi posibilitatea extinderii 

lucrărilor sale pe o perioadă scurtă 

sau medie de timp. 

Motivele unei noi structuri: 

•pentru a fi mai apropiaţi de utilizatori; 

•pentru a permite o mai bună co - 

mu nicare în relaţia furnizorutilizator; 

•pentru a oferi servicii de calitate 

superioară utilizatorilor; 

•pentru a reduce cheltuielile inte r - 

ne şi a deveni profitabili; 

•pentru a spori eficienţa în pro - 

cesele şi sistemele interne; 

•pentru a face cheltuielile mai evi - 

dente pentru manageri, anga jaţi şi 

proprietari; 

•pentru a crea o forţă de muncă pro - 

fesionistă, competentă şi mo tivată; 

•pentru a motiva conducerea să 

aplice procese de planificare de 

lungă durată. 

decembrie 2012 11


2013 

Partenerul ideal pentru 

Dumneavoastră! 

www.saem.ro 

Principiile noii structuri: 

•funcţii şi responsabilităţi clare pentru 

angajaţi şi departamente; 

•aşteptări bine determinate şi explicite 

din partea diverselor funcţii; 

•relaţii cooperante între diverse funcţii; 

•responsabilităţi şi autoritate de luare a 

deciziilor delegate; 

•managementul conform obiective lor şi 

sarcinilor; 

•criterii clare pentru contractarea al tor 

companiilor în vederea pres tării serviciilor; 

•centre de cost (modalitate de clasifi - 

care a subdiviziunilor între prinderii - 

centre de cost, centre de profit, centre 

de investiţii). Centre de cost – 

subdiviziuni care nu generează venituri 

directe, de exemplu: Cercetare şi 

Dezvoltare, Marketing şi Relaţii cu 

consu ma torii, cu bugete de cost; 

•creşterea profesională pe baza rotaţiei 

cadrelor; 

•flexibilitate, de exemplu – prin crea rea 

grupurilor de lucru inter-sectoriale 

pentru soluţionarea unor sarcini specifice; 

•informare internă bine efectuată cu 

scopul obţinerii unei funda mentări 

corecte pentru luarea deciziilor; 

•raportarea complementară şi retroactivă. 

Aşteptări: 

•a consolida o relaţie corectă şi amiabilă 

cu utilizatorii; 

•a îmbunătăţi imaginea S.A. „TERMOCOM”; 

•a spori veniturile totale ale S.A. 

„TERMOCOM”. 

Sistemul informatic integrat de 

management (SIIM) 

Compania urmează să implementeze un 

sistem informatic integrat performant, 

care să ofere soluţii la nivelul actual al 

tehnologiei informaţiei, cu grad redus de 

risc, verificat prin implementări în plan 

global. Sistemul va realiza automati za - 

rea proceselor de afaceri, atât finan - 

ciare, cât şi operaţionale, şi va oferi 

suportul informaţional pentru analize şi 

luarea deciziilor. Crearea SIIM repre - 

zintă o dezvoltare logică atât a siste - 

melor automatizate existente, cât şi a 

celor care trebuie proiectate (de dispe - 

cerat – operativ, tehnologic, economicoorganizatoric, 

tehnico-productiv) pe 

baza extinderii şi aprofundării funcţiilor 

care trebuie auto matizate şi unirea 

acestora într-un sistem unitar, ţinând 

seama de modi ficările formelor organi - 

zatorice şi eco nomice ale manage men - 

tului între prinderii şi pe baza aplicării 

celor mai noi mijloace ale tehnicii de 

calcul şi de comunicaţie. 

Obiectivele privind implementarea 

SIIM urmăresc: 

•Impulsionarea planificării strategice şi 

controlul realizărilor. Îmbunătăţirea 

instrumentelor de planificare strategică 

şi operativă (conducere pe obiective). 

Delimitarea ariilor de risc. 

•Schimbarea şi modernizarea între - 

prinderii prin adoptarea unui mana - 

gement performant. Astfel, pentru o 

mai bună realizare a misiunii sale de 

bază, S.A. “TERMOCOM” va avea ne - 

voie în viitor de o mai bună planificare 

a veniturilor administrate şi de creş - 

terea eficienţei activităţii în toate 

domeniile. În acest sens, consolidarea 

planificării veniturilor şi, în consecinţă, 

punerea în practică a unor veritabile 

contracte de performanţă vor fi pre - 

mize importante pentru optimizarea 

rezultatelor întreprinderii. 

•Modernizarea şi inovaţia tehnologică. 

Adoptarea noilor tehnologii IT. 

•Examinarea şi perfecţionarea proce - 

durilor de management. Ameliorarea 

nivelurilor de performanţă şi eficienţă. 

Beneficii aşteptate: 

•creşterea eficienţei procesului mana - 

gerial – decizional prin obţinerea 

informaţiilor necesare, în timp real, la 

toate nivelurile: strategic, funcţional şi 

operaţional; 

•transparenţa veniturilor şi costurilor, 

cât şi a resurselor cu efect asupra re - 

du cerii costurilor prin reducerea con - 

sumurilor de resurse, datorită urmăririi 

şi corectării operative a costurilor 

pentru fiecare proiect şi activitate; 

•implementarea de metode moderne de 

evidenţă, management şi conducere; 

•implementarea de multiple forme de 

organizare a diviziunii muncii, a 

individualizării responsabilităţilor şi a 

efortului fiecărui centru de cost, 

conducând la instituirea unei discipline 

economico – financiare şi la tratarea 

unitară a fenomenelor; 

•creşterea eficienţei tuturor activităţilor 

din cadrul companiei, cu prioritate a 

celor privind angajarea, lichidarea, 

ordonanţarea şi plata cheltuielilor 

companiilor publice. 

Astfel numai prin modernizări şi 

creşterea eficienţei şi calităţii 

serviciilor prestate pot fi atraşi noi 

utilizatori.n 

12 decembrie 2012

2013 


Leading in energy efficiency and foreign investment EU 

industry needs to seize opportunities in globalization *) 

The 2012 European Competitiveness 

Report **) seeks to identify opportunities 

to make European industries more 

competitive by maximising the 

benefits of globalisation. 

EU competiveness performance 

in globalisation, energy efficiency 

and FDI in detail 

This memo provides details on 

important developments which 

highlight the good competitiveness 

performance of EU industry in 

three areas: 

•The EU enterprises are overall 

increasingly integrated within 

global value chains. 

Maximizing the domestic content 

of exports can be regarded as an 

important driver of industrial 

competitiveness. Around 87% of 

the value of EU exports was 

domestically produced based on 

2009 figures. This good perfor - 

mance is to a large extent due to 

EU enterprises proactive global 

strategies and investments in 

R&D and innovation. EU exports 

have been a powerful driver of 

recovery. 

•EU leading worldwide in 

energy efficiency gains 

EU manufacturing firms are 

overall global frontrunners in 

energy efficiency, innovation 

activities and investments in 

clean and more energy-efficient 

technologies and products and 

services. 

•The EU is the most important 

destination for global Foreign 

Direct Investment (FDI) 

In 2011 the EU attracted 421 

billion USD, 28% of total world 

FDI flows. Foreign firms 

contributed to foster job creation, 

value added and productivity 

growth, especially in EU-12 

countries. EU-15 multinationals 

are the most important direct 

investors in the world. 

Strong export performance and 

positioning of EU firms’ within 

global value chains 

Globalisation has changed the 

economic landscape. Almost all 

products are now no longer 

produced in one place. In this 

changing world, EU companies 

increased their performance as 

they successfully opened new 

markets and optimised costs. This 

is particular true for firms that are 

more dependent on intermediate 

products, such as carmakers. 

Moreover, the single market and, 

especially, the expansion into 

markets outside the EU have made 

EU economies more open and 

more competitive. 

Against this background industrial 

competitiveness is now based on 

maximizing the domestic content 

of exports, rather than the mere 

increase of market shares in goods 

and services. Breaking down the 

value of exports into parts that are 

produced domestically and parts 

that are produced abroad, Figure 

1 shows that: 

•Around 87% of the value of EU 15 

exports is still domestically 

produced based on 2009 figures 

(EU 15 = EU Member States 2004) 

•This was the case for only 70% of 

EU 12 exports. (EU 12 = New EU 

Member States since 2004) 

•EU 12 and the EU 15 countries are 

closely linked: More than half of the 

value of EU 12 exports produced 

abroad comes from the EU 15. 

Figure 1 Value of exports produced 

abroad (%) 

Source: ECR2012, WIOD (World inputoutput 

database, the WIOD project was 

funded by the FP7 SSH research 

program, see www.wiod.org). 

EU exports use more Chinese 

inputs: From 1995 to 2007 the 

share of imports from China in the 

EU exports expanded from below 

1% to about 10% for EU 12 and 

from 5% to 15% for EU 15. The 

share of China in EU 15 exports 

increased less rapidly than in US 

and Japan’s exports. 

But increased use of imports in 

European exports has contributed to 

make EU firms more competitive on 

the world markets, in particular in 

sectors like transport equipment, 

electrical and optical equipment and 

machinery. These are sectors that 

are more dependent on inputs 

produced within global values chains. 

Offshoring seems to be mainly cost 

driven. Upstream quality gains 

may provide a viable alternative to 

cost driven relocation. 

EU industries’ positioning and 

performance in the global value 

chains, becomes as important as a 

guide for policy-making as the 

traditional measures based on 

export of finished goods. 

What should the EU do for 

strengthening industry’s 

position in globalisation? 

Pro-active industrial policy may 

consider FDI promotion and 

*) Preluare MEMO/12/761 Brussels, 10 October 2012 

**) The 2012 Competitiveness report looks at the major globalisation trends and the implied costs and benefits and the 

challenges ahead for EU businesses. It contains six chapters analysing: 

1. the performance of exports in the recession 

2. the development of global value chains and their impact on the value added of exports; 

3. energy efficiency as a determinant of export performance; 

4. the potential of Foreign Direct Investment (FDI) flows; 

5. the role of business networks; and 

6. the potential of European neighbourhood policies for reaping the benefits of globalisation. 

decembrie 2012 13


2013 

we are powering 

your business 

www.ispe.ro 

I S C E 

Implicare 

Seriozitate 

Calitate 

Eficienţă 

www.isce.ro 

Competenţă şi seriozitate 

în cercetarea şi dezvoltarea 

de echipamente de 

protecţia mediului. 

icpet_dpm@pcnet.ro 

INTELIGENŢA 

ESTE ENERGIE ! 

www.icpe.ro 

www.icpe-ca.ro 

www.icpe-actel.ro 

www.isph.ro 

better-targeting the promotion of 

investment in R&D and in process and 

marketing innovations are of utmost 

importance for the EU as well as 

Reducing the barriers to the 

internationalization of SMEs, fostering 

their participation and optimal 

positioning in the global value chains. 

EU firms are leading the world in 

energy efficiency gains in exports 

and… 

The report studies the energy content of 

exports and presents new empirical 

evidence on how energy efficiency 

contributes to export competitiveness. 

Over the period 1995-2009, EU firms 

increased exports and reduced 

significantly the energy embodied per unit 

of exports. EU-15 increased in particular 

energy efficiency of service exports and 

EU-12 of manufacturing exports. 

Manufacturing firms are at the 

crossroads of energy efficiency and 

globalisation 

Looking at eco-innovation, three results 

are highlighted: 

•manufacturing firms reduced relatively 

more their energy intensity and are 

more engaged in energy-saving 

innovation activities (see Figure 2). 

•EU firms introducing new energy 

saving products tend to be more 

successful innovators, particularly in 

the case of manufacturing firms. 

•EU firms are world leaders in the 

increasing cross-border „eco-investments“ 

in clean and more energy-efficient 

technologies and services. For instance, 

EU firms account for almost two thirds of 

the Foreign Direct Investment (FDI) by 

multinational enterprises (MNEs) worldwide 

in renewable energy in the period 2007- 

2011. They are also global frontrunners in 

other eco-technologies (such as engines 

and turbines) used to provide environ - 

mental goods and services. 

Figure 2 Energy intensity changes and 

energy-saving innovation adoption 

Note: Both panels in Figure 2 refer to 18 

MSs (Community Innovation Survey –CISdata 

are available only for Bulgaria, Cyprus, 

the Czech Republic, Estonia, Finland, France, 

Germany, Hungary, Ireland, Italy, Lithuania, 

Latvia, Malta, The Netherlands, Portugal, 

Romania, Slovakia, and Sweden). 

The EU is still the most important 

destination for global FDI 

The EU is a major player in global 

foreign direct investment (FDI), both 

inward and outward. This reflects both 

the potential of the Single Market and 

the ability of EU companies to 

successfully compete in EU and non-EU 

markets. 

The EU is still the most important 

destination for global FDI: The EU 

attracted 421 bn USD, 28% of total 

world FDI flows in 2011 (see figure 3). 

However, international competition for 

attracting FDI is increasing. 

The report finds that the major drivers 

of FDI inflows have been the single 

market, the single currency and, in the 

case of west-east flows, cost 

advantages. 

The importance of fiscal incentives for 

attracting FDI is not confirmed 

empirically; the impact of unit labour 

costs and tax rates differs between 

countries. In terms of the impact of FDI 

on host economies, there is a 

significant variation across industries. 

Figure 4 shows that in the EU 15 foreign 

Multinational enterprises (MNEs) have 

the highest share of value added in 

pharmaceuticals (53 %) followed by 

paper and chemicals. 

Within services, information and 

communication services have the 

highest share of foreign-controlled 

enterprises (29%), exceeding the 

degree of internationalisation of total 

manufacturing. In the EU-12 countries 

foreign MNEs play a more important 

role in almost all industries. 

Foreign MNEs were responsible for 21% 

of the employment in manufacturing in 

2008 (EU 15: 19% and EU 12: 30%). 

Above-average shares are found in 

sectors such as chemicals, transport 

equipment and electrical and optical 

equipment. Regarding services, the role 

of MNEs in employment is significant in 

ICT (EU-15: 16%/EU-12: 32%), 

administrative and financial activities 

(EU-15: 14%/EU-12: 22%) and 

financial and insurance activities (EU- 

15: 9%/EU-12: 68%). 

14 decembrie 2012

2013 


Internationalisation of firms is a 

major driver of competitiveness 

Internationalisation of firms is a 

major driver of competitiveness as 

they exert positive impacts on 

growth, technological capabilities, 

labour productivity and wages and 

also on the aggregate international 

performance of an economy. 

EU-15 MNEs are the most 

important direct investors in the 

world. 

Figure 3 – FDI inflows by countries and regions (1990-2011) 

Source: UNCTAD 

Foreign enterprises contribute 

to productivity growth above 

average 

In the EU-15 countries foreign 

enterprises in the manufacturing 

sector account for 54% of total 

productivity growth in the period 

2000-2007. The corresponding 

contribution for the EU-12 

countries is 62%. There are 

significant positive indirect effects 

from inward FDI, for example in 

the diffusion of innovations, 

technologies and knowledge. 

Foreign firms act as catalysts 

encouraging domestic suppliers to 

introduce technological innovations. 

Domestic firms that supply larger 

shares of their output to industries 

with a predominance of foreign 

MNEs tend to be more innovative. 

Another example is that 40% of 

firms having licences from foreignowned 

companies engage in R&D 

activities, while only 21% of firms 

without these licences perform 

R&D activities. 

Outward FDI is often considered 

an important engine of economic 

growth, for example by securing 

competitive assets or opening 

markets abroad. 

EU 15 MNEs seem to be globally 

more competitive in manufacturing 

industries (e.g. machinery and 

vehicles) than in services. 

What should the EU do? 

Since FDI can help boost the 

competitiveness of European firms 

the EU must design policies for 

attracting FDI and maximising its 

benefits. 

Industrial policy should focus on 

encouraging the formation of 

networks and facilitate technology 

transfer between domestic firms 

and foreign MNEs. 

Globalisation is also changing the 

way firms cooperate. Clusters and 

networks offer additional benefits 

from inter-firm spillovers. 

Networks enable EU SMEs to reach 

critical mass, share information 

and enlarge their industrial scope. 

The report also looks at the 

neighborhood policies as a 

source of competitive and 

value chain gains and argues 

that globalization starts at our 

doorsteps and that the lowhanging 

fruits of globalization 

are not fully picked yet. 

Figure 4 –Share of value added of foreign affiliates in the EU based 

Note: Number of EU countries for which data are available range between 16 and 

21, except for pharmaceuticals with 10 countries.Source: ECR2012. 

More information on the 2012 

European Competitiveness 

Report n 

decembrie 2012 15


2013 

Modul de completare a unui sistem de automa tizare a 

unei stații de transformare utilizând o magistrală de 

proces IEC 61850 *) 

KP Brand, Christoph Brunner, Ivan de Mesmaeke 

Introducere 

Standardul IEC 61850 pentru 

„Rețele și sisteme de comunicație 

în stațiile de transformare“ a fost 

acceptat rapid. Astăzi, specificația 

Sistemelor de Automatizare a Stațiilor 

(SA) necesită aproape exclusiv IEC 

61850 și circa 3000 de sisteme se 

află în funcțiune la nivel mondial. 

Experiența cu IEC 61850 și cererea 

de extindere a gamei de aplicații au 

necesitat o a doua ediție ce a fost 

editată în anii 2009-2011. 

Cu excepția unor instalații pilot, 

toate aceste sisteme utilizează 

transmisii seriale numai la nivelu rile 

celulei și între nivelurile celulei și cel 

al stației (magistrala stației) dar 

nu utilizează încă transmisia stan - 

dardizată la măsurători ale cu - 

rentului electric și a tensiunii între 

nivelul celulei și nivelul de proces 

(magistrala de proces). 

Aceasta include și transmiterea de 

informaţii privind comutaţii, date de 

stare a sistemele de comutaţie și 

comenzi. 

A fost unul din subiectele centrale ale 

Sesiunii SC B5 de la plenara Cigre 

2008 din Paris, unde arhitecturile 

optimizate și cerințele de testare au 

fost discutate în multe lucrări. 

Sistemele de automatizare a 

stațiilor electrice 

Ierarhia sistemelor și conecta - 

rea proceselor 

Sistemele SA au trei niveluri logice 

ierarhice care se regăsesc în mai 

toate implementările și sub forma 

nivelurilor fizice: 

•Nivelul de proces se referă la 

echipamentul sistemului electric 

din stație reprezentat de interfața 

de proces. 

•Nivelul de celulă constă din 

Dispozitive Electronice Inteligente 

(IED) pentru protecția celulei și 

control, care se ocupă de funcțiile 

aferente. 

•Nivelul de stație se referă la 

sarcinile pentru întreaga stație de 

transformare și constă de obicei 

din calculatorul stației cu funcții 

centrale și interfețe om-mașină, 

precum și canalul către centrul de 

dispecer al rețelei. 

Nivelurile stației și ale celulei sunt 

conectate prin magistrala de 

stație. Nivelurile celulei și de pro - 

ces sunt în prezent încă conec tate 

printr-o multitudine de cabluri din 

cupru, iar în viitor prin magistrala 

de proces (fig. 1). 

Deși termenii magistrală de proces și 

de stație sunt utilizați frecvent, 

aceste comu nicații nu trebuie neapă - 

rat imple men tate ca două segmente 

separate. 

Funcțiile și schimbul de date 

Funcțiile de control în SA reprezintă 

colectarea stării sistemelor de 

comutaţie (întreruptoare, separa - 

toa re și cuţite de legare la pământ) 

și trimiterea de comenzi către 

acestea, emise de operator fie de la 

distanță (Centrul de Dispecer al 

Rețelei NCC) sau de la nivelul sta - 

ției. Pentru a evita pericolul pen tru 

oameni sau pagube la siste mul de 

comutaţie, operarea acesto ra se 

deblo chează sau blochează prin 

interblocare. Funcția de sin cro - 

nizare permite închiderea întrerup - 

torului numai dacă diferențele de 

amplitudine a tensiunii, frecvență și 

unghi de fază la ambele capete se 

află în limite acceptabile. Funcțiile 

cu grad ridicat de automatizare 

sunt cele de protecție, care de - 

conec tează și izolează în caz de 

defecțiune elementele IT (de înaltă 

tensiune) precum transformatoa - 

rele de putere, liniile aeriene de 

transport sau cablurile și barele 

colectoare. O altă funcție este cea 

de măsurare, care calculează valori 

precum valorile efective, puterea 

activă și reactivă rezultată, pornind 

de la valorile efective ale tensiunii 

și curentului electric. 

Exemple de semnale transmise: 

comenzi, evenimente, alarme, 

semnale de blocare și pornire, stări 

și măsurători, informaţii pentru 

sincronizare temporală și fișiere de 

înregistrare a perturbațiilor. În 

special, între nivelurile de celulă și 

proces, cablurile paralele transmit 

datele de bază sub formă de ten - 

siune și curenți electrici de la trans - 

formatoarele de măsurare, indica - 

torii bipoziţionali ai sistemelor de 

comutaţie, acţionări de la unitățile 

de protecție a celulei și comenzi de 

la unitățile de control ale celulei 

(fig. 1). 

Interfața fizică de proces 

Aplicația privind funcţia de protecție 

Transformatoarele de măsurare 

convenționale (CIT) se bazează pe 

principiul transformatorului cu miez 

din fier care convertește tensiunea 

primară, de obicei între 1-1000 kV 

la 100 V sau 200 V în înfăşurarea 

secundară, curentul electric primar 

între 1 și 100kA la 1 sau 5 A în 

înfăşurarea secundară. CIT sunt 

alcătuite dintr-o înfășurare primară 

și n înfășurări secundare (fig. 2). 

*) Preluare din revista Electra 255 / 2011 

16 decembrie 2012

2013 


Înfășurarea secundară a trans - 

formatorului de curent electric 

convențional este o sursă de curent 

care poate fi legată în serie prin în fă - 

șurarea de intrare a tuturor IED care 

necesită acest nivel de curent elec - 

tric. Transformatoarele de curent 

electric pot avea până la 8 înfă şu rări 

diferite, optimizate pen tru func ția de 

aplicație conectată, adică, pen tru 

exactitate mare a func țiilor de măsu - 

rare (curent elec tric nominal cu incer - 

titudine de 0.1-0.2%) sau pen tru 

gamă dina mică mare pentru func țiile 

de pro tecție (multipli de 10 ai 

curentului electric nominal cu incer - 

titudine de 5%). Pot exista și înfă - 

şurări dedi cate func țiilor indivi duale 

de pro tecție (funcţia principală 1, 

funcţia prin cipală 2, protecţia dife - 

rențială a ba relor colectoare, protec - 

ția la puneri la pământ etc.) și o înfă - 

şurare dedi cată pentru conto rizare. 

Utilizatorul poate cere o înfăşurare 

pentru un instrument analog care să 

afișeze intensitatea curentului electric 

/pu te rea chiar și când IED-urile nu 

mai lucrează. Înfășurarea secundară 

a transfor ma toarelor de tensiune 

conven ționale este o sursă de ten - 

siune care poate fi conectată în 

paralel la mai multe IED de protecție 

care necesită această tensiune. 

Transformatoarele de tensiune pot 

avea până la patru înfăşurări pen tru 

aplicații dedicate, de exemplu: unul 

sau două pentru protecție, unul pen - 

tru contorizare și uneori unul pentru 

afișarea ten siunii / puterii (fig. 2). 

În funcţie de raportul performanţă 

cost, numărul de înfăşurări poate fi 

limitat la trei, mai ales dacă uni - 

tatea de celulă care calculează pu - 

terea de la înfăşurările de protecție 

se bazează pe un circuit de pro - 

tecție cu curenți de defect ridicaţi: 

o înfăşurare pentru funcţia princi - 

pa lă 1, una pentru funcţia princi pa - 

lă 2, și o înfăşurare pentru conto ri - 

zare. Alte protecții (de ex: protecția 

barelor colectoare) și unitatea de 

control sunt apoi legate la una din - 

tre aceste înfăşurări de protec ție. 

Același argument este valabil pen - 

tru numărul înfăşurărilor de ten si - 

une, adică: câte una pentru func - 

ţiile principale și unul suplimentar 

pentru contorizare, toate cele trei 

circuite fiind protejate separat de 

siguranțe. Fiecare IED de protecție 

dispune de propriul contact de de - 

clanșare pe fiecare fază în cazul 

declanșării pe o singură fază. Cir - 

cui tele de declanșare ale tuturor 

protecțiilor ale aceluiași întreruptor 

sunt legate în paralel. Întreruptorul 

dispune de bobine de declanșare 

care comandă deschiderea contac - 

telor întreruptorului. La nivelul re - 

ţe lei de transport, în mod normal, 

se utilizează două protecții inde - 

pendente (pentru funcţiile principa - 

le 1 și 2) care necesită două circuite 

de declanșare independente și 

bobinele de declanșare aferente, 

fiecare conectate la una din cele 

două baterii ale stației (fig. 3). 

Aceste circuite de protecție în paralel 

sunt supervizate prin trimiterea unui 

mic curent electric de test sub nivelul 

de activare al bobinei. 

Aplicația privind funcţia de control 

Poziția curentă a sistemelor de 

comutaţie (întreruptoare, separa - 

toa re și cuţite de legare la pământ) 

prezintă interes pentru a afișa 

această poziție pe ecranul punctului 

de lucru al operatorului, permițând 

automatizări precum sincronizarea 

pentru schemele de protecție etc. 

Fiindcă această poziție este definită 

în mod normal prin două stări, ea 

este reprezentată de o indicaţie 

dublă cu valorile 01,11,10 și 00 

care se referă la pozițiile deschis, 

intermediar, închis și nedefinit 

/necunoscut (a se vedea în fig. 4 

schema simplificată a circuitului). 

Funcția de control pentru operarea 

elementelor de comutare utilizează 

pentru procedura SBO (selectare 

înainte de operare) circuite supli - 

men tare cu contactele „selectare“ 

și „operare“ în serie (fig. 4). 

Circuitul „deschis“ poate fi ataşat 

cu circuitele funcţiilor principale de 

declanșare 1 și 2, circuitul „închis“ 

trebuie să fie independent. Con ver - 

sia semnalelor fizice în date nume - 

rice și invers se poate realiza la 

nivel de proces, adică în punctele 

de intrare/ieșire (I/O), iar conver - 

toarele aferente pot fi mutate în 

cadrul echipamentelor electronice 

de la nivelul de proces legate în 

serie cu funcțiile de aplicație 

procesate de IED la nivelul celulei 

(fig. 5/dreapta). 

Astfel, sunt introduse noi dispo - 

zitive apropiate de proces, precum 

unitățile de interfaţă (MU), IED de 

întreruptor și separator (BIED sau 

SIED). Funcțiile detaliate ale 

acestor IED sunt explicate mai jos. 

Modelarea conform IEC 61850 

Modelarea pe baza IEC 61850 se 

bazează pe gruparea datelor în 

noduri logice (LN) care se referă la 

funcțiile aferente prin nume. LN sunt 

definite în IEC 61850-7-4. Există 

două mari categorii de LN: LN care 

reprezintă echipamentele de proces 

și LN care reprezintă funcțiile SA. 

decembrie 2012 17


2013 

În figura 6 se arată un exemplu de 

bază al unui IED de protecție care 

include protecție de distanță cu trei 

zone (3 elemente LN PDIS) și pro tec - 

ție temporizată de curent elec tric (LN 

PTOC), matricea de acţio na re (condi - 

țiile de acţionare LN PTRC) și mode - 

lele de date ale trans formatoarelor 

de măsurare (câte un element LN 

TVTR și LN TCTR pe fază) și a 

întreruptorului (LN XCBR). Partea din 

stânga arată IED-ul conectat fizic 

fără magistrală de proces. Dacă 

punctele I/O sunt de tașate utilizând 

magistrala de pro ces, LN care 

reprezintă echipa men tul de proces 

sunt găzduite de MU, BIED și SIED 

(fig. 6-dreapta). Același tip de 

mo delare este utilizat pentru con - 

trolul sistemelor de comutaţie, 

unde la IED-urile celulei, LN-urile 

de protecție sunt înlocuite de LN de 

control precum CSWI. 

Servicii 

Serviciul de valori eşantionate (SV) 

este definit în IEC 61850-72, tele - 

gramele aferente în IEC 61850-9-2. 

Fiindcă frecvenţele de eşantionare 

și gruparea mai multor măsurători 

corelate într-un singur mesaj sunt 

parametri liberi în cadrul standar - 

du lui, aplicarea interoperabilă a 

ser viciului SV este facilitată de con - 

venția elaborată de UCA Grupul 

Internațional al Utilizatorilor drept 

„IEC 61850-9-LE“ (tabelul 1). 

Pentru a compara eşantioanele de 

la diferite MU (unităţi de 

măsurare), de exemplu, pentru a 

calcula diferența curenţilor electrici 

sau impedanța, MU respective 

trebuie să fie sincronizate cu o 

precizie de ordinul a 1 micro - 

secundă. Convenția utilizatorilor 

propune 1 pps prin intermediul 

unei legături dedicate. 

Pentru a evita o astfel de legătură 

dedicată, sincronizarea trebuie 

efectuată chiar prin legătura de 

comunicare serială. Acest lucru va 

fi posibil în viitor prin utilizarea 

standardului IEEE 1588. Varianta 

acestuia de aplicare în stațiile de 

transformare va fi publicat drept 

IEEE C37.238. 

Schimbările binare de stare și alte 

evenimente sunt transmise de la 

IED de la nivelul celulei care 

acționează drept servere pentru 

clienți la nivelul stației prin 

intermediul serviciului de raport. 

Dacă IED apropiate de proces nu 

suportă întregul set, trebuie să 

utilizeze serviciul GOOSE. 

Declanșările comunicate de obicei 

de la IED de protecție la BIED sunt 

mesaje urgente realizate în mod 

normal cu serviciul GOOSE cu 

viteza de transfer cea mai ridicată 

TT6 de 3ms (IEC 61850-5 Ed2). 

Comenzile comunicate de obicei de 

la clienții de la nivelul stației la 

serverele IED sunt emise de 

operatori, și de aceea nu sunt 

urgente prin definiție, adică 

serviciul de control poate fi operat 

cu timpul de transfer TT1 de 1s 

(IEC 61850-5 Ed2). Dacă BIED și 

SIED nu suportă întregul set, 

comenzile, trebuie trimise la nivelul 

de proces tot prin mesaje GOOSE, 

la fel ca declanșările. 

Serviciul de raportare și control 

client-server și serviciul GOOSE 

emitent-abonat sunt definite în IEC 

61850-7-2, iar alocarea standard a 

setului de comunicație se regăsește 

în IEC 61850-8-1. 

IED de proces 

Unitatea de agregare MU 

Transformatoarele convenționale de 

măsurare (CIT) bazate pe principiul 

de transformare oferă semnale 

ana logice standardizate. Senzorii 

de curent electric și de tensiune 

bazați pe alte principii optice sau 

electrice se numesc NCIT (transfor - 

matoare de măsurare neconvențio - 

nale) și oferă semnale foarte speci - 

fice. În cazul utilizării magistralei 

de proces, diferitele tipuri de sem - 

nale ale transformatoarelor de mă - 

surare sunt convertite și com binate 

în IED-ul Unitate de Agregare (MU) 

de proces, într-un mod comun 

pentru toate principiile de măsu - 

rare, într-un flux de valori sincro - 

nizate conform IEC 61850-9-2. 

Cerințele pentru valorile de intrare și 

algoritmi depinde de tipul de trans - 

formatoare de măsurare conectate. 

Conform modelelor de date IEC 

61850, curenții electrici și tensi - 

unile măsurate pentru toate fazele 

sunt reprezentate de LN TCTR și 

TVTR. Toate aceste LN conexe sunt 

incluse în Unitatea de Agregare a 

Echipamentelor Logice (LD MU) 

care este la rândul ei in clusă în IED 

Unitatea de Agregare (MU). 

Această structură oferă sin cro - 

nizare de mare precizie a tuturor 

valorilor de curent electric și de 

tensiune, cu precizia cerută de 1 

ms prin definiție. Menționăm că 

aceasta este o cerință relativă de 

sincronizare între sursele măsură - 

torilor. Agregarea tuturor curenților 

electrici și a tensiunilor de la același 

element în timp într-o singură tele - 

gramă reduce încărcarea legă turii 

seriale de proces. 

Majoritatea NCIT oferă semnale cu 

mare exactitate și răspuns dinamic 

ridicat care se pot folosi la multe 

funcții de aplicație, de exemplu: 

pentru contorizare și pentru 

protecție. Acest fapt favorizează 

implementarea într-un IED MU a 

unui singur LD MU și a trimite fluxul 

unic de valori sincronizate către 

toate funcțiile de aplicație care 

utilizează aceste tensiuni și curenți 

electrici. 

Dacă datele de la transformatoarele 

de măsurare cu caracteristici 

diferite, ceea ce este obişnuit 

pentru CIT, se convertesc, trebuie 

implementate diferite LD MU întrun 

singur IED MU comun care să 

ofere fluxuri de date sincronizate cu 

diferite caracteristici pentru a fi 

utilizate de diferite funcții de 

aplicație. 

Dacă pentru o anumită aplicație se 

utilizează valori coerente temporal 

din mai multe puncte de măsurare, 

sincronizarea de mare precizie 

necesară este posibilă la nivel local 

18 decembrie 2012

2013 


în cadrul IED MU, dacă toate LD MU 

aferente sunt găzduite de un singur 

echipament fizic MU, așa cum se arată 

în figura 7. 

trebuie discutat în același mod ca 

numărul de circuite de declanșare 

pentru o interfață fizică. Combinarea 

BIED și SIED într-o singură interfață de 

control sau poate com binarea cu MU 

depinde de optimi zarea implementării. 

Dacă este nevoie de date coerente în 

timp de la mai multe echipamente fizice, 

aceste dispozitive trebuie să fie 

sincronizate între ele cu același grad de 

precizie. Aceasta necesită o metodă 

dedicată de sincronizare. 

Concluzia referitoare la numărul de MU 

este că diferitele LD MU pentru aceeași 

măsurătoare fizică trebuie să se adap - 

teze la diferitele caracteristici ale trans - 

formatoarelor de măsurare și ale dife - 

ritelor IED MU cu cerința inde pendenței 

funcțiilor, precum funcţiile principale de 

protecție 1 și 2. Raționamentul este ace - 

lași ca cel pentru numărul de înfăşurări 

din cazul interfețelor fizice. 

Algoritmii, în special cei de protecție, tre - 

buie să cunoască comportamentul di na - 

mic (pasul și răspunsul de frecvență) al 

datelor analogice oferite de fluxul de date. 

Referitor la datele de intrare IEC 61850- 

9-2, ar putea apărea nevoia de a agrega 

fluxurile de date de intrare, de exemplu 

pe faze, într-o singură tele gramă care să 

conțină tensiunile și curenții electrici 

pentru toate fazele. Dacă semnalele de 

ieșire analogice con venționale ale CIT 

sunt convertite de MU în fluxul de date al 

magistralei de pro ces, impactul asupra 

comporta mentului dinamic al semnalului 

de ieșire trebuie determinat. 

Această lucrare se efec tu ea ză în WG37 al 

IEC TC38 și este sus ținută de WG24 a 

CIGRE SC B5. Rezul ta tul va fi partea 9 

(„interfața numerică„ referitoare la MU în 

general) a IEC 61869, care va înlocui IEC 

60044 în viitor. 

Interfața electronică întreruptor/ 

separator BIED/SIED 

Dispozitivele electronice de interfață de 

proces pentru elementele de comutaţie 

au fost introduse prin termenii BIED și 

SIED. Numărul de BIED per întreruptor 

Condiții de mediu 

Amplasarea apropiată de nivelul de 

proces a MU, BIED și SIED necesită IED 

adaptate SA, cel puțin precum IED de 

protecție care oferă compatibilitate elec - 

tro magnetică, și care pot suporta o ga - 

mă de temperaturi corespunzătoare (de 

ex: funcționare continuă de la -25°C la 

+55°C, sau pe termen scurt de la -40°C 

la +85°C) și posibilitatea de a fi ali - 

mentate direct de la bateria stației (110 

sau 220 V tensiune continuă). Condițiile 

de mediu necesită, de asemenea, 

magistrală de proces cu fibră optică. 

Arhitectura Ethernet și a magistralei 

de proces 

Arhitecturile magistralelor utilizate 

pentru IEC 61850 

IEC 61850 definește serviciile prin inter - 

mediul Ethernet dar nu și arhitectura. 

Legăturile seriale pot fi făcute ca un set 

de conexiuni punct la punct sau cu co - 

mu tatoare precum Ethernet LAN. Ediția 

1 nu specifică porturi duble redundante. 

De aceea, arhitectura Ethernet a fost 

realizată până acum în principal ca un 

inel fizic de comutatoare care este re - 

configurat conform RSTP (Rapid Spanning 

Tree Protocol) în cazul defectelor din inel. 

Această reconfigurare este automată 

dar ia ceva timp, de ordinul a câteva ms 

per comutare. Acest fapt poate fi accep - 

tabil în cazul circuitelor de dimensiuni 

reduse. Ediția 2 oferă în plus redun dan - 

ța standard cu porturi duble cu comu - 

tare instantanee, prin PRP (Protocol de 

Redundanță Paralelă) și HSR (Protocol 

de Redundanță Instantanee). În ambele 

cazuri, mesaje identice sunt trimise prin 

ambele porturi redundante, iar re cep - 

torul le va primi pe amândouă dacă 

ambele canale de comunicație sunt 

funcționale. Mesajul care ajun ge mai întâi 

este procesat, dar cel de-al doilea va fi 

ignorat. De ase me nea, nu va fi nici o 

întârziere dacă unul din canale se 

defectează. Toate aceste structuri și 

proceduri de re mediere pot fi utilizate ca 

bază pen tru orice sistem Ethernet, în spe - 

cial pen tru Magistrala de Stație și de 

Proces, conform IEC 61850. În figura 8 se 

arată arhitecturile de bază. 

www.chevron.ro 

decembrie 2012 19


2013 

Căsuțele notate cu litere de la A la 

E pot reprezenta IED de la nivelul 

stației, nivelul celulei sau nivelul de 

proces. Sistemul de comunicații 

redundante conform PRP constă din 

minim două sisteme în stea, așa 

cum se arată, sau în alte cazuri și 

de două inele similare cu exemplul 

RSTP. 

Criteriile de proiectare și evaluare 

Facilitățile Ethernet menționate și 

tehnologia IEC permite un număr 

mare de soluții pentru arhitectura 

sistemului. Acest număr poate fi 

redus la un set rezonabil de soluții 

prin următoarele reguli de 

proiectare și criterii de evaluare: 

-disponibilitate, fiabilitate, evitarea 

punctelor individuale de defecțiune 

-autonomia funcției de aplicație 

-performanța comunicațiilor și, în 

final, a aplicației 

-flexibilitatea și întreținerea ușoară 

-costurile de investiție și de operare 

pe durata de funcționare. 

Arhitecturile pentru o singură 

celulă. 

Din punct de vedere al 

protecției 

Toate IED de protecție pot fi conec - 

tate printr-o MU comună care oferă 

tensiuni și curenți electrici sau un 

BIED, care permite declanșarea 

între ruptorului prin intermediul 

unui comutator Ethernet ca cuplaj 

în stea sau prin conexiuni punct-lapunct 

(fig. 9). 

Utilizarea comutatorului permite 

IED cu un singur port și oferă flexi - 

bi litate prin numărul porturilor de 

co mutare, dar reprezintă un singur 

punct defectabil. Acest ne ajuns 

este depășit prin utilizarea IED 

mul ti port la nivelurile de celulă și 

de proces, dar flexibilitatea este li - 

mi tată de numărul porturilor IED 

iar conexiunile fizice trebuie gân di - 

te pe baza cerințelor aplicației. 

Exemplele de soluții de mai jos sunt 

date cu comutatoare sau IED multi - 

port, după caz. În ambele cazuri 

toate protecțiile au un MU și un 

BIED comun. Cel puțin în rețelele 

de transport, sunt necesare două 

sisteme principale de protecție inde 

pendente 1 și 2, așa cum s-a pre - 

zentat mai sus. 

Soluția trebuie extinsă la cel puțin 

două segmente independente ale 

magistralei de proces cu MU și BIED 

dedicate (fig. 10). 

De aceea, aceasta este o duplicare a 

soluției arătate în figura 9 și poate fi 

realizată și drept soluția mul ti port. 

Corespunde exact solu ției fizice 

menționate mai sus, cu mi nim două 

înfăsurări și două circuite de declan - 

șare, unde toate protecțiile supli - 

men tare sunt co nec tate la subsis te - 

mele principale 1 sau 2. 

O a treia unitate MU poate fi nece - 

sară pentru contorizare dar cel 

puțin în cazul NCIT foarte precise și 

liniare, datele de contorizare pot fi 

culese de la una din blocurile MU de 

protecție, dacă se va accepta în 

viitor de către autorități. Cerința 

pentru o afișare non-electronică a 

tensiunii sau curentului electric 

necesită un sistem analogic care 

este în afara obiectului discuției 

referitoare la magistrala de proces 

din cadrul acestui articol. 

Din punct de vedere al 

controlului 

Într-o celulă complexă conectată la 

mai multe bare colectoare cu sau 

bară de ocolire, cel puțin 10 

separatoare și cuţite de legare la 

pământ trebuie controlate, în plus 

față de întreruptorul de circuit. 

Impactul acestora asupra arhitec - 

turii de comunicare de proces 

depinde de alocarea fizică a LN 

XSWI pentru toate aceste sisteme 

de comutaţie. Partea din stânga a 

figurii 11 arată două echipamente 

de proces, adică un BIED pentru 

întreruptorul de circuit și un SIED 

comun pentru toate celelalte echi pa - 

mente de comutare (separa toare, 

cuţite le legare la pământ) care 

poate fi un bun exemplu la utilizarea 

GIS. În cazul AIS, echi pamentele de 

comutare ale unei celule pot fi 

distribuite pe o arie extinsă care 

favorizează BIED/SIED per echi - 

pament. Numărul de intrări dis - 

ponibile în dispozitivele de control ale 

celulei creează unele limite pentru 

numărul IED de proces. 

Comutatoarele de proces sunt alte 

componente care se pot defecta. De 

aceea, un inel cu comutatoare 

incluse (RSTP) sau, dacă nu se 

acceptă întârziere la reconfigurare, 

inelul redundant HSR poate fi cea 

mai bună soluție (fig. 11 - dreapta). 

Menționăm că unitatea de control a 

celulei rămâne la fel de puternică, 

dar tot un singur punct de defectare. 

Până acum, în vechile sisteme SA, 

controlul re dun dant era necesar 

numai în cazuri foarte rare. 

Această problemă a fost deja 

discutată în contextul arhitecturii 

SA și trebuie avută în vedere 

pentru viitoarele specificații, în 

special dacă unitățile de control de 

protecție combinate sunt acceptate 

și la nivelul reţelei de transport. 

Arhitecturile de celulă rezultate 

Dacă protecția și controlul sunt 

com binate într-un IED comun la 

nivelul distribuției, arhitectura de 

proces este foarte simplă (fig. 12, 

stânga). 

20 decembrie 2012

2013 


Rămâne doar problema numărului 

de IED de proces care trebuie 

utilizate. Exemplul arată un MU 

pentru curent electric și tensiune, 

un BIED pentru întreruptorul de 

circuit și un SIED pentru toate 

separatoarele şi cuţitele de legare 

la pământ. Dacă într-o celulă avem 

funcţiile principale 1, 2 și Control 

(fig. 12, dreapta), unul din BIED 

de protecție poate fi folosit și 

pentru control, la fel ca una din MU 

de protecție pentru calcularea și 

afișarea valorii efective a tensiunii, 

valorii efective a curentului electric 

și puterii, dacă este cazul. Trebuie 

menționat că pentru toate exem - 

plele în care în mod normal inter - 

fețele pentru separatoare şi cuţite 

de legare la pământ (SIED) nu sunt 

redundante, la fel este pentru 

unitatea de control a celulei. Soluția 

este echivalentă cu cea fizică, în 

care controlul utilizează unul din 

circuitele de declanșare. Singura 

diferență este că BIED reprezintă și 

circuitul de deconectare/acţionare 

și cel de conectare. Soluțiile multi - 

port au o arhitectură foarte simplă, 

și pentru majoritatea IED dispun de 

un număr limitat de porturi (≤2) 

dar pentru controler numărul de 

porturi cerute poate fi depășit ușor, 

mai ales dacă interfețele cu 

separatoarele şi cuţitele de legare 

la pământ (SIED) sunt distribuite și 

nu combinate într-un singur IED. 

Asimetria dintre protecție și control 

s-ar rezolva în cazul unităților 

redundante de control ale celulelor. 

Beneficiul acestora pentru 

arhitecturile de automatizare a 

stațiilor au fost discutate, dar 

cerute de utilizatori foarte rar până 

acum. 

Dacă se utilizează HSR cu redun - 

danță cu port dublu și controlul 

celulei este adăugat la unul din 

inelele de protecție (fig. 13), 

numărul de porturi este tot 2 

pentru toate SIED dedicate din inel. 

Dar pentru utilizarea redundantă a 

ambelor BIED de către controlul ce - 

lulei trebuie să existe un cuplaj 

dedicat al celor două inele (cva - 

druplu cu patru porturi) sau o 

conexiune punct-punct suplimen - 

tară, adică multiple porturi și 

pentru IED de Control Celulă și 

SIED, precum în figura 12. Combi - 

narea ambelor inele HSR ar încălca 

independența funcţiilor principale 1 

și 2. 

Numărul minim de porturi și cea 

mai mare flexibilitate este oferită 

de comutatoare, precum se arată în 

figura 14. 

Controlul este adăugat la sistemul 

de comunicare al funcţiei principale 

1. Dacă controlul ar utiliza ambele 

BIED redundante și SIED ne-redun - 

dante, controlerul de celulă și SIED 

ar trebui să aibă două porturi re - 

dun dante operate cu telegrame re - 

dundante conform PRP. Pentru pro - 

tec ția complet redundantă, este 

nevoie doar de IED și BIED cu un 

singur port și nu este influențată de 

controlul îmbunătățit cu redun - 

danța PRP. Dacă numărul de SIED 

este crescut, trebuie crescut doar 

numărul de porturi de comutare. 

Aspectul negativ al acestei soluții 

este introducerea celor două comu - 

tatoare, două IED suplimen tare cu 

surse de alimentare care se pot 

defecta. Această problemă poate fi 

rezolvată dacă comutatoarele, in - 

fra structură comună pentru pro tec - 

ție și control, sunt incluse într-unul 

din celelalte IED utilizate frecvent, 

adică ori în MU ori în BIED. 

Magistrala de proces pentru 

mai multe celule 

Eşantioanele pentru protecția di fe - 

rențială de curent electric precum şi 

protecția barelor colectoare sau 

protecția diferențială a transfor - 

matorului provin în mod normal de 

la două sau mai multe celule. În 

mod similar, funcția de sincronizare 

într-o celulă necesită cel puțin o 

ten siune din afara celulei (bara 

colectoare, altă celulă în funcție de 

topologia efectivă a barei colec - 

toare). Funcția de defectare a 

întreruptorului poate necesita să 

trimită semnale de acţionare către 

alte celule. În figura 15 (stânga), 

se arată abordarea de principiu în 

care curenții electrici, tensiunile și 

acţionările din cadrul celulei sunt 

completate de semnale care intră 

sau ies din celulă. Datele utilizate în 

interiorul și exteriorul celulei pot fi trimise 

într-unul sau două mesaje în funcție de 

arhitectura de comunicare. 

Dezvoltând soluția multiport pentru 

celulă, indicată în figura 12 pentru 

acest scop, rezultatul va fi un 

număr mare și neprevăzut de por - 

turi în multe IED. Simpla extindere 

a HSR de celulă din figura 13 ar 

avea ca rezultat un inel foarte mare 

cu întârzieri rezonabile pentru 

telegrame și un impact asupra 

tuturor IED din sistemul complet. 

Alternativa este de a conecta HSR 

de celulă prin cuplaje dedicate 

HSR-HSR (cuplajul cvadriplu deja 

menționat). 

Conectarea comutatoarelor tuturor 

celulelor, de exemplu de la funcţia 

principală 1 și magistrala de proces 

de control din figura 14, oferă cea 

mai simplă și directă soluție. Prin 

VLAN sau filtrate multi-cast, comu - 

tatoarele vor permite menținerea 

locală a traficului local și trecerea 

datelor necesare dincolo de celulă 

(fig. 15, dreapta). 

decembrie 2012 21


2013 

Comunicarea inter-celulară prin 

ma gistrala re dun dantă de proces 

poate fi reali zată prin interconec - 

tarea tutu ror comutatoarelor se - 

cun dare (func ţia principală 2) 

prezentate în figura 14. Nu trebuie 

adăugate com po nente noi. 

Comutatorul extern sau inclus 

utilizat necesită doar două porturi 

suplimentare pentru comu ni carea 

inter-celule. 

Dacă se cere și o magistrală de 

stație redundantă și o magistrală 

de proces redundantă la nivelul 

stației, ar putea fi foarte avantajos 

să se combine acestea, dar acest 

lucru este în afara obiectului acestei 

lucrări. S-a făcut deja o primă 

investigație în acest sens. 

Sincronizarea temporală de 

mare precizie și modul mixt 

S-a menționat mai sus că pentru 

valorile coerente în timp de la 

diferite MU, sincronizarea tem - 

porală de mare precizie de ordinul a 

1s este necesară (astăzi, legătură 

1pps, pe viitor IEEE 1588), adică 

măsurarea trebuie să fie sincro - 

nizată. Dacă se utilizează IED de 

protecție sau control în mod mixt, 

adică combinând magistrala de 

proces cu date fizice, măsurarea la 

nivelul IED trebuie sincronizată cu 

cea a MU. Dacă trebuie create 

înregistrări de perturbații cu date 

analogice și binare combinate, IED 

implicate, precum MU, BIED și SIED 

trebuie să fie sincronizate în același 

mod. În modul mixt, IED de control 

/protecție trebuie de asemenea 

sincronizate. 

Concluzii 

Compararea conexiunilor de proces 

convenționale și cele pe baza IEC 

61850 ne arată că cel puțin toate 

cerințele cunoscute din procesele 

fizice convenționale pot fi înde - 

plinite. Singurul impact negativ 

este că vor fi mai multe compo - 

nente electronice, dar care este 

compensat cel puțin în parte de 

beneficiile enumerate mai jos: 

Beneficiile completării sistemelor 

SA prin magistrala de proces sunt: 

-mai puține cabluri prin înlocuirea 

firelor paralele cu fibră optică serială 

-utilizarea multiplă a datelor care 

oferă flexibilitate 

-testare (FAT, SAT, întreținere) prin date 

simulate prin magistrala de proces 

-eliminarea problemelor legate de 

lungimea cablurilor 

-separarea galvanică electrică com - 

pletă care facilitează întreținerea 

-supervizare completă a tuturor 

legăturilor și expeditorilor 

-separarea proceselor (comutatoa - 

re) de funcțiile de aplicație per - 

mite optimizarea sistemului astăzi 

și pe viitor 

-numitor comun pentru toate teh - 

no logiile din staţie postul exterior 

-interoperabilitate la nivel de 

proces 

-opțiuni pentru extensii ușoare din - 

colo de limita celulei și intro - 

ducerea redundanței. 

Cerințele clientului și soluțiile 

oferite de furnizori vor permite 

sisteme optimizate cu o combinație 

potrivită de IED multi-port și 

comutatoare. 

În concluzie, 

magistrala de proces conform 

IEC 61850 este o interfață 

foarte promițătoare de proces 

pentru viitor.n 

După Fukushima: obstacole politice *) 

James Hansen 

Japonia și-a închis toate reactoarele. Fără energie nucleară și importând aproape toată energia 

necesară, va avea dificultăți în a acoperi cererea în creștere din timpul verii. 

Vestul are aceeași problemă. 

Japonia a închis – cel puțin 

temporar – ultimele două centrale 

nucleare în funcțiune. 

Înainte de dezastrul de la 

Fukushima, 54 de reactoare 

furnizau o treime din energia 

electrică a țării. Practic, această 

energie a dispărut în câteva 

secunde în 11 martie anul trecut, 

când Marele Cutremur Est-Japonez 

a mutat energia nucleară din 

categoria „durabilă” la „ne durabilă” 

din punctul de vedere al opiniei 

publice japoneze. Datele din son - 

daje arată că 70% din populație 

dorește eliminarea sau reducerea 

drastică a energiei nucleare. 

Închiderile, cauzate de accidentul 

de la Fukushima de acum mai mult 

de un an, au continuat, iar din ce în 

ce mai multe reactoare au fost 

oprite pentru verificări urmate de 

un test de rezistență în două etape. 

Apoi era necesară obținerea 

acordului comunităților locale 

pentru repornire – și în nici un caz 

acesta nu a fost ușor de obținut. 

*) Preluare din revista Oil #18, iunie 2012 

22 decembrie 2012

2013 


Confruntarea verii fără energie 

nucleară. Impact și limitări 

substanțiale. 

Rezultatul este că Japonia va ră mâ - 

ne complet fără energie nucleară în 

lunile de vară, când cererea va 

atin ge un maxim. Pierderea unei 

treimi din producția de energie 

electrică a dus deja în Japonia la 

schimbări profunde în cererea și 

oferta de energie, inclusiv funcțio - 

narea la sfârșit de săptămână și 

peste noapte a fabricilor pentru a 

distribui con sumul de vârf. 

Măsurile de eficiență introduse de 

urgență anul trecut au avut un 

impact puternic în zonele urbane 

precum Tokyo, unde s-a observat o 

scădere de 17% în consumul 

rezidențial. Faimoasele lumini ale 

Ginza au scăzut în intensitate, iar 

magazinele non-stop caracteristice 

au redus pentru prima dată orele 

de funcționare pentru a reduce 

consumul în orele cu trafic redus. 

Aceste măsuri nu vor fi de ajuns 

pentru a face față consumului de 

vârf din timpul verii. În mod 

inevitabil, vor trebui luate decizii 

nepopulare referitoare la prioritățile 

de utilizare a energiei. 

De exemplu, cele 5,5 milioane de 

automate de vânzare din țară, 

despre care se spune că utilizau 

întreaga energie produsă de mai 

multe reactoare nucleare pentru a 

furniza băuturi reci și cafea fier - 

binte 24h/zi, vor fi vizate în urmă - 

toarea etapă. Ar putea fi închise 

milioane de aparate de aer con - 

diționat atunci când căldura verii ar 

necesita ca acestea să fie conectate 

la reţea. Aceasta ar lăsa consu ma - 

torii japonezi cu băuturi la tem - 

peratura camerei – și ar distruge o 

sursă majoră de locuri de muncă. 

Guvernul a fost nevoit să recu - 

noască faptul că: „Încrederea pu - 

blică în siguranța energiei nucleare 

a fost grav afectată”, iar acum 

afirmă în mod oficial că „regretă 

politica energetică din trecut”. 

Alegerile politice care sunt 

acum abandonate nu apăruseră 

prin simplă încăpățânare. 

Pe lângă energia nucleară, 

Japonia mai are un punct slab: 

dependența aproape exclusivă 

de importuri 

Japonia este săracă în resurse și 

depinde de importuri pentru 96% 

din sursele de energie. 

Chiar și când energia nucleară se 

număra printre sursele interne, 

dependența era de 82%. 

Cu alte cuvinte, structura producției 

energetice a Japoniei este foarte 

vulnerabilă. Criza petrolului din anii 

‘70 a forțat această țară să își 

diversifice sursele prin utilizarea 

intensivă de energie nucleară, gaze 

naturale și cărbune, precum și 

promovarea eficienței energetice. 

Dar chiar înainte de Fukushima, 

petrolul încă reprezenta 50% din 

sursele primare de energie ale 

Japoniei, cu 90% din importurile 

de petrol provenind din Orientul 

Mijlociu instabil politic. Mai mult, 

fiind o națiune insulară, Japonia nu 

are posibilități reale de import de 

energie electrică din țările vecine. 

Federația Companiilor Electrice din 

Japonia (FEPC) afirmă acum: 

„Pentru a asigura furnizarea stabilă 

de energie electrică în Japonia, este 

esențial să realizăm o combinație 

optimă de surse energetice care să 

poată oferi concomitent securitate 

energetică, eficiență economică și 

protecția mediului, cu siguranța 

drept prioritate principală”. 

Deși această declarație este cu 

siguranță corectă, nimeni nu poate 

spune ce înseamnă cu adevărat. 

Guvernul, cel puțin pe moment, con - 

tinuă să spună că va „dezvolta mo - 

delul japonez de combinație optimă 

a surselor de energie elec trică, pe 

baza studiilor detaliate asupra 

costului ciclului combusti bilului 

nuclear și cantitatea de ener gie din 

surse regenerabile care poate fi 

introdusă la nivelul țării, odată cu 

implementarea la scară largă a 

măsurilor de siguranță pentru 

producția energetică nucleară”. 

Dar publicul, Japonia fiind o de - 

mocrație perfect funcțională, s-a 

opus puternic acestei politici 

naționale. 

Dacă, așa cum este probabil, con - 

su murile ridicate din vară vor aduce 

din nou Japonia la limita energetică 

– dacă pe de o parte întreruperile 

de energie electrică intră în con - 

trast cu voința populară, de cealaltă 

parte – declarațiile politice 

ambigue nu vor oferi un sub - 

stitut acceptabil pentru pro - 

ducția industrială și satisfa - 

cerea stilului de viață înră - 

dăcinat. Acum se pare că industria 

energetică Japoneză va ajunge la 

momentul adevărului în următoa - 

rele luni, odată cu confruntarea 

direcțiilor politice ireconciliabile. 

Probleme îndepărtate cu ecou 

aproape de noi 

Problemele Japoniei nu sunt de 

obicei privite cu mare atenție în 

Vest. Japonia este departe, acolo se 

vorbește o limbă dificilă și există o 

cultură foarte diferită de cea 

europeană. 

Datele statistice însă evi den țiază 

un aspect interesant. 

Câteva țări importante din Vest pre - 

zintă un grad de vulnerabilitate ener - 

getică comparabil cu cel al Japoniei. 

Acestea sunt – în ordine – Italia, 

Germania și Franța: 

Italia nu are industrie nucleară și 

cumpără energia „atomică” de la 

vecini. 

Germania a reacționat la Fukushima 

prin reducerea producției nucleare. 

Franța reușește în general să 

pretindă că nu s-a întâmplat nimic. 

Putem probabil spune că nici una 

din aceste țări nu este vulnerabilă 

în fața unui dezastru nuclear de 

nivelul celui de la Fukushima. 

Pe de altă parte, acestea dețin 

puține resurse energetice proprii și 

în anumite circumstanțe economice 

posibile – dacă nu probabile – de - 

pen dența lor extremă de impor - 

turile de energie ar putea deveni o 

problemă importantă în sine.n 

decembrie 2012 23


2013 

O comoară neconvenţională *) 

„Noile surse de gaze ar putea transforma piețele energetice globale dar nu va fi rapid sau ușor” ,– 

spune Simon Wright. 

Gazul natural, incolor, inodor, mai 

ușor ca aerul nu are mare impact 

asupra simțurilor, dar ca sursă de 

căldură și energie electrică, 

conduce la transformarea piețelor 

de energie. 

În jurul anului 100 î.e.n, Plutarh – 

un poet greco-roman, a remarcat 

„focurile eterne” din actualul Irak. 

Acestea erau probabil gaze naturale 

care scăpau din pământ, aprinse de 

trăsnete. Aceste focuri veșnice sunt 

acum în plină actualitate. 

O explozie neașteptată a producției 

de gaze de șist a avut loc în 

America și s-ar putea răspândi și în 

alte părți, crescând masiv rezervele 

mondiale de gaze. Gazele de șist – 

o sursă „neconvențională” de metan, 

precum gazele din straturile de 

cărbune și gazele din formațiunile 

de rocă – au transformat rapid 

peisajul energetic al Americii. În 

același timp, descoperirile de mari 

rezerve de gaze convenționale au 

ridicat semnificativ nivelul rezer - 

velor de gaze la nivel mondial. 

Gazul este singurul combustibil fosil 

pentru care se prevede creşterea 

cotei în necesarul de energie, în 

anii următori. 

Timp de mulți ani, gazul natural era 

considerat ruda mai săracă a 

petrolului. La sfârșitul secolului 18, 

William Murdoch, un inginer sco - 

țian, folosea gazul pentru ilumi na - 

rea casei sale, dar acest lucru nu s- 

a răspândit decât peste câțiva zeci 

de ani, când gazele au devenit larg 

utilizate pentru iluminarea caselor 

și străzilor, înlocuind felinarele. 

Exploatarea comercială a gazelor și 

a petrolului a început în același 

timp, dar gazele au rămas un 

produs de nișă, numai pentru 

iluminat. Și în ciuda creșterii rapide 

din ultimii ani, va rămâne în con - 

tinuare în urma petrolului ca sursă 

de energie până în anul 2035, 

conform IEA – un club energetic al 

țărilor bogate – și va depăși cărbu - 

ne le după această dată numai dacă 

noile rezerve de gaze se vor ex - 

ploa ta la maxim. Problema cu ga ze - 

le este că este dificil și scump de 

transportat. La fel era și în cazul 

pe trolului, dar odată cu dezvoltarea 

superpetrolierelor din anii ‘60, 

acesta poate fi transportat relativ 

ieftin către clienții din întreaga 

lume. 

Gazele au nevoie de un cum părător 

pregătit și un mod adecvat de livrare. 

Un produs fără preț unic 

Datorită costurilor mari de trans - 

port, gazele nu se comportă ca un 

produs comercial. Numai 1/3 din 

întreaga producția de gaze este 

tranzacționată peste granițe, com - 

parativ cu 2/3 în cazul petro lului. 

Alte produse au cam același preț la 

nivel mondial, dar gazele nu au un 

preț global: 

În America, precum și în Anglia 

și în Australia, gazul este tranzac - 

ționat în mod liber, iar prețurile 

sunt stabilite prin concurență. 

În Europa apar piețele regle - 

mentate de gaze, dar majo ritatea 

gazelor sunt livrate prin intermediul 

conductelor și vândute prin con - 

trac te pe termen lung legate de 

prețul petrolului, pentru care erau 

văzute ca un substitut. 

Asia, săracă în gaze, se bazează în 

principal pe importuri de gaze natu - 

rale lichefiate (GNL). „Gazele izo late”, 

situate prea departe de piețele de 

destinație pentru a fi trans portate 

prin conducte, pot fi lichefiate prin 

răcirea la -162˚C și livrate în nave 

speciale și retransformate în gaze 

la destinație. 

Dar centralele imense necesare 

pen tru acest lucru la ambele capete 

sunt foarte scumpe. Fiindcă pre - 

țurile gazelor din diferite părți ale 

lumii sunt stabilite prin mecanisme 

diferite, acestea varia ză mult la 

nivel global. În America, unde ga - 

zele de șist abundă, prețurile au 

scă zut la cel mai mic nivel din 

ultimii 10 ani. În Asia prețul poate fi 

de zece ori mai mare decît cel din 

America. 

Gaze peste tot 

Rezervele globale de gaze au cres - 

cut constant în ultimii 30 de ani. 

Conform unui raport al MIT-Institutul 

Tehnologic din Massachusets, publicat 

anul trecut, producția globală a 

cres cut semnificativ, cu două 

cincimi între 1990 și 2009, de două 

ori mai rapid decât cea de petrol. 

Acum cinci ani se părea că lumea 

deținea rezerve de gaze pentru 50- 

60 de ani. Acum, gazele necon - 

ven ționale și noile descoperiri con - 

ven țio nale au crescut această pe ri - 

oa dă, după unele estimări, la peste 

200 de ani. 

Existenţa gazele neconvenționale a 

dublat baza de resurse, care eva - 

luează totalul gazelor din subteran 

și nu rezervele care pot fi recu - 

perate economic. 

*) Preluare din revista The Economist –iulie 2012 

24 decembrie 2012

2013 


În anul 2009, IEA a estimat că 

„resursele de bază de gaze recupe - 

rabile pe termen lung” sunt de 850 

trilioane mc (tmc), față de 400 tmc 

cu numai un an înainte. Principalul 

motiv al recalculării este dezvolta - 

rea gazelor de șist și neconven - 

ționale. Nu doar în America, ci și în 

Europa, China, Argentina, Brazilia, 

Mexic, Canada, și în mai multe țări 

africane, se află resurse încă 

necunoscute de gaze care ar putea 

transforma previziunile energetice. 

Noile tehnologii au contribuit la 

această creştere, dar și prețul 

ridicat al petrolului. Prețul în 

creștere al petrolului a determinat 

companiile petroliere să caute mai 

mult petrol. Dar înainte de săparea 

unui puț de test, este aproape im - 

po sibil de determinat în ce măsură 

caracteristicile geologice care au 

trezit interesul petroliștilor vor 

cuprinde petrol sau gaze, sau 

amândouă (sau deseori – nimic). 

În ultima vreme, companiile 

petroliere au găsit multe gaze. 

Pe lângă progresele tehnologice 

care au permis deschiderea 

șisturilor din America, inovațiile de 

foraj marin de mare adâncime au 

schimbat substanţial explorarea 

marină. 

Australia va deveni o superputere 

a gazelor odată cu începerea livrării 

de cantități mari de GNL din 

zăcămintele de gaze marine. Iar 

progresele tehnologice și încălzirea 

globală dau acces la resursele 

naturale din zona Arctică. 

Dar sunt și rezerve. Anul trecut, 

IEA a publicat un raport intitulat 

„Intrăm într-o epocă de aur a 

gazelor?”. Semnul de întrebare 

reflectă constrângerile pe care 

neliniștea opiniei publice referitoare 

la gazele de șist le-ar putea cauza. 

Acesta este unul din motivele 

pentru care Fatih Birol, economist 

șef la IEA, nu este deloc sigur că 

explozia gazelor de șist din SUA 

poate fi replicată în alte regiuni. 

În scenariul cel mai promițător, 

dacă dezvoltarea gazelor de șist 

progresează fără piedică, IEA 

consideră că ponderea gazelor de 

șist din producția globală va crește 

de la 21% acum la 25% în 2035. 

Această creștere poate părea mică, 

dar în această perioadă consumul 

de gaze va fi crescut semnificativ. 

Dacă obstacolele pot fi depășite, 

mai multe gaze la prețuri mai mici 

vor duce la o creștere a cererii 

globale cu 50% între 2010 și 2035, 

conform IEA. 

Gazele sunt foarte atrăgătoare nu 

doar prin prisma creșterii rapide a 

producției, ci și prin gama largă de 

utilizări. Reprezintă un combustibil 

flexibil, capabil să încălzească locu - 

in țe, să alimenteze cazane indus - 

triale și să fie folosit ca materie 

primă în industria petrochimică, 

unde poate fi transformat în plastic, 

îngrășăminte și alte lucruri folo - 

sitoare. Este folosit de asemenea la 

scară redusă drept combustibil 

pentru camioane și autobuze. 

Dar cele mai mari progrese s-au 

făcut în producția de energie elec - 

trică. Inovația tehnologică a tur bi - 

nelor pe gaze cu ciclu com binat, 

inspirată din industria aviatică, a 

transformat acest sector. Astfel, a 

devenit mai ieftină producerea de 

energie electrică din gaze, iar emi - 

siile de CO2 sunt cu 50% mai mici 

decât producția pe bază de căr - 

bune. 

Pentru că guvernele în cearcă redu - 

cerea emisiilor de gaze cu efect de 

seră, înlocuirea cărbunelui cu ga - 

zele naturale va produce rezul tate 

rapide. Cota gazelor din mixul 

ener getic a crescut deja la 21%, 

după ce rămăsese constantă la 

16% între anii ‘60 și ‘90. 

Centralele electrice pe gaze sunt o 

opțiune cu „puține regrete”, 

consideră Michael Stoppard de la 

IHS CERA, o firmă de cercetare. 

Acestea sunt relativ ieftine de 

construit, mult mai atrăgătoare 

decât centralele nucleare din punct 

de vedere al costurilor financiare, și 

în multe cazuri sunt mai ieftine și 

decât centralele bazate pe surse 

regenerabile. 

UE speră ca până în anul 2050, 

97% din producția de energie 

electrică să provină din surse re ge - 

nerabile, dar centralele electri ce pe 

gaze vor fi probabil necesare 

pentru încă multe decenii, pentru a 

oferi flexibilitate și securitate. Și 

dacă gazele sunt destul de ieftine, 

iar tehnologiile precum captarea și 

stocarea carbonului vor putea fi 

dezvoltate pentru a deveni viabile 

economic, gazele ar prospera mult 

timp chiar și într-o lume deter mi - 

nată să elimine emisiile de carbon. 

Cu excepția Americii însă, gazele 

rămân încă scumpe, și trans - 

portul va rămâne costisitor. 

Piețele de gaze sunt regionale. 

Produsul este livrat în principal prin 

conducte care traversează mai 

multe țări sau chiar continente, dar 

nu fac legătura dintre ele. 

Conductele costă milioane de dolari 

pe kilometru. Modelul de afaceri 

pentru exploatarea unui zăcământ 

de gaze a fost de a găsi cumpără - 

tori și a-i lega prin contracte pe 

termen lung pentru a asigura aco - 

perirea costurilor de exploatare și 

transport. Alternativa este de a 

livra gaz sub formă lichidă, GNL. 

Dar proiectele de lichefiere a ga - 

zelor necesită investiții imense, și 

este dificilă găsirea cumpărătorilor 

pe termen lung. 

Preţuri legate 

Factorii istorici au dus la o altă ano - 

malie: mare parte din gazele co - 

mer cializate peste granițe sunt 

vândute la prețuri legate de cele ale 

petrolului. Când gazele au intrat 

prima dată pe piață drept com - 

bustibil comercial în anii ‘60, drept 

alternativă pentru păcură, era 

decembrie 2012 25


2013 

logică stabilirea prețului în funcție 

de ce substituia. Dar mai exista și 

un motiv mai subtil. Petrolul era uti li - 

zat drept un indicator indepen dent 

de preț pentru gazele Olandeze în 

anii ‘60 și apoi pentru gazele Algeriene 

și Norvegiene în anii ‘70 pentru că 

nici una dintre părți nu putea in - 

fluența oferta sau cererea pentru 

petrol. Dar situația economică s-a 

schimbat, și evaluarea unui produs 

în funcție de altul pare acum bizară. 

În Marea Britanie a existat con - 

curență bazată pe cerere și ofertă 

încă de la dereglementarea indus - 

triei energetice din anii ‘90. 

Combustibilul este comercializat 

prin Punctul Național de Echilibrare, 

un nod virtual. Aranjamente simila - 

re se răspândesc acum în Europa 

de NV, în timp ce UE trece la comer - 

țul centralizat de gaze, prin TTF 

(instituția de transfer virtual), 

precum și prin Zeebrugge din 

Belgia și NetConnect Germania 

(NCG) și Gaspool din Germania. 

Modelul este Nodul Henry din 

America situat în Louisiana, unde 

se întâlnesc nouă conducte de 

gaze interstatale, și de unde 

gazele sunt distribuite către 

cumpărători, stabilind nivelul de 

preț pentru gazele din toată 

America. 

O piață mai competitivă la nivel glo - 

bal ar duce la scăderea prețului ga - 

zelor prin ruperea legăturii de petrol, 

dar acest lucru va fi dificil de realizat. 

Gazprom, producătorul rusesc de 

gaze cu control de stat, care 

furnizează 25% din gazele Europei, 

se opune puternic abandonării 

indexării în funcție de petrol. 

În prezent asistăm la o luptă între 

Rusia și marii cumpărători din 

Europa. Unii specialiști spun că 

gazele vor deveni în cele din urmă 

un produs global substituibil, pre - 

cum petrolul, diferențele regio nale 

de preț reducându-se odată cu 

creș terea transporturilor de GNL, 

nivelând dezechilibrele din produc - 

ția regională și consumul din 

America de Nord, Europa și Asia. 

Dar alții consideră că acest lucru nu 

se va întâmpla niciodată. 

Producătorii de gaze se bucură 

desigur de prețurile mari rezultate 

din indexarea petrolului, argumen - 

tând că fără acestea marile proiecte 

de gaze nu vor fi viabile economic. 

Dar Rick Smead, de la Navigant, o 

firmă de consultanță, consideră că 

există motive întemeiate pentru ca 

toți cei implicați să își dorească 

prețuri competitive ale gazelor. 

Acesta arată că acestea ar reduce 

volatilitatea regională a prețurilor și 

ar oferi producătorilor de gaze o 

piață de desfacere largă și flexibilă, 

eliminând dependența de un singur 

utilizator de la capătul unei con - 

ducte. Acesta ar trebui să fie stimu - 

lentul necesar pentru efectuarea 

investițiilor necesare. Dacă explozia 

gazelor de șist din America poate fi 

replicată la nivel global, surplu - 

surile uriașe rezultate ar putea 

accelera crearea unei piețe globale. 

Așa cum secolul 20 a fost epoca 

petrolului, secolul 21 ar putea 

deveni secolul gazelor.n 

Teste de stres în domeniul nuclear *) 

Günther Oettinger 

Standardele de securitate ale cen - 

tralelor nucleare din Europa sunt în 

general ridicate, totuşi se reco - 

mandă îmbunătățirea elemen telor 

de securitate la marea majo ritate a 

centralelor nucleare europene. 

Cu toate acestea, autoritățile na - 

țio nale în domeniul securității 

nucleare au concluzionat că nu se 

justifică nicio închidere a vreunei 

centrale nuclearoelectrice. Acesta 

este principalul mesaj al comu - 

nicării Comisiei Europene privind 

rezultatele testelor de stres în 

domeniul nuclear. Aceste teste au 

stabilit că nu toate Statele Membre 

aplică standardele de securitate 

promovate de către AIEA - Agenția 

Internațională pentru Energie 

Atomică și nici cele mai bune 

practici internaționale. Comisia va 

urmări îndeaproape implementa - 

rea recomandărilor și va propune, 

în același timp, măsuri legislative 

pentru a spori securitatea nucleară 

în Europa. 

Comisarul Günther Oettinger a 

afirmat: „Testele de stres au arătat 

atât punctele noastre forte, cât și 

cele care trebuie îmbunătățite. 

Testele au fost cât se poate de 

serioase și întregul exercițiu a fost 

o reușită. În general, situația este 

satisfăcătoare, dar nu trebuie să 

ne mulțumim cu aceste rezultate. 

Toate autoritățile implicate trebuie 

să acționeze pentru a ne asigura 

că în fiecare centrală nucleară din 

Europa se aplică cele mai înalte 

standarde de securitate în vigoare. 

Pentru siguranța cetățenilor noștri”. 

În afară de a recomanda nume - 

roase îmbunătățiri tehnice la nive - 

lul fiecărei instalații, testele de 

stres au arătat că standardele și 

practicile internaționale nu au fost 

aplicate peste tot. În plus, avem 

de învățat lecția Fukushima. Prin tre 

elementele subliniate se remarcă: 

•Riscul seismic și de inundații. 

Standardele actuale pentru 

calculul riscurilor nu se aplică la 

54 de reactori (pentru riscul seis - 

mic) și respectiv 62 de reactori 

(pentru riscul la inundații) dintre 

cei 145 verificați. Calculul riscului 

trebuie să se bazeze pe un 

interval de 10 000 de ani și nu pe 

*) Preluare din IP/12/1051, Bruxelles, 4 octombrie 2012 

26 decembrie 2012

2013 


intervalele mai scurte utilizate în 

unele cazuri. 

•La fiecare centrală nucleară ar trebui 

să fie disponibile seismo grafe și 

instrumente de aver tizare a 

producerii eventu alelor cutremure. 

Aceste instrumente trebuie instalate 

sau îmbună tățite în cazul a 121 de 

reactori. 

•Trebuie prevăzute sisteme de 

depresurizare filtrată a anve lopei 

în caz de accident. 32 de reactori nu 

sunt încă echipați cu aceste sisteme. 

•Echipamentele pentru com ba te - 

rea efectelor acciden telor grave 

trebuie depozitate în locuri care să 

rămână protejate chiar în cazul unei 

situații de devastare generală și din 

care să poată fi luate cu ușurință. 

Acest lucru nu este vala bil în cazul a 

81 de reactori din UE. 

•Ar trebui să fie disponibilă o cameră 

de comandă de rezervă pentru 

situații de urgență în cazul în care 

camera de comandă principală devine 

zonă periculoasă în urma unui acci - 

dent. Astfel de camere de comandă 

nu sunt încă disponibile la 24 de 

reactori. 

Acțiuni subsecvente: 

Planurile naționale de acțiune, îm - 

preună cu calendarele de imple men - 

tare, vor fi pregătite de către auto - 

ritățile naționale de reglementare și vor 

fi puse la dispoziție până la sfârșitul 

anului 2012. 

Planurile de acțiune vor fi supuse 

evaluării inter pares la începutul anului 

2013, pentru a se verifica dacă 

recomandările pentru testele de stres 

sunt implementate consecvent și 

transparent în întreaga Europă. 

Comisia intenționează să prezinte un 

raport asupra implementării recoman - 

dărilor formulate în urma testelor de 

stres în iunie 2014, în deplin parte - 

neriat cu autoritățile naționale de regle - 

mentare. 

În plus față de constatările și reco man - 

dările tehnice specifice, Comisia a re - 

examinat cadrul juridic european exis - 

tent în materie de securitate nucleară 

și, la începutul anului 2013, va prezenta 

o revizuire a actualei directive privind 

securitatea nucleară. Modifi că rile pro - 

puse se vor concentra asupra ce rințelor 

de securitate, rolului și atribuțiilor 

autorităților de reglemen tare în 

domeniul nuclear, asupra trans parenței 

și procesului de monitorizare. Modifi - 

cările vor fi urmate de alte pro puneri 

privind răspunderea nucleară și asigu - 

rarea nucleară, precum și privind nive - 

lurile maxime permise de conta minare 

radioactivă în produsele alimen tare și în 

hrana pentru animale. 

Testele de stres au scos de asemenea în 

evi dență necesitatea unor îmbunătățiri 

la ni velul protecției fizice (prevenirea 

ac te lor răuvoitoare), însă în acest caz, 

principala responsabilitate revine Statelor 

Membre. 

Context 

După accidentul de la Fukushima din 

martie 2011, Consiliul European a lan sat 

un apel pentru efectuarea unor eva luări 

exhaustive și transparente a ris cu lui și a 

securității la toate centralele nuclea re din 

UE. Obiectivul principal al testelor de 

stres a fost acela de a eva lua securitatea 

și soliditatea centra lelor nuclearoelectrice 

în caz de evenimente naturale extreme, 

în special în caz de inun dație sau cutre - 

mure. Ambele sce na rii au fost evaluate 

concomitent. Prăbușirile de aeronave au 

fost tratate ca și cum ar avea același 

efect ca tsunami și cutremurele, adică ar 

opri funcțiile normale de securitate și 

răcire. 

Aceste teste de stres au constat în trei 

etape: 

În prima etapă, operatorii cen tralelor 

nucleare au realizat o auto evaluare, iar 

în etapa a doua auto ritățile naționale de 

reglementare au analizat aceste auto - 

evaluări și au întocmit rapoartele naționale. 

În etapa a treia, rapoartele au fost 

analizate de echipe multinaționale întrun 

proces de evaluare inter pares, 

organizat de ENSREG. În plus, echipele 

de evaluare au vizitat aceste instalații 

nuclearo electrice. 

La testele de stres au participat 

integral 17 țări (toate cele 14 țări UE 

care dețin centrale nuclearo electrice 

funcționale, Lituania cu o instalație în 

curs de dezafectare, Ucraina și Elveția). 

Contact: 

Nicole Bockstaller (+32 2 295 25 89) 

Marlene Holzner (+32 2 296 01 96) 

http://ec.europa.eu/energy/nuclear/saf 

ety/stress_tests_en.htm 

MEMO/12/731 n 

www.generalelectric.ro 

www.siemens.ro 

www.romelectro.ro 

www.acue.ro 

www.superlux.ro 

Schunk Carbon Technology SRL 

Perii colectoare si sisteme port- perii 

Inele de etansare din grafit pentru turbine 

www.schunk-group.com 

www.comoti.ro 

decembrie 2012 27


2013 

Din Energetica UE 

Comisia Europeană– Comunicate de presă 

Noua propunere a Comisiei de a reduce impactul 

producției de biocarburanți asupra climei *) 

Comisia a publicat o propunere vi - 

zând limitarea conversiei la nivel 

mondial a terenurilor în scopul pro - 

ducției de biocarburanți și ampli - 

ficarea efectelor benefice produse 

asupra climei de biocarburanții fo - 

losiți în UE. Utilizarea biocarbu ran - 

ți lor obținuți din produse ali men ta - 

re pentru îndeplinirea obiec ti vului 

de atingere a unei ponderi de 10% 

a energiei din surse rege nerabile, 

prevăzut de Directiva pri vind ener - 

gia din surse regene ra bile, va fi 

limitată la 5%. 

Acest lucru va sti mula dezvoltarea 

biocarburan ților al ternativi, așa 

numiți „de ge nera ția a doua”, 

obținuți din materii prime neali - 

mentare, cum ar fi de șe urile sau 

paiele, care emit o can titate 

substanțial mai mică de gaze cu 

efect de seră decât car buranții 

fosili și nu influențează direct pro - 

ducția mondială de alimente. Pen - 

tru prima dată, impactul esti mat al 

conversiei la nivel mondial a tere - 

nurilor - schimbarea indirectă a 

destinației terenurilor (Indirect Land 

Use Change - ILUC) – va fi luat în 

considerare la evaluarea performan - 

ței biocarburanților în materie de 

emisii de gaze cu efect de seră. 

Comisarul pentru energie, Günther 

Oettinger, a declarat: „Această 

propunere va oferi noi sti mulente 

în favoarea celor mai performanți 

biocarburanți. În vii tor, biocar bu - 

ranții vor genera cantități și mai 

mici de emisii de gaze cu efect de 

seră și vor reduce factura noastră 

de import de carburanți.” 

Comisarul responsabil pentru com - 

baterea schimbărilor climatice, 

Connie Hedegaard, a spus la 

rândul său: „Biocarburanții care ne 

pot ajuta să combatem schimbările 

climatice sunt categoric biocarbu - 

ranții sustenabili. 

Trebuie să in ves tim în biocarbu - 

ranți care reduc efectiv emisiile și 

nu concurează cu alimentele. 

Bineînțeles, nu renun țăm complet 

la prima generație de biocar - 

buranți, dar transmitem un semnal 

clar că sporirea în viitor a consu - 

mului de biocarburanți tre buie să 

se bazeze pe biocarburanții avan - 

sați. Orice altceva va deveni ne - 

sus tenabil.” 

Biocarburanții produși în mod sus - 

tenabil în cadrul unor procese efi - 

ciente reprezintă pentru mixul 

energetic al UE și, în special, pen - 

tru transporturi o alternativă la 

carburanții fosili, cu o intensitate 

redusă a carbonului. 

Biocarburanții sunt ușor de 

depozitat și de pus în folosință, au 

o mare densitate ener getică și 

emit, în general, mult mai puține 

gaze cu efect de seră decât 

petrolul, gazele naturale sau 

cărbunii. Numai biocarburanții care 

îndeplinesc o serie de criterii de 

sustenabilitate sunt eligibili pentru 

ajutoare publice pe piața europeană. 

Odată cu extinderea pieței biocar - 

buranților a devenit clar că nu toți 

biocarburanții au același impact 

asupra emisiilor de gaze cu efect 

de seră datorate utilizării terenu - 

rilor la nivel mondial. Studii științi - 

fice recente au arătat că atunci 

când se ia în considerare schimba - 

rea indirectă a destinației terenu - 

rilor, de exemplu, când producția 

de biocarburanți provoacă depla - 

sa rea producției alimentare sau fu - 

ra jere către terenuri neagricole, 

cum ar fi pădurile, unii biocarbu - 

ranți pot de fapt să adauge o can - 

titate de emisii de gaze cu efect de 

seră egală cu cea corespun ză toare 

carburanților fosili pe care îi 

înlocuiesc. 

Din acest motiv, Comisia propune 

modificarea legislației actuale pri - 

vind biocarburanții prin interme diul 

Directivei privind energia din surse 

regenerabile (Directiva 2009/28/CE) 

și al Directivei privind calitatea car - 

bu ranților (Directiva 98/70/CE) și, 

în special: 

•majorarea pragului minim de re du - 

cere a emisiilor de gaze cu efect de 

seră pentru instalațiile noi la 60%, 

în vederea creșterii efi ci enței pro - 

ceselor de producție a biocarbu - 

ranților, precum și a descurajării 

unor noi investiții în instalații cu 

performanțe scăzute în domeniul 

emisiilor de gaze cu efect de seră, 

•includerea factorilor aferenți 

schim bării indirecte a destinației 

terenurilor (ILUC) în raportarea 

de către furnizorii de carburanți și 

de către Statele Membre a redu - 

cerii emisiilor de gaze cu efect de 

seră datorată biocarbu ranților și 

biolichidelor; 

•limitarea până în 2020 la nivelul 

actual de consum (5 %) a can - 

tității de biocarburanți și bioli chi - 

de provenind din culturi alimen - 

tare care poate fi contabilizată în 

direcția îndeplinirii obiectivului UE 

de atingere a unei ponderi de 

10% a energiei din surse regene - 

rabile în sectorul transporturilor 

până în 2020, menținând în 

același timp obiectivele globale 

privind energia regenerabilă și 

reducerea intensității carbonului; 

•furnizarea de stimulente de piață 

pentru biocarburanții care nu 

generează sau generează puține 

emisii datorate schimbării indi rec te 

a destinației terenurilor, în special 

pentru biocarburanții de generația 

a doua sau a treia pro duși din 

*) Preluare din IP/12/1112, Bruxelles, 17 octombrie 2012 

28 decembrie 2012

2013 


materii prime care nu creează o 

cerere suplimentară de terenuri, 

inclusiv din alge, paie și diferite 

tipuri de deșeuri, deoa rece aceștia 

vor contribui într-o măsură mai 

mare la îndeplinirea obiectivului de 

atingere a unei ponderi de 10% a 

energiei din sur se regenerabile în 

sectorul transporturilor, prevăzut 

de Directiva privind energia din 

surse regenerabile. 

Prin aceste noi măsuri, Comisia 

do rește să promoveze biocarbu - 

ranții care contribuie la obținerea 

unor reduceri substanțiale ale 

emisiilor, nu se află în concurență 

directă cu produsele alimentare și 

sunt, în același timp, mai sus te - 

nabili. Deși prezenta propunere nu 

afectează posibilitatea statelor 

membre de a oferi stimulente 

finan ciare pentru biocarburanți, 

Comisia consideră că, în perioada 

de după 2020, ar trebui să se 

acorde sprijin financiar pentru 

biocarburanți numai dacă aceștia 

conduc la reduceri substanțiale ale 

emisiilor de gaze cu efect de seră 

și nu sunt obținuți din culturi 

alimentare sau furajere. 

Context 

Directiva din 2009 privind energia 

din surse regenerabile impune 

atin gerea, până în 2020, a unei 

ponderi de 10 % a energiei din 

sur se regenerabile în sectorul 

trans porturilor; Directiva privind 

ca li tatea carburanților stabilește 

pentru carburanții utilizați în 

sectorul transporturilor un obiectiv 

de reducere cu 6 % a emisiilor de 

gaze cu efect de seră până în 

2020. Se estimează că biocar bu - 

ranții vor avea o contribuție sem - 

nificativă la îndeplinirea acestor 

obiective. Pentru a evita eventuale 

efecte secundare negative, ambele 

directive impun criterii de suste - 

nabilitate pe care biocarburanții și 

biolichidele trebuie să le îndepli - 

nească pentru a putea fi incluse în 

calculul care stabilește atingerea 

obiec tivelor și a primi ajutoare. 

Criteriile de sustenabilitate care 

sunt în prezent în vigoare pentru 

bio carburanți previn conversia 

directă a pădurilor, a zonelor 

umede și a zonelor cu o mare 

biodiversitate în scopul producției 

de biocarburanți. Conform acestor 

criterii, biocarburanții trebuie să 

emită cu cel puțin 35 % mai puține 

gaze cu efect de seră decât 

carburanții fosili pe care îi înlo - 

cuiesc. Acest procent va crește la 

50 % în 2017. 

Cu toate acestea, există riscul ca o 

parte din cererea suplimentară de 

biocarburanți să fie satisfăcută prin 

creșterea suprafețelor de teren 

destinate agriculturii în întreaga 

lume, ceea ce va conduce la o 

creștere indirectă a emisiilor 

datorate conversiei terenurilor. În 

consecință, Comisia a fost invitată 

să reexamineze impactul 

schimbării indirecte a destinației 

terenurilor (ILUC) asupra emisiilor 

de gaze cu efect de seră și să 

propună măsuri legislative de 

reducere a acestui impact. 

Informații suplimentare: 

Mai multe informații despre biocar - 

bu ranți – Schimbarea destinației 

terenurilor: 

http://ec.europa.eu/energy/renewable 

s/biofuels/land_use_change_en.htm 

Mai multe informații despre 

Directiva privind energia din surse 

regenerabile - Obiectivul 2020: 

http://ec.europa.eu/energy/renew 

ables/targets_en.htm 

Mai multe informații despre 

Directiva privind calitatea 

carburanților: 

http://ec.europa.eu/clima/policies 

/transport/fuel/index_en.htm 

MEMO/12/787 

Contact: 

Marlene Holzner +32 2 296 01 96 

Isaac Valero Ladron +32 2 296 49 71 

Nicole Bockstaller +32 2 295 25 89 

Stephanie Rhomberg +32 2 2987278n 

Commissioner Oettinger welcomes decision on 

„Nabucco West“ pipeline *) 

Energy Commissioner Günther 

Oettinger welcomes decision of 

the Shah Deniz Consortium 

(Azerbaijan) for the „Nabucco 

West“ pipeline. „With this preselection, 

we are a step closer to 

getting gas directly from 

Azerbaijan and other countries in 

the Caspian region. Whatever the 

final decision on the whole route 

from the Eastern part of Turkey to 

Europe, Azerbaijani gas is certain 

to come to Europe. This is a 

success for Europe and for our 

security of supply“. 

In Baku, the Shah Deniz Consortium 

announced that „Nabucco West“ is to 

become a preferred partner for the 

distribution of gas within Central 

Europe. 

Rather than opting for a one-stepapproach, 

the Consortium had 

decided to go ahead on the basis 

of a regional pre-selection. These 

regions are: Central Europe, 

Southern Europe and Turkey. 

Nabucco West, aiming to bring gas 

from the Western Turkish border to 

Baumgarten (Vienna, Austria), has 

been pre-selected to deliver gas to 

the region of Central Europe. With 

this decision, the offer of the 

competitor South East Europe 

Pipeline (SEEP, owned by BP) has 

been turned down. 

The decisions for „Nabucco West“ 

and Inter Governmental agreement 

on the Trans-Anatolian Gas 

Pipeline (TANAP, pipeline through 

Turkey) assure that the pipelines, 

in any eventual configuration, will 

deliver to Europe. 

*) Preluare din IP/12/720, Brussels, 28 June 2012 

decembrie 2012 29


2013 

Background: 

Only next year, the Consortium will 

decide on the pipeline going 

through Turkey. Therefore, the 

final decision on the whole route 

and the pipelines chosen will be 

known only in June 2013. 

Whatever the final decision taken – 

one or more pipelines - there will 

be an unbroken system of pipe - 

lines that will be built from the 

Caspian Sea to Europe. 

The Shah Deniz Gas field is the 

largest natural gas field in 

Azerbaijan. The production from 

Shah Deniz II (second phase of 

exploration, starting in a few 

years), will produce 16 bcm/year. 

In January 2011, Commission 

President José Manuel Barroso and 

Commissioner Oettinger visited 

Baku and, with President Ilham 

Aliev, agreed that Azerbaijan will 

be „the substantial contributor“ 

and „enabler“ to Europe’s future 

gas deliveries from the Caspian 

region. 

The European Union took the lead 

in developing the Southern Gas 

Corridor and developed the 

concepts that have led to the 

decisions of this week. Notably, the 

Nabucco Inter governmental 

Agreement signed in Ankara in 

2009, at which President Barroso 

was present, showed that it was 

possible to find agreement 

amongst many countries on the 

transit of gas. 

The European Union will continue to 

work with all partners concerned so 

as to bring further gas into the 

system, notably from Turkmenistan, 

through the construction of a Trans- 

Caspian Pipeline. 

Contacts : 

Nicole Bockstaller:+322 295 25 89 

Marlene Holzner:+322 296 01 96n 

The Council adopts energy efficiency directive *) 

The Council today adopted the 

energy efficiency directive (PE- 

CONS 35/12, 13917/12 ADD1 

REV3), with the Finnish delegation 

abstaining and the Spanish and 

Portuguese delegations voting 

against. This follows a first-reading 

agreement with the European 

Parliament. 

The directive establishes a common 

framework of measures for the 

promotion of energy efficiency 

within the Union in order to achieve 

its 2020 20 % headline target on 

energy efficiency and to pave the 

way for further energy efficiency 

improvements beyond that date. 

Each Member State will be obliged to 

set an indicative national energy 

efficiency target, based on either 

primary or final energy consumption, 

primary or final energy savings or 

energy intensity. By 30 June 2014, 

the Commission will assess the 

progress achieved and whether the 

Union is likely to achieve energy 

consumption of no more than 1474 

Mtoe of primary energy and/or no 

more than 1078 Mtoe of final 

energy in 2020. 

Public bodies will need to play an 

exemplary role, as Member States 

will have to ensure that as from 1 

January 2014, 3 % of the total floor 

area of heated and/or cooled 

buildings owned by their central 

government is renovated each year. 

The European Parliament, the 

Council and the Commission agreed 

a comparable voluntary undertaking 

subject to budgetary and pro - 

curement rules. In addition, 

Member States will establish a 

long-term strategy for mobilising 

investment in the renovation of the 

national stock of residential and 

commercial buildings. 

Furthermore, each member state 

will set up an energy efficiency 

obligation scheme ensuring that 

energy distributors and/or retail 

energy sales companies will 

achieve by the end of 2020 a 

cumulative end-use energy savings 

target of 1.5 % of the annual 

energy sales to final consumers. 

However, to achieve this target, 

member states will have the option 

to use a bundle of flexibility 

measures as well as equivalent 

alternative measures such as: the 

possibility to achieve 1.5 % target 

in three stages, reaching the 1.5 % 

in 2018; excluding energy sales 

from ETS-covered industries; the 

counting of energy savings in the 

energy transformation, distribution 

sectors and counting early actions 

as from 31 December 2008. 

The use of these flexibility 

measures should not lead to a 

reduction of more than 25 % of the 

amount of the energy savings 

target. 

The directive also contains 

provisions on energy audits and 

energy management systems, 

metering, billing information, and 

promotion of efficiency in heating 

and cooling, energy transforma - 

tion, transmission and distribution 

and energy services. 

All in all the directive should result 

in a 17 % improvement in energy 

efficiency by 2020 compared to the 

20 % target, to which other 

measures will also contribute. 

Member States will have to comply 

with the provisions of this directive 

within 18 months from its entry 

into force (tentatively Spring 

2014).n 

*) Preluare din PRESS/12/404, Luxembourg, 4 October 2012 

30 decembrie 2012

2013 


Din activitatea CME 

WEC Inside 

News 

WEC selects historic leadership 

The World Energy Council has selected 

new leadership following elections at the 

Executive Assembly earlier this month. 

Marie-José Nadeau, from Canada, has 

been chosen as Chair-elect and will take 

the helm as Chair when the term of the 

current Chairman Pierre Gadonneix ends 

at the 2013 World Energy Congress in 

October. She will become the first 

woman to head the WEC in its 89-year 

history. Younghoon David Kim, from 

South Korea, was selected Co-Chairelect 

and will take on this position at the 

end of the 2013 Congress. Both will 

serve a three-year term until 2016, at 

which time Mr Kim will become Chair. 

This is the first time the WEC has elected 

both a Chair and a Co-Chair. The plan is 

aimed to allow for greater organisational 

continuity and more resources to 

represent the WEC globally, greater 

consistency in the leadership, more 

inclusiveness of several regions and 

professional backgrounds, as well as 

more diverse leadership. 

Mrs Nadeau and Mr Kim have both been 

actively involved in the WEC for many 

years. Mrs Nadeau has served on the 

Officers’ Council since 2006; chaired the 

Communications and Outreach 

Committee since it was established in 

2004; led the organising team of the 

2010 World Energy Congress in 

Montreal; and is a member of the WEC 

Finance Committee. Mr Kim served as 

WEC WEC Finance Committee. Mr Kim 

served as WEC Vice Chair for Asia Pacific 

and South Asia from 2005 to 2011, 

spearheaded the successful bid by 

Daegu, South Korea, to host the 2013 

World Energy Congress, and currently 

serves as a Vice Chair on the 2013 

Congress Organising Committee. 

Two new WEC officers were also 

approved by member committees at the 

Executive Committee. 

Dr Leonhard Birnbaum has become Vice 

Chair for Europe and will serve a threeyear 

term until 2015. Dr Birnbaum, from 

Germany, is Chief Commercial Officer at 

RWE, the European electricity and gas 

utility. 

Dr Taha Mohammed Zatari was elected 

Vice Chair with Special Responsibility for 

the Middle East and Gulf States for a 

three-year term from 2012 to 2015. Dr 

Zatari is Director General of Saudi 

Arabia’s Environmental Standards 

General Directorate and Senior 

Consultant of the country’s national 

authority for the Clean Development 

Mechanism. 

Executive Assembly held with sector’s leading lights 

The World Energy Council convened its 

2012 Executive Assembly in Monaco 

earlier this month. The event was 

attended by leading figures of the 

energy and international development 

arena. At the Plenary on 8 November 

HSH Prince Albert II of Monaco gave the 

opening address, and Dr Kandeh 

Yumkella, UNIDO Director General, and 

Aldo Flores-Quiroga, Secretary General 

of the International Energy Forum, gave 

special addresses. In his speech Dr 

Yumkella recognized the WEC 

community’s leading role in galvanizing 

energy efficiency improvements. The 

Executive Assembly was held alongside 

the WEC’s first ever Energy Trilemma 

Summit. Building on feedback from 

member committees, the Summit 

provides a regular platform for members 

to discuss energy issues in addition to 

addressing the important governance 

issues of the WEC. The two-day forum, 

which took place over 6–7 November, 

hosted roundtable discussions where 

member committee chairs, secretaries 

and other invited experts debated the 

global energy agenda framed around the 

WEC’s studies on energy issues, 

scenarios, and resources, plus global and 

regional priorities. 

The Summit also hosted a meeting of 

UN’s Sustainable Energy for All (SE4ALL) 

Steering Group on Global Tracking. At 

the meeting the group consulted with 

the WEC community on how to track the 

progress on the three goals of SE4ALL: 

universal energy access, and doubling 

15 - 30 November 2012 

The Executive Assembly also selected 

the following Standing Committee 

Chairs-elect. They will serve a year in 

this capacity and will l take up their 

duties officially from the 2013 World 

Energy Congress in October. 

Mr Jean Marie Dauger, from France, 

has been elected Chair of the 

Communications and Outreach 

Committee. 

He has been a member of the WEC 

Programme Committee and is currently 

Executive Vice-President of GDF Suez. 

Mr José da Costa Carvalho Neto, 

Chairman of the Brazilian utility 

Eletrobras, will come in to chair the 

Programme Committee. Brian Statham, 

from South Africa has been re-elected 

for a second term as Studies Committee 

Chair. ■ 

renewables and rather of energy 

efficiency increase. The Summit talks 

included Fatih Birol, the IEA’s Chief 

Economist, experts from the World Bank, 

the World Health Organization, plus 

others. The World Bank’s S. Vijay Iyer, 

who chaired the SE4ALL meeting, said 

hosting the SE4ALL talks within the WEC 

event was valuable as the WEC has 

brought together relevant experts, 

influential players, and industrial 

leaders. He told WEC Inside: “It’s a great 

platform for convening ideas [and] 

convening action and commitments”. 

The Energy Trilemma Summit also 

hosted a Plenary on Global and Regional 

Priorities with participation of Hela 

Cheikhrouhou, Director for Energy, 

Environmnent and Climate Change at 

decembrie 2012 31


2013 

the African Development Bank. The 

Secretaries Strategy Day and meetings 

of the Standing Committees also took 

place during the week. The WEC’s weeklong 

meetings in Monaco were held with 

the support of the WEC’s Monaco 

member committee under the leadership 

of Bernard Fautrier, President of the 

Monaco Member Committee.■ 

Istanbul to host 2016 Congress 

Istanbul has been selected to host the 

2016 World Energy Congress. 

The Turkish capital narrowly beat Abu 

Dhabi for the right to host the event 

following a vote by WEC member 

committees at the Executive Assembly. 

Mr Süreyya Yücel Özden, Chair of WEC 

Turkey who led the Congress bid, told 

WEC Inside: “I would like to thank 

member committees whole heartedly 

for their trust in us”.■ 

Help track progress of SE4ALL 

Following up on the launch of the UN’s 

consultation process for tracking the 

progress towards the goals of Sustainable 

Energy for All (SE4ALL), the WEC would 

like to invite its member committees to 

provide comments and suggestions on the 

tracking methodology by 23 November. 

The SE4ALL Steering Group on Global 

Tracking, who met formally in Monaco on 

the side-lines of the WEC Executive 

Assembly, is drafting a report that will 

provide a snapshot of the current picture 

on energy access, renewables and energy 

efficiency, which will guide measurement 

of the progress on those objectives to 

2030. At present, starting values for the 

reference year of 2010 can only be 

tracked using available national data for 

energy access, energy efficiency and 

renewable energy generation. These data 

sets vary in their comprehensiveness and 

accuracy, and are not always sufficient to 

provide a reliable and consistent 

assessment of where the world stands in 

relation to the three objectives. The 

Steering Group proposes to address this 

challenge by recommending realistic 

improvements in global databases that 

could be achieved in the medium term of 

up to five years and how some of these 

issues could be addressed through 

country-level tracking. 

The Steering Group seeks comments and 

suggestions to the following two 

questions: 

1. Are the proposed short-term 

methodologies for immediate measure - 

ment of the three objectives – energy 

access, the rate of improvement in 

energy efficiency and the share of 

renewables in the global energy mix – 

practical and implementable? What 

further improvements are needed? 

2. Are the suggested medium-term 

indicators for tracking progress 

desirable and achievable? What further 

improvements may need to be made? 

The Steering Group welcomes all 

comments and suggestions. Please 

send yours by 23 November to Sandra 

Winkler (winkler@worldenergy.org). 

All submissions will be carefully reviewed, 

with a summary provided to the Steering 

Group. ■ 

Interview 

Next February the WEC will be holding its African regional meeting within the Africa Energy Indaba. Brian 

Statham, Chairman of SANEA, tells WEC Inside what’s on offer for members. 

What’s new at the upcoming event? 

The 2013 event, which is the 5th in the 

series, has been recommended by The 

New Partnership for Africa’s Development, 

NEPAD, which is very significant in terms 

of the credibility of the Africa Energy 

Indaba. NEPAD is a programme of the 

Africa Union and this recommendation is 

therefore from the highest political level in 

the African context. This means there will 

be even more diverse representation on 

the panels and amongst the delegates, 

which will further enrich the conference 

programme. 

What do you hope the event will 

achieve? 

Experience from the previous four events 

Inside Insight 

has shown that the combi nation of 

interactive panel discussions with a 

structured exhibition serves to identify 

opportunities to advance Africa’s progress 

towards energy sustainability. The report 

of the deliberations is circulated widely and 

serves as a reference and an inspi ration 

across the continent. 

The messages from the conference form 

the basis for the South African National 

Energy Association’s commu ni cation 

programme for the ensuing year, which 

helps to ensure that there is a real transfer 

of knowledge and experience. Since we 

expect a more diverse attendance at the 

2013 event, we anticipate that the product 

will be so much richer and the insights will 

be more penetrating. 

Africa: abundant resources, pressing challenges 

What would you expect WEC 

members to gain from the event? 

WEC members with an interest in the 

development of Africa will be exposed to a 

breadth of issues of concern to Africans 

and will have the opportunity to engage 

with the panels of experienced persons. 

WEC members will also gain insight into 

how developments in Africa may impact 

on their own organisations. They may 

identify business opportu nities or 

understand more about business threats. 

How can the WEC’s members take 

part? 

WEC members can register at our website. 

Bone fide WEC members [excluding South 

Africans] receive a 40% discount on the 

published registration fees.■ 

The Africa Energy Indaba aims to 

catalyse cooperation to further 

Africa’s energy and development 

goals. Brian Statham, Chair of SANEA, 

reviews what’s at stake. 

Africa is the second largest continent in the 

world, representing 15% of the world’s 

area. Almost a billion people live in Africa, 

representing 13.5% of the world’s 

population. Despite being a continent with 

abundant natural resources, diverse 

geography, and different climate 

conditions, Africa is the least developed 

area in the world. The most pressing 

challenges are inadequate healthcare, 

education, a lack of clean water, energy 

poverty, very limited investments, weak 

infrastructure, lack of institutional 

capabilities and capacity-building, and 

inefficient utilities. Increases in energy 

prices and rapid changes in energy 

markets represent a burden not only on 

the economies of most African countries on 

32 decembrie 2012

2013 


both macro- and micro-levels, but also on 

people’s daily life, particularly those living 

in scattered remote areas. Securing 

affordable modern energy supplies and 

services is a necessity for sustainable 

development. Governments are required to 

strengthen cooperation and integration 

among its sub-regions as well as cooperate 

with the countries within the continent and 

in the rest of the world. The role of private 

sector investment in accelerating 

development is vital, along with 

international cooperation. 

Clearly, universal access to commercial 

energy is an urgent priority for African 

governments. However, the consequences 

of social deprivation through energy 

poverty are not bound by national borders. 

They are, in fact, a threat to social stability 

globally. Resolving the energy access issue 

is therefore of global importance. 

Similarly, energy security is a matter of 

global concern. Africa is endowed with 

abundant energy resources of all types, 

both renewable and finite, but harnessing 

these resources to the full benefit of both 

suppliers and consumers will ultimately 

require cooperation between governments 

and between the public and private sectors 

on a grand scale. Governments have to 

enact the enabling legislation and 

regulation, while businesses will need to 

mobilise and transfer the necessary 

financial and intellectual capital. 

Naturally it is our aspiration that Africa’s 

energy systems will be acceptable in terms 

of safety, affordability, convenience and 

environmental criteria. 

The many stakeholders in Africa will each 

aspire to a different relative balance of 

these criteria, depending on their own 

circumstances. This makes resolving the 

challenges and unlocking Africa’s energy 

potential a very complex matter. This 

deserves profound thought and considered 

dialogue amongst the most senior of 

energy leaders. Scenarios without high 

degrees of cooperation or integration are 

demonstrably not favourable for Africa. 

The Africa Energy Indaba provides a senior 

forum for cooperation and integration to be 

catalysed and for true leadership to be 

enacted.■ 

Letter from Pierre Gadoneix 

TO: 

WEC Officers 

WEC Chairs & Secretaries of 

Member Committees 

WEC London Office Staff 

Dear Friends, 

Paris, 21 November, 2012 

Returning from our annual Executive 

Assembly in Monaco, I want to 

share with you my happiness and 

my confidence in WEC’s future. 

I really think we had a very tough 

agenda for our annual meeting this 

year: an insightful WEC TRILEMMA 

Summit on 2 days featuring 

exceptionally visionary, incisive and 

exciting SE4ALL meetings and global 

and regional plenaries, along with 

regular standing committees. 

It was my personal ambition for WEC 

that our community, during EAs, 

should spend more time discussing 

the substance and the reality of the 

energy challenges and not only 

governance. I am content to see that 

the WEC Trilemma Summit made it 

possible. 

At these meetings, I could really 

experience once more why WEC is so 

useful to energy leaders around the 

world, giving them exclusive access 

to global understanding of energy 

challenges and drivers for the future. 

This series of meetings came along 

with a thick agenda for the EA itself 

with important decisions to make, 

notably with regards to the 

governance of our organization in the 

long-term, and to the future congress 

site, along with the invitation of 

important personalities as observers 

and participants to the meeting, 

which somehow complicated our 

schedule… but we eventually had a 

very successful and fruitful meeting 

together. 

WEC London staff must be recognized 

for its strenuous efforts in organizing 

perfectly these meetings. 

I could feel that the room at the EA 

was filled with a common desire to 

reach consensus, a shared sense of 

collective responsibility and a strong 

and true happiness at being together, 

as in real families. This was for me a 

great satisfaction and I hope that it 

was also satisfactory for all of you. 

In any case, I want to thank you all 

for this collective success and to 

extend my gratitude to both Johannes 

Teyssen and the WEC London team 

who all made this event in Monaco so 

successful and rewarding. 

I assure you that I am confident we 

made the right decisions - those that 

will make the WEC progress towards 

more performance and more visibility. 

Indeed, as you may guess, the EA in 

Monaco and especially the election of 

my successors was a very moving 

moment for me. I want you to know 

that I am more dedicated than ever to 

WEC and will fully take all my 

responsibilities as WEC Chair in the 

coming year to our next congress. 

I will do my utmost, along with our 

Secretary General, Christoph Frei, to 

continuously enhance WEC’s 

management, performance, and 

visibility. 

That is why, in the meanwhile, I can 

only see advantages for WEC in 

having a Chair-elect and a Co-Chair 

elect ready to serve WEC and provide 

assistance to WEC Chair when 

needed, and, especially, in helping 

grow WEC’s global presence in the 

view of the congress. 

This will not change neither WEC’s 

governance nor WEC’s management 

and your Secretary General and I 

remain the two in charge and fully 

dedicated. However, WEC is more 

than ever on track to deliver a very 

powerful congress in Daegu in 

October 2013. 

I count on you all to contribute to a 

successful Daegu congress next year 

and I thank you again for making 

WEC such a great network to be in. 

Looking forward to seeing you soon. 

Regards, ■ 

decembrie 2012 33


2013 

Din Activitatea CNR-CME 

Directiva Consiliului Europei privind eficienţa energetică 

Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, consilier CNR-CME 

Parlamentul European a adoptat în 

primă lectură la 11 septembrie 

2012, Directiva 2012/…/UE a 

Parlamentului European şi a 

Consiliului privind eficienţa energe - 

tică de modificare a Directivelor 

2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de 

abrogare a Directivelor 2004/8/CE 

şi 2006/32/CE. 

Elaborarea acestei Directive este 

determinată de necesitatea creş te - 

rii eficienţei energetice pentru a 

asigura îndeplinirea obiectivului de 

reducere cu 20% a necesarului de 

energie primară a Uniunii până în 

anul 2020. 

Analiza efectuată la nivelul 

Consiliului European a ară tat faptul 

că obiectivul de reducere cu 20% 

nu se află în grafic indicând o 

previziune pentru anul 2020 cu 

25% mai mică decât obiectivul 

stabilit. 

În acest sens, Parlamentul 

European a solicitat Comisia pentru 

elaborarea unui plan revizuit care 

să asigure reducerea decalajului 

faţă de graficul stabilit, având în 

vedere faptul că eficienţa ener ge - 

tică este un element esenţial în 

asigurarea sustenabilităţii utilizării 

resurselor energetice şi protecţia 

mediului ambiant. 

Pentru a remedia situaţia actuală, 

Planul pentru eficienţă energetică 

cuprinde politici şi măsuri în ceea 

ce priveşte eficienţa energetică, ce 

reglementează întreg lanţul ener - 

ge tic, inclusiv producerea, trans - 

por tul şi distribuţia energiei, subli - 

niază rolul principal al sectorului 

public în ceea ce priveşte eficienţa 

energetică, stabileşte cerinţe pri - 

vind clădirile, aparate şi industria 

utilizatoare de energie. 

Eficienţa energetică în dome - 

niul transporturilor are o abor - 

dare separată la nivelul Comisiei 

Europene. 

La 8 martie 2011, Comisia Europei 

a adoptat foaia de parcurs pentru 

trecerea la o economie competitivă, 

cu emisii reduse de CO 2 

până în 

anul 2050, în care se identifică ne - 

ce sitatea de a se acorda o atenţie 

mai mare eficienţei energetice. 

Directiva include eficienţa ener - 

getică printre criteriile de deter - 

minare a celor mai bune practici 

disponibile care pot fi utilizate drept 

referinţă pentru stabilirea condi - 

ţiilor de autorizare a instalaţiilor 

energetice. 

O atenţie specială este acordată 

necesităţii reducerii energiei uti - 

lizate în clădiri având în vedere că 

la nivelul Uniunii Europene 40% din 

energia final utilizată corespunde 

clădirilor, care reprezintă cel mai 

mare potenţial de economisire a 

energiei. 

Rata renovării clădirilor trebuie 

să crească pentru a se asigura 

cerinţele minime de perfor - 

manţă energetică. 

Un rol important în realizarea de 

economii importante la utilizatorii 

de energie îl au auditurile ener - 

getice, efectuate cu auditori ex - 

terni, care trebuie să aibă un 

caracter obligatoriu şi periodic pen - 

tru intreprinderile mari iar IMMurile 

să fie încurajate să se supună 

unor audituri energetice. 

Măsurarea corectă a energiei 

utilizate este unul dintre mijloa - 

cele eficiente pentru gestionarea 

necesarului de energie. 

Se propune ca până în anul 2020, 

cel puţin 80% dintre utilizatorii de 

energie electrică să fie dotaţi cu 

contoare inteligente. De asemenea, 

contori zarea inteligentă a gazelor 

naturale utilizate trebuie să facă 

obiectul unui calendar clar elaborat 

de Statele Membre. 

Pentru limitarea pierderilor în reţeaua 

de termoficare se prezintă avanta - 

jele contoarelor individuale pentru 

apă caldă şi pen tru încălzire sau a 

reparti toarelor de căldură în cazul 

în care utili zatorii individuali nu au 

posibili tatea de a-şi monta con - 

toare individuale. 

Cogenerarea de înaltă eficienţă 

şi termoficarea şi răcirea cen - 

tralizată au un potenţial semni - 

ficativ de economisire a energiei 

primare care trebuie să fie valo - 

rificat. Este oportună promo varea 

instalaţiilor de cogenerare cu o 

putere termică nominală mai mică 

de 20 MW pentru a se asigura 

stimularea producerii distribuite a 

energiei. 

Îndeplinirea obiectivelor Directivei 

necesită existenţa unui număr sufi - 

cient de profesionişti, cu compe - 

tenţă recunoscută în domeniul efi - 

cienţei energetice pe baza unei 

scheme de certificare pentru furni - 

zorii de servicii energetice, audituri 

energetice şi alte măsuri de îmbu - 

nătătire a eficienţei energe tice. 

Desigur că sunt necesare scheme 

adecvate de finanţare care ar trebui 

elaborate şi puse la dispoziţia utili - 

zatorilor de energie. 

De asemenea, este necesară o 

utilizare mai bună a instrumentelor 

financiare europe ne destinate 

promovării măsurilor de eficienţă 

energetică. 

34 decembrie 2012

2013 


Măsurile adoptate pentru atingerea 

obiectivului de 20% până in anul 

2020 trebuie să deschidă posibili - 

tatea creşterii în continuare a 

eficienţei energetice după această 

dată. 

Directiva cuprinde un capitol amplu 

privind principalele definiţii utilizate 

în domeniul eficienţei ener getice, a 

indicatorilor care permit evaluarea 

acesteia precum şi a factorilor care 

au rol în creşterea eficienţei la 

utilizarea energiei. 

Schema de obligaţii în ceea ce 

pri veşte eficienţa energetică asi - 

gură că distribuitorii de energie 

şi/sau furnizorii de energie care 

sunt desemnaţi ca părţi obligate 

realizează un obiectiv cumulativ 

privind economia de energei. 

Acest obiectiv este cel puţin echi - 

valent cu obţinerea unor eco nomii 

noi în fiecare an, de la 1 ianuarie 

2014 pănă la 31 decembrie 2020 

de 1,5% din volumul vânzărilor 

anuale de energie către utilizatorii 

finali. 

În cadrul obligaţiilor de econo - 

mi sire, Statele Membre pot să 

includă cerinţe cu scop social. 

Măsurile de politică energetică 

pot include fără să se limiteze la 

acestea, următoarele: 

•taxe pe energie sau CO 2 

care conduc 

la creşterea eficienţei energetice; 

•sisteme şi instrumente de finan - 

ţare sau stimulente financiare care 

conduc la aplicarea unor tehnologii 

eficiente energetic; 

•reglementări sau acorduri volun - 

tare care conduc la aplicarea unor 

tehnologii eficiente energetic; 

•standarde şi norme care au ca 

obiectiv îmbunătăţirea eficienţei 

energetice; 

•sisteme de etichetare energetică; 

•formare şi educare care conduc la 

un comportament energetic axat 

pe economia de energie. 

Principalele domenii, analizate 

pe larg în Directivă şi care prezintă 

un potenţial important pentru 

economia de energie sunt: 

•renovarea clădirilor, în care 

clădirile organismelor publice, cu 

excepţia celor din situri protejate, 

a celor deţinute de forţele armate 

şi a celor utilizate ca lăcaşuri de 

cult, trebuie să aibă rol de 

exemplu iar administaţiile centrale 

pot achiziţiona numai produse, 

servicii şi clădiri cu performanţe 

înalte de eficienţă energetică; 

•auditurile energetice la marile 

intreprinderi şi la IMM-uri, efec - 

tuate într-o manieră inde pendentă 

de către experţi calificaţi şi acre - 

ditaţi; 

•programe de conştientizare a 

utilizatorilor de energie prin 

intermediul unor servicii speciale 

de informare; 

•montarea de contoare individuale 

sau repartitoare de costuri pentru 

energie electrică, gaze naturale, 

încălzire centralizată şi apă caldă 

menajeră, cu asigurarea securităţii 

contoarelor inteligente şi infor - 

marea utilizatorilor privind cos - 

turile energiei; 

•sisteme eficiente de încălzire şi 

răcire, în special a celor care folo - 

sesc cogenerarea de înaltă 

eficienţă; originea energiei pro - 

duse prin cogenerare de înaltă 

eficienţă trebuie să fie garantată în 

conformitate cu criterii obiective, 

transparente şi nediscriminatorii; 

•utilizarea eficientă a infrastructurii 

de transformare, transport şi 

distribuţie a energiei, fără ca să 

aibă impact negativ asupra secu - 

rităţii sistemului de energie; 

•calificarea, acreditarea şi certifi - 

carea auditorilor energetici, a ma - 

nagerilor energetici şi a furni - 

zorilor de produse energetice; 

•diseminarea unor informaţii clare 

şi uşor accesibile privind contrac - 

tele energetice, instrumentele 

financiare, etichetarea energetică, 

furnizorii de servicii energetice; 

•eliminarea barierelor de regle - 

mentare în carea adoptării de 

măsuri de eficieţă energetică. 

Directiva cuprinde şi o serie de 

instrumente concrete pentru eva - 

luarea eficienţei energetice: 

•principii generale pentru calculul 

energiei electrice produse prin 

cogenerare (anexa I); 

•metode de determinare a efi - 

cienţei procesului de cogenerare 

(anexa II); 

•cerinţe de eficienţă energetică 

pentru achiziţionarea de produse, 

servicii şi clădiri de către admi - 

nistraţia centrală (anexa III); 

•conţinutul energetic al combus - 

tibililor selectaţi pentru utilizare 

finală - tabel de conversie (anexa 

IV); 

•metode şi principii de calcul al 

impactul schemelor de obligaţii în 

materie de eficienţa energetică 

(anexa V); 

•criterii minime pentru auditurile 

energetice inclusiv cele desfă - 

şurate ca parte a sistemelor de 

gestionare a energiei (anexa VI); 

•cerinţe minime de facturare şi 

informaţii privind facturarea pe 

baza consumului real (anexa VII); 

•potenţialul eficienţei enegetice în 

ceea ce priveşte serviciile de 

încăalzote şi răcire (anexa VIII); 

•analiza costuri-beneficii (anexa 

IX); 

•garanţia de origine privind energia 

electrică produsă prin cogenerare 

de înaltă eficienţă (anexa X); 

•criterii de eficienţă energetică 

pentru reglementarea reţelelor 

energetice şi pentru tarifele de 

reţea electrică (anexa XI); 

•cerinte de eficienţă energetică 

pentru operatorii de transport şi 

pentru operatorii sistemelor de 

distribuţie (anexa XII); 

•lista minimă de elemente care 

trebuie incluse în contractele sau 

în caietele de sarcini asociate 

privind performanţa energetica 

încheiate cu sectorul public 

(anexa XIII); 

•cadrul general de raportare 

(anexa XIV); 

•tabel de corespondenţă (anexa 

XV). 

Directiva stabileşte un cadru 

eficient pentru susţinerea 

mă surilor de eficienţă ener - 

getică, indică obiectivul final 

pentru anul 2020 şi obiec - 

tivele pe etape, defineşte 

principalele domenii cu po - 

ten ţial privind economia de 

energie şi stabieşte un cadru 

clar pentru urmărirea obiec - 

tivelor propuse. ■ 

decembrie 2012 35


2013 

Reuniunea Comitetelor de Programe şi Studii CME, Abu 

Dhabi, 18 – 19 septembrie 2012, Sinteza evenimentului 

Dr. ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv CNR-CME 

Proiectul GEI părea să aibă un loc 

bine stabilit în activităţile curente 

ale CME, inclusiv în Knowledge 

Network PGP, care strângea date 

despre performanţa centralelor 

electrice, precum şi în proiectul 

început de curând împreuna cu 

Energy Finance Bloomberg New 

asupra costurilor diferitelor tehno - 

logii de producţie. Au existat siner - 

gii clare între aceste activităţi 

complementare, în special, deoa - 

rece multe dintre companiile vizate 

au fost aceleaşi. Au existat o serie 

de întâlniri în cadrul Secretariatului 

CME de a dezvolta conceptul iniţial. 

In perioada 18 – 19 septembrie 

2012 a avut loc la Abu Dhabi 

Reuniunea Comitetelor de 

Programe şi Studii, cu 

următoarea Ordine de Zi: 

•Initiative globale de energie 

electrică – Global Electricity 

Iniţiative GEI 

•Trilema energetică şi analizele 

strategice ale CME 

•Prezentări speciale din partea 

conducerii CME 

Delegaţia CNR – CME prezentă la 

lucrările acestor două comitete a 

fost formată din: 

-Dl. Iulian Iancu, Preşedinte CNR 

CME şi 

-Dl. Gheorghe Bălan, Director 

General Executiv CNR – CME. 

In cele ce urmează se prezintă mo - 

men tele mai importante ale celor 

trei evenimente de mai sus. 

Iniţiativa Globală de Energie 

Electrică (GEI) 

Philippe Joubert, Consilierul 

Preşedintelui & CEO Alstom, a 

preluat recent pozitia de presedinte 

executiv pentru proiectul GEI şi 

lucrează îndeaproape cu toţi cei trei 

parteneri: 

•CME, 

•Consiliul Mondial de Afaceri pentru 

Dezvoltare Sustenabilă (WBCSD) 

şi 

•Parteneriatul Global pentru 

Energie Durabilă (G-SEP). 

Din pacate, domnul Joubert nu a 

putut fi în Abu Dhabi să raporteze. 

Michael Morris a comentat despre 

GEI şi a subliniat că este nevoie că 

industria să fie mai proactivă şi săşi 

prezinte punctele de vedere şi 

experienţa şi să vorbească cu voce 

tare. GEI ar fi unul din mijloacele 

menite a creşte profilul industriei, 

în special în cadrul reuniunilor 

internaţionale la nivel înalt. 

Doamna Elena Nekhaev a făcut o 

prezentare despre proiectul GEI şi 

importanţa expunerii beneficiilor 

energiei, deoarece industria devine 

de multe ori o presă proastă. GEI ar 

oferi, de asemenea, o oportunitate 

de a sprijini în continuare eforturile 

internationale în vederea accesului 

universal la energie. Primul Raport 

va fi gata până la Congresul din 

Coreea din 2013. În perioada 

următoare, s-a convenit că, imediat 

ce chestionarul studiului va fi gata, 

acesta să fie revizuit de domnul 

Joubert înainte de a-l transmite 

către o listă completă de contacte. 

Domnul Joubert a intenţionat să 

aibă reuniuni şi interviuri cu liderii 

industriei globale. 

Iniţiativa Globală pentru Furnizorii 

de Energie Electrică a fost lansată 

la Durban, Africa de Sud, cu ocazia 

conferinţei UNFCCC ale Celor 17 

(COP17/CMP7) de la sfârşitul lui 

2011. Proiectul a fost efectuat cu 

contribuţia semnificativă a Eskom. 

Rezultatele au fost prezentate pe 

scurt într-un raport care eviden - 

ţiază exemplele de măsuri luate de 

industria energiei electrice din 

toata lumea şi progresele realizate 

până acum în problemele schim bă - 

rilor climatice şi accesului la ener - 

gie. Rezultatele proiectului s-au 

bazat pe un studiu asupra 25 de 

furnizori de energie electrică din 

toata lumea, reprezentând 10% din 

producţia globală de energie 

electrică. 

Raportul este disponibil la 

www.globalelectricityinitiative.com 

Furnizorii de utilităţi care au 

participat au fost de acord că ar fi 

utilă continuarea acestei iniţiative 

prin refacerea studiului din doi în 

doi ani. Pentru a asigura conti - 

nuarea iniţiativei, CME a fost invitat 

să devină partener de vârf 

împreună cu Parteneriatul Global 

pentru Energie Durabilă (G-SEP, 

fost E8) şi Consiliul Mondial de 

Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă 

(WBCSD). 

36 decembrie 2012

2013 


Obiective şi rezultate 

Obiectivele GEI se aliniază cu cele 

trei obiective ale Secretarului 

General ONU Bn Ki-Moon: eficienţa 

energetică, accesul universal la 

energie şi integrarea surselor rege - 

nerabile. În unele domenii aceste 

sunt mai dezvoltate, aco perind şi 

probleme ca schimbările climatice 

şi abordabilitatea energiei. 

Concentrare pe furnizarea de ener - 

gie electrică curată prin decarbo - 

nizarea treptată a combustibililor, 

eficienţa energetică mai bună a 

producţiei şi T&D precum şi a con - 

su mului final de energie electrică. 

Promovarea unei imagini echilibrate 

a beneficiilor şi deficientelor sec - 

torului energetic, verificarea în 

practică a politicilor, în sensul 

fezabilităţii lor tehnice, economice 

şi de mediu va fi unul din obiec - 

tivele cele mai importante. 

Analizarea şi prezentarea evoluţiei 

(ex: numărul total de locuinţe nou 

electrificate în ultimele 12 luni, 

etc.) diferitelor măsuri şi programe 

efectuate de companiile şi furnizorii 

de utilităţi implicaţi în sectorul 

energiei electrice din întreaga 

lume. 

Raportarea regulată a progresului 

activităţilor în curs de desfăşurare 

(şi, posibil planificate) destinate 

sprijinirii obiectivelor de mai sus. 

Identificarea, cuantificarea şi ra - 

por tarea progresului acestor acti - 

vităţi în fiecare an, şi prezentarea 

rezultatelor cu scopul propagării 

bunelor practici. 

Efectuarea de studii de caz, inclusiv 

a evaluării comparative a celor mai 

răspândite şi mai noi tehnologii de 

producţie electrică şi identificarea 

factorilor de succes şi a modelelor 

inovatoare de afaceri. 

Dezvoltarea şi propunerea com - 

paniilor participante a unui plan de 

acţiune pentru implementarea 

comună. 

Producerea unei Prezentări pe 

Scurt (maxim 20 de pagini) a 

raportului, care să includă sumarul 

initiaţivelor şi concluziile principale 

până în sep. 2013 înainte de 

Congresul de la Daegu, Coreea. 

Publicarea la fiecare doi ani a unui 

raport actualizat şi actualizarea 

paginii de internet a GEI cu 

includerea datelor suplimentare 

obţinute de la furnizori. 

Aria de acoperire 

Proiectul se va concentra pe urmă - 

toarele aspecte: 

•Măsurile luate de furnizorii de uti - 

lităţi în sectorul global al energiei 

electrice 

•Măsurile iniţiale de limitare a 

schim bărilor climatice şi îmbu - 

nătăţire a accesului la energie 

•Viitoare iniţiative voluntare. 

Aria de acoperire a măsurilor luate de 

furnizorii de energie electrică includ: 

•Inovaţie – Dezvoltarea şi imple - 

men tarea de noi tehnologii pentru 

producţie curată/mai curată de 

ener gie electrică şi tehnologii 

emergente de eficienţă energetică 

(utilizare finală şi furnizare). 

•Îmbunătăţiri ale eficienţei ener - 

getice la furnizare (în colaborare 

cu Reţelele de Informare CME de - 

di cate Performanţei Centralei de 

Producţie, Sisteme de Combus - 

tibili Fosili mai Curate şi Tehnologii 

de Eficienţă Energetică) 

•Evoluţia surselor cu emisii scă zu - 

te/zero (cărbune curat şi tehno - 

logii CSC, energie nucleară, gaze 

şi altele) şi surse regenerabile 

precum hidro, eoliene şi solare din 

portofoliul furnizorilor. 

•Studii de caz şi noi modele de afaceri 

•Planul de acţiune ce va fi imple - 

men tat în comun de furnizorii 

participanţi. 

Diviziunea muncii 

Responasbilităţile exclusive ale CME 

sunt: 

-Oferirea de servicii de secretariat 

pentru iniţiativă 

-Coordonarea sedinţei din Londra şi 

a teleconferinţelor 

-Efectuarea studiului 

-Utilizarea bazei de date existente 

(ce va fi furnizată de Eskom) 

-Oferirea de expertiză şi analiză 

-Publicarea rapoartelor ce vor fi 

prezentate la Congresul Mondial 

al Energiei 2013 – Daegu, 

Coreea, 13-17 octombrie 2013. 

Trilema Energetică şi Analizele 

Strategice CME 

Introducere 

Durabilitatea energetică implică un 

echilibru mobil de compromisuri 

între cele trei dimensiuni ale 

„trilemei energetice” - securitatea 

energetica, accesul la energie şi 

abordabilitatea, şi limitarea impac - 

tului asupra mediului. Recunoaştem 

că rezolvarea corectă a trilemei 

implică reducerea riscurilor afe - 

rente şi imbunătățirea viabilității 

investiției. 

In cadrul acestui punct al ordinei de 

zi, s-a încercat să se răspundă la 

următoarele întrebări: 

•Ce este necesar pentru a depăşi 

aceste obstacole şi a realiza dura - 

bilitatea energetică? 

•Punem întrebările bune? Ce 

lipseşte? 

•Eforturile CME contribuie la 

rezolvarea acestor probleme? 

Vorbitori: Cristoph Frei, secretar 

general CME 

Probleme energetice globale – 

Monitorizare şi cartografiere 

Securitatea energetică 

Deciziile țărilor referitoare la sur - 

sele de energie şi viitorul portofoliu 

energetic sunt deter minate de 

mulți factori. Printre aceştia se nu - 

mără costul în creştere al energiei 

importate, resursele energetice, 

secu ritatea furnizării din străi - 

nătate, angajamentele de reducere 

a emisiilor de GE, şi disponibilitatea 

de noi tehnologii. 

Intrebările care au suscitat discuţii 

şi luari de poziţie au fost: 

•Care este situația actuală şi unde 

ne îndreptăm? 

•Care sunt principalele provocări? 

Care vor fi principalii factori 

determinanți? 

•Care sunt tehnologiile care vor 

modela viitorul? 

Vorbitori invitaţi: Sandra Winkler, 

manager de proiect şi director 

adjunct de Politici, CME 

Evaluarea politicilor: Care sunt 

fac torii care determină alegerea 

resurselor în prezent? 

Rob Whitney, preş. executiv, 

Scenarii Energetice Globale, CME; 

preş. CM Noua Zeelandă 

Karl Rose, director, Politici şi 

Scenarii, CME 

Scenarii: Care sunt factorii 

determinanți ai viitorului portofoliu 

energetic? 

decembrie 2012 37


2013 

Alessandro Clerici, preş. 

executiv, SERT, CME; Consilier şef 

pe lânga preş. ABB Italia 

Elena Nekhaev, director, 

Programe Tehnice, CME 

SERT: Tendințe tehnologice şi de 

resurse, ex: stocare, CCUS. 

Moderator: 

Barry Worthington, director 

executiv, USEA (Asociația 

Energetica SUA CME). 

Limitarea impactului asupra 

mediului 

Limitarea impactului de mediu este 

o problemă universală, iar modul în 

care energia este produsă şi 

utilizată trebuie transformat. Acest 

obiectiv ridică probleme sociale şi 

economice extraordinare, care ne - 

ce sită măsuri naționale şi interna - 

ționale, nu doar din partea guver - 

nelor, ci şi din partea sectorului pri - 

vat şi a societății civile. 

Discuţiile s-au axat pe următoarele 

întrebări: 






Vorbitori invitaţi: 




Scenarii: Ce trebuie făcut? 


Scenarii, CME 

•Evaluarea politicilor: Care este 

realitatea? 

Guy Turner, director Consultanța 

şi Piețe de Carbon, BNEF 

•Modelul de cost SERT/BNEF: Vom 

rata obiectivele? 

Frank Wouters, dir. gen. adj., 

IRENA, UAE (TBC) 

Sursele regenerabile de energie: 

S-a terminat luna de miere? 

Bader al Lamki, dir. Masdar 

Energie Curată, Masdar, UAE (TBC) 

Energie Curată. 

Moderator: Rolf Hartl, preşedinte, 

CM Eleveția. 

Echitate socială 

Principalele probleme se referă la 

finanțare, capacități, cadre norma - 

tive, şi înțelegerea efectivă a pro - 

blemei. Țările în curs de dezvoltare 

trebuie să îşi construiască infra - 

structura energetică pentru a per - 

mite accesul la energie electrică şi 

a asigura furnizare fiabilă pentru 

susținerea cresterii economice. În 

mod similar, economiile emergente 

şi regiunile cu creştere rapidă 

trebuie să îmbunătățească rapid 

disponibilitatea energetică pentru a 

menține dezvoltarea economică pe 

termen lung şi a satisface aspirațiile 

unei clase de mijloc în rapida dez - 

voltare. În țările dezvoltate cu 

creştere economică lentă şi infra - 

structura existentă, transfor marea 

sistemului energetic şi limitarea 

impactului de mediu este o priori - 

tate, concomitent cu menținerea 

prețurilor la nivel abordabil. 

S-a încercat să se răspundă la 

următoarele întrebări: 






Vorbitori invitaţi: 


Scenarii, CME 

Evaluarea politicilor: Accesibili ta - 

tea vs. cost – Care sunt provo - 

cările care ne aşteaptă? 




Scenarii: Impactul clasei medii 

globale? 

Iulian Iancu, preşedinte, CNR 

CME, preşedinte Comitetul pentru 

Industrii şi Servicii, Parlamentul 

României 

Perspective şi viziuni ale echității 

sociale 

Sandra Winkler, manager de 

proiect şi director adjunct de 

Politici, CME 

Patrimoniul satelor: Cum permi - 

tem accesul la energie pentru cei 

1.4 miliarde? 

Moderator: 

Alexander Gratzer, secretar 

general, CM Austria 

Conexiuni Generale 

Obiectivele CME sunt aliniate 

indeaproape cu cele ale altor orga - 

nizații şi inițiative, îndreptându-ne 

de multe ori în aceeaşi direcție. 

Intrebările pentru care s-au făcut 

discuţii au fost: 

•Cum se încadrează CME în ima gi - 

nea globală? 

•Discutăm cu organizațiile cores - 

punzătoare? 

•Unde trebuie să angajăm discuții 

mai intense, şi cu cine? 

•Mecanisme regionale vs. globale, 

noua paradigmă globală. Nu mai 

avem destul timp? 

Moderator: 

Brian Statham, preş. Comitetul de 

Studii, CME; preş. SANEA CME 

(Asociația energetică națională a 

Africii de Sud) 

Concluzii şi urmatorii paşi 

Moderator: 

Cristoph Frei, secretar general 

CME 

Prezentări speciale 

In cadrul Reuniunii de la Abu Dhabi 

au avut prezentări speciale: 

•Dl. Pierre Gadonneix, Preşedintele 

CME 

•Dl. Younghoon David Kim, 

Ofiter Onorific CME şi Preşedinte 

al Companiei Daesung Group 

Korea 

•Dna. Marie – Jose Nadeau, 

Preşedintele Comitetului de 

Comunicare şi Informaţii CME, 

Vice-preşedinte Hydro Quebec 

Canada. 

Ca importanţă, se prezintă numai 

luarea de cuvânt a domnului Pierre 

Gadonneix, care a fost prezentată 

la Dineul oferit de gazde în data de 

18 septembrie 2012. 

“Minister, Ladies and Gentlemen, 

Good evening, 

It is a great honor for me as 

Chairman of the World Energy 

council, to welcome you all tonight in 

this futuristic city of Abu Dhabi for 

our World Energy Council Meetings. I 

feel sincerely privileged that we have 

this unique opportunity offered by 

our hosts, Mohamed Bin Dhaen Al- 

Hamli, U.A.E’s oil minister, our local 

Member committee and the Hyatt 

group, to gather in such an exciting 

place as Abu Dhabi when it comes to 

energy. 

Abu Dhabi is not only the capital and 

2nd largest city of the UAE after 

Dubaï. Abu Dhabi is the political and 

industrial center of the Emirates, as 

38 decembrie 2012

2013 


well as a growing commercial and 

cultural center which influence 

pervades in the whole persic gulf. 

But above all, Abu Dhabi is now a 

crucial country with respects to all 

energies. 

Abu Dhabi owns the majority of 

UAE’s large hydrocarbon wealth – 

and thus holds 9% of the world’s 

proven oil reserves and almost 5% 

of the world’s natural gas; and 

thanks to a very timely and ambit - 

ious diversification programme to 

reduce the UAE’s reliance on the 

hydrocarbon sector in the future, 

Abu Dhabi is now boasting increasing 

and rapid economic growth on many 

different fields with substantial new 

investments in industry, real estate, 

tourism and retail. Remarkably, non 

oil and gas GDP now constitutes 

64% of the UAE’s total GDP. 

And now, the city becomes also well 

known as a country of innovation 

and experimentation for low carbon 

energies. In fact, with IRENA, the 

International Renewable Energy 

Agency, and MASDAR city, Abu 

Dhabi is now becoming justifiably a 

must-visit and key hub for progress 

in sustainability. 

For all energies- traditional as well as 

new renewables, Abu Dhabi has a 

special role to play as both a energy 

supplier, and a center of develop - 

ment for new skills, industries and 

innovations of various regions of 

Eastern and Western Europe and the 

Mediterranean, and a rewarding 

playing field for new projects and 

new energy sources to fuel its own 

economic and energetic transitions. 

Hence, our meeting today is a great 

opportunity to come and see the 

reality of one of world’s most 

innovative and ambitious energy 

hub, meet with the key actors of this 

successful national energy strategy, 

and build on the Emirates’ 

experience to share our visions of 

how to address the 3 challenges of 

energy sustainability: security of 

supply and demand, environment 

and climate protection and energy 

access for all. 

Indeed, this WEC meeting in Abu 

Dhabi takes place just one year 

ahead of our next WEC Congress in 

Daegu on October 2013 that will 

convene energy leaders from all over 

the world and all energy industries, 

to question and challenge our 

prospects and insights: 

•in terms of future energy 

developments, 

•in terms of actions to be taken to 

meet with our 3 enduring 

challenges, 

•and in terms of the needs for 

renewed international and national 

governance and cooperation. 

No doubt that the UAE, with its 

unique position and commitment to 

the energy future, will serve us as an 

instructive case and model”.■ 

Seminarul comun cu tema „Standardele în domeniul 

energie-opţionale sau obligatorii?“, Sinteza evenimentului 


În ziua de 25 octombrie 2012, 

CNR-CME împreună cu ONG-urile 

membre CNR-CME au organizat se - 

mi narul comun cu tema „Standardele 

în domeniul energie-opţionale sau 

obligatorii?“. Un aport deosebit la 

des făşurarea lucrărilor seminarului 

l-au avut reprezentanţii ASRO. Lu - 

cră rile s-au desfăşurat în amfi tea - 

trul acad. Martin Bercovici din 

cadrul ISPE S.A. şi au fost mo de ra - 

te de domnul Nicolae Vasile, 

preşedintele Consiliului Ştiinţific al 

CNR-CME. În cuvântul său intro - 

ductiv, domnul prof. dr. ing. Nicolae 

Vasile a subli niat importanţa su - 

biec tului supus dis cuţiei precum şi 

impor tanţa stan dardelor pentru 

dezvol tarea domeniului energie. 

Standardele actuale reprezintă o 

„putere tehnică“, un instrument util 

în activitatea inginerească. Deşi 

aplicarea lor este voluntară, unele 

capitole pot deveni obligatorii prin 

hotărâri de guvern sau normative 

departamentale. Standardele întrun 

anumit domeniu corespund etapei 

de maturizarea a acestuia, prezintă o 

importanţă deosebită deoarece asi - 

gură un transfer de bune practici şi 

reprezintă un referenţial pentru pro - 

dusele din domeniu. 

Doamna Cristiana Ion, vice - 

preşedinte ASRO a subliniat faptul 

că standardele sunt instrumente, 

bazate pe o profundă cercetare 

ştiinţifică, elaborate de cele mai 

profesionale foruri internaţionale şi 

stau la baza competitivităţii opera - 

torilor din domeniu, astfel că un 

ope rator care nu respectă stan dar - 

dele, deşi voluntare, nu are acces la 

piaţă. Un rol important îl are cu - 

noaşterea standardelor, pre gătirea 

personalului pentru utili zarea şi 

includerea acestora în manage - 

mentul corporativ. Dreptul de autor 

privind activitatea de stan dardizare 

aparţine ASRO, care este singurul 

care are permisiunea de a traduce, 

reproduce şi difuza stan dardele în 

vigoare. 

Domnul Mircea Martiş, directorul 

general al ASRO, s-a referit, în 

continuare, la rolul şi importanţa 

ASRO în activitatea din domeniul 

energie. Prezintă structura organi - 

zatorică a ASRO şi corelaţia aces - 

teia cu structurile la nivel inter na - 

ţional. Subliniază faptul că se poate 

discuta de voluntar /obli gatoriu în 

decembrie 2012 39


2013 

legătură cu standardele, dar nu se 

pot introduce în discuţie în relaţia 

cu standardele, concep tele de 

opţional sau cu atât mai mult 

facultativ. În acest sens, precizează 

faptul că aplicarea unui standard 

are un caracter voluntar, dar pot fi 

obligatorii reglementări în cazul în 

care considerente de ordin public, 

de protecţie a vieţii,a sănătăţii şi a 

securităţii persoanelor fizice, a 

mediului şi de apărare a intereselor 

consumatorilor fac necesară o 

astfel de măsură. De principiu, 

standardele nu abordează activităţi 

/relaţii care sunt reglementate de 

acte normative publice şi nici nu 

contravin acestora. Standardele nu 

sunt obligatorii dar neaplicarea 

acestora conduce cu siguranţă la 

izolarea în piaţă şi la pierderea 

oricărei şanse de a deveni com - 

petitiv. Întrebarea dacă standar dele 

sunt obligatorii sau voluntare nu 

poate avea un răspuns cu DA sau 

NU. Trebuie să fie conştientizat ce 

cuprinde standardul şi nu pot fi 

făcute generalizări. În continuare, 

domnul Mircea Martiş s-a referit 

la standardizarea în domeniul ener - 

giei. Cele 46 comitete naţionale, 

incluzând 20 instituţii membre din 

România, care desfăşoară activităţi 

de standardizare în domeniul 

energie colaborează activ cu cele 

135 comitete tehnice, subcomitete 

şi alte structuri tehnice de stan - 

dardizare europene corespondente. 

Patrimoniul vast de standarde şi 

proiecte corespunzător celor 46 

Comitete Tehnice cuprinde stan - 

darde române care au adoptat 

standarde europene şi internaţio - 

nale cu sau fără versiune română, 

proiecte de standarde europene şi 

standarde române originale. 

ASRO promovează tematici de 

mare actualitate în domeniul ener - 

giei: Smart Grid, managementul 

energiei şi eficienţa energetică, 

schimbări climatice – gaze cu efect 

de seră, performanţa energetică a 

clădirilor, surse regenerabile de 

energie. 

Doamna Cristiana Ion a abordat 

problemele legate de rolul legis - 

laţiei în implementarea stan dar - 

delor, modul în care standardele 

satisfac necesităţi de reglementare. 

În prezent, standardele au o 

contribuţie importantă la realizarea 

şi furnizarea unor produse şi ser - 

vicii mai eficiente, mai sigure şi mai 

prietenoase cu mediul, conducând 

la protecţia utilizatorilor de produse 

şi servicii. Aplicarea standardelor şi 

a altor specificaţii este voluntară şi 

producătorul poate să aleagă orice 

soluţie tehnică care oferă confor mi - 

tatea cu cerinţele esenţiale. Armo - 

ni zarea legislativă este limitată la 

cerinţele esenţiale pe care produ - 

sele plasate pe piaţa comunitară 

trebuie să le respecte pentru a be - 

ne ficia de libera circulaţie în comu - 

nitatea europeană. Produsele reali - 

zate în conformitate cu standardele 

armonizate beneficiază de prezum - 

ţia de conformitate cu cerinţele 

esenţiale corespunzătoare. 

Standardul este o operă colectivă 

care înglobează contribuţia intelec - 

tuală, contribuţia financiară şi de 

timp a elaboratorilor şi facilitează 

circulaţia produselor pe piaţa naţio - 

nală, europeană sau internaţională. 

ASRO este singurul organism din 

România care, prin transfer sau man - 

dat, veghează la respectarea dreptu - 

rilor de autor asupra standardelor. 

Aspectele privind standardul ca 

instrument de îmbunătăţire a 

mana gementului privind eficienţa 

energetică au fost prezentate de 

domnul Gabriel Vasiliu, de la 

Comitetul Electrotehnic Român. În 

ultimii ani au luat amploare siste - 

mul legislativ, activitatea de stan - 

dardizare şi alte iniţiative cu scopul 

de sistematizare şi coordo nare a 

managementului energiei şi în mod 

special a eficienţei ener getice. O 

problemă căreia trebuie să i se dea 

importanţă este măsurarea mări - 

milor care definesc eficienţa ener - 

getică. Fără măsurare nu se poate 

demonstra în mod credibil îmbu - 

nătăţirea eficienţei energetice. În 

acest sens, CEI oferă şi va continua 

să ofere mai multe standarde de 

măsurare, care sunt baza pentru 

evaluări comparative de energie, de 

audit şi de conformitate. Stan - 

dardul SR EN ISO 50001 furnizează 

organizaţiilor un cadru recunoscut 

pentru integrarea performanţei 

ener getice în practicile lor de 

mana gement. Operatorii din dome - 

niul energie dispun de un standard 

unic şi armonizat, pe care să-l 

implementeze, cu ajutorul unei me - 

to dologii logice şi coerente pen tru 

identificarea şi aplicarea îmbună - 

tăţirilor. Acest standard este întoc - 

mit pentru a furniza un ghid atât 

pentru utilizatorii cât şi pentru 

furnizorii de servicii de eficienţă 

energetică şi contribuie la dezvol - 

tarea pieţei de servicii de eficienţă 

energetică. Standardul devine ast - 

fel un instrument eficient pentru 

îmbunătăţirea managementului pri - 

vind energia. Standardul EN 16231 

are ca obiectiv furnizarea unei 

metodologie clare pentru colecta - 

rea şi analiza datelor energetice cu 

scopul de a stabili şi compara 

eficienţei energetice între sau în 

cadrul entităţilor, iar standardul EN 

16247-1, cuprinde cerinţele gene - 

ra le comune tuturor auditurilor 

energetice şi defineşte clar ter me - 

nii: audit energetic, auditor ener - 

getic, factor de reglare, obiect 

auditat, organizaţie, consum ener - 

ge tic, eficienţă energetică, perfor - 

manţă energetică, indicator de 

performanţă energetică, măsură de 

îmbunătăţire a eficienţei energe - 

40 decembrie 2012

2013 


tice, utilizare de energie. Noul 

comitet tehnic internaţional de 

standardizare CEI CT 117-Centrale 

solare termo-electrice (STE) are ca 

obiectiv elaborarea de standarde 

internaţionale în domeniul centrale - 

lor solare termo-electrice, inclusiv 

standardele de măsurare pentru 

încercările de performanţă, sisteme 

de conectare şi de 

interoperatibilitate cu reţelele de 

alimentare şi aspecte de mediu. 

Doamna Iulia Petrea, manager 

certificare la firma Certification 

International Romania, s-a referit 

la posibilităţile oferite pentru 

auditare şi certificare a sistemului 

de management al energiei în 

conformitate cu ISO 50001. De 

asemenea, se asigură şi pregătirea 

auditorilor în acest domeniu. În 

cadrul prezentării a fost subliniată 

împortanţa standardului ISO 50001 

care are ca obiectiv asistarea 

organizațiilor pentru o mai bună 

utilizare a energiei, promovarea 

celor mai bune practici de gestio - 

nare a energiei, asigurarea unui ca - 

dru pentru promovarea eficienței 

ener getice pe întreg lanțul de 

aprovizionare. 

Standardizarea în domeniul sur - 

selor regenerabile de energie a fost 

amplu analizată în intervenţia 

domnului dr.ing. Filip Cârlea, 

director al Centrului pentru Energie 

Regenerabilă şi Eficienţă Energetică. 

După o prezentare în detaliu a 

potenţialului energetic al surselor 

regenerabile, domnul Filip Cârlea a 

adus în discuţie legislaţia naţională 

specifică prin reglementări ale 

ANRE, proceduri ale operatorului 

pieţei şi al OTS, precum şi legislaţia 

specifică europeană prin Directiva 

2009/28 privind promovarea ener - 

giei electrice produsă din suse 

regenerabile de energie. Colabora - 

rea cu ASRO poate fi benefică 

pentru elaborarea de standarde 

pentru conectarea în reţeaua elec - 

trică a surselor regenerabile şi a 

celor distribuite precum şi pentru 

stabilirea de condiţii standardizate 

pentru utilizarea altor surse de 

energie (biomasă, surse termale 

etc.). 

În finalul primei părţi a seminarului 

a luat cuvântul domnul Dan 

Zlatanovici, secretar ştiinţific al 

ICEMENERG, care s-a referit la 

standardizarea în domeniul maşi - 

nilor electrice. Generatoarele elec - 

trice sunt subiectul unor standarde 

atât ale producătorilor de echipa - 

mente cât şi ale operatorilor de 

reţea electrică. În acest sens, 

trebuie să se aibă în vedere faptul 

că Standardele de maşini electrice, 

Codurile de reţea şi prescripţiile 

energetice au scopuri şi domenii de 

aplicare complet diferite. Standar - 

dele de maşini electrice au efect 

direct asupra fabricaţiei şi indirect 

asupra reţelelor electrice în timp ce 

Codurile de reţea şi prescripţiile 

energetice au efect direct asupra 

reţelelor electrice. Dar aceste 

documente tehnice “opţionale” au 

un puternic impact asupra mana - 

gementului tehnic al reţelelor 

electrice şi de fapt asupra întregului 

sistem electroenergetic. Totuşi, la 

nivel internaţional, au fost eviden - 

ţiate o serie de puncte de diver - 

genţă între standardele de maşini 

electrice şi codurile de reţea, între 

standardele IEEE şi IEC şi între 

codurile de reţea din diferitele ţări. 

Aceste divergente pot avea au un 

impact important asupra proiectării 

şi fabricaţiei generatoarelor pe de o 

parte şi asupra funcţionării reţelelor 

electrice pe de altă parte. La nivel 

internaţional s-a stabilit că „stan - 

dar dele trebuie să fie focalizate pe 

client“. Este de subliniat faptul că, 

Standardele şi codurile de reţea 

utilizate în România sunt armoni - 

zate între ele, iar prescripţiile ener - 

getice sunt în curs de revizuire, 

însă acţiunea se derulează cu 

dificultăţi. 

Partea a doua a seminarului a 

fost dedicată discuţiilor şi contri - 

buţiilor participanţilor din sală pri - 

vind problemele analizate în cadrul 

materialelor prezentate. 

Numeroasele intervenţii ale partici - 

panţilor au abordat principalele 

aspecte legate de activitatea de 

standardizare. 

Domnul prof.dr.ing. Nicolae 

Vasile a subliniat faptul că stan - 

dar dele sunt voluntare şi nu au 

rolul de a înlocui reglementările şi 

prescripţiile interne. În mod identic 

standardele IEEE sunt voluntare şi 

nu pot fi considerate obligatorii. 

Operatorii care activează pe piaţa 

americană trebuie însă le cunoască 

şi să le aplice dacă sunt recunos - 

cute pe piaţă. 

Aspecte concrete legate de 

activitatea continuă a ASRO au fost 

prezentate de domnul Mircea 

Martiş care a arătat că unele 

standarde au fost anulate, altele au 

fost înlocuite şi toate standardele 

realizate înainte de 1990 sunt în 

patrimoniul ASRO, deşi multe dinte 

acestea au fost înlocuite cu 

standarde IEC. ASRO are rolul de a 

prelua standardele IEC dar dacă 

apar cerinţe pot fi preluate şi 

standarde IEEE sau ANSI. 

decembrie 2012 41


2013 

Domnul Călin Vilt a subliniat buna 

colaborare cu ASRO a comisiei 

Smart Grid înfiinţată la nivelul 

MECMA şi importanţa standardizării 

în domeniu. Proiectul Smart Grid în 

care este inclusă dezvoltarea şi 

utilizarea vehiculelor electrice este 

susţinut de UE. La asimilarea stan - 

dardelor este necesar să se pună 

un accent deosebit pe efectele asu - 

pra mediului ambiant. Orice soluţie 

modernă în domeniul energiei 

trebuie să fie analizată şi modul în 

care se integrează în mediul 

înconjurător. 

Doamna Cristiana Ion a arătat că 

unele dintre aspectele discutate în 

seminar trebuie să ajungă şi la 

MECMA pentru a sprijini mai mult 

activităţile ASRO. Toate standardele 

privind Smart Grid sunt preluate de 

ASRO dar trebuie traduse în limba 

română, ceea ce necesită sprijin din 

partea beneficiarilor. Totdeauna 

ASRO are disponibilitatea de a 

prelua şi promova standardele întrun 

anumit domeniu. Este necesar 

însă un aport mai important al 

specialiştilor în Comitetele Tehnice 

pentru o participare activă la 

elaborarea standardelor. 

Din partea Transelectrica SA, dl. 

Gheorghe Indre mulţu meşte ASRO 

pentru activitatea desfăşu rată pen - 

tru informarea benefici arilor privind 

noile ediţii ale stan dar delor şi 

subliniază faptul că Transelectrica 

are o bună colabo rare cu ASRO şi 

utilizează în mod curent standar - 

dele în domeniul reţelelor electrice, 

ceea ce îi permite interopera - 

bilitatea cu sis te mele electroener - 

getice din Europa. De asemenea, 

cunoaşte şi utili zează standardele 

IEEE care cu prind informaţii şi soluţii 

pentru asigurarea securităţii datelor 

sensibile. 

Domnul Constantin Căpraru 

observat faptul că analiza efectuată 

s-a focalizat pe energie electrică 

fiind neglijate celelalte forme de 

ener gie: gaze naturale, petrol. 

Recomandă antrenarea specialiş - 

tilor de la UPG Ploieşti pentru relua - 

rea discuţiilor privind standardele, 

dar care să ia în consideraţie toate 

formele de energie. De asemenea, 

regretă că la seminar nu au parti - 

cipat reprezentanţi ai MECMA şi cei 

de la Statistică pentru a cunoaşte 

problemele reale legate de utili za - 

rea standardelor. 

Domnul Mihai Enache, din partea 

producătorilor de energie eoliană, 

s-a referit la dreptul de utilizare a 

standardelor valabile înainte de 

anul 1990, folosite încă în activi - 

tatea curentă. 

În încheierea lucrărilor semi - 

narului a luat cuvântul domnul 

Mircea Martiş care a arătat că 

ASRO este drept de autor asupra 

tu turor standardelor, inclusiv asu - 

pra celor de dinainte de 1990. De 

a 

asemenea, a subliniat că ASRO 

dezvoltă activităţi şi în alte domenii 

ale energiei, având relaţii bune cu 

toate unităţile din domeniul ener - 

giei. Domnul Mircea Martiş mulţu - 

meste CNR-CME pentru organi - 

zarea seminarului şi îşi exprimă 

convingerea că o colaborare cu 

CNR-CME poate fi benefică ambelor 

părţi. 

Concluzii 

Pe baza materialelor prezentate şi a 

amplelor discuţii legate de activi tatea 

de standardizare din România pot fi 

subliniate următoarele concluzii: 

•standardele actuale reprezintă un 

instrument deosebit de util în 

activitatea inginerească; 

•deşi aplicarea standardelor este 

vo luntară, neaplicarea acestora 

poate conduce la izolarea în piaţă 

şi la pierderea oricărei şanse de a 

deveni competitiv; 

•standardele într-un anumit dome - 

niu corespund etapei de maturi za - 

rea a acestuia, asigurând un 

transfer de bune practici şi repre - 

zintând un referenţial pentru pro - 

dusele din domeniu. 

•unele capitole din standarde pot 

deveni obligatorii prin hotărâri de 

guvern sau normative departa - 

mentale; 

•ASRO are drept de autor privind 

activitatea de standardizare, fiind 

singurul care are permisiunea de a 

traduce, reproduce şi difuza stan - 

dar dele în vigoare; 

•produsele realizate în confor mi ta - 

te cu standardele armonizate be - 

ne ficiază de prezumţia de confor - 

mitate cu cerinţele esenţiale co - 

res punzătoare; 

•standardele trebuie să fie foca - 

lizate pe client; 

•standardele au şi rolul promovării 

unei terminologii tehnice corecte 

în domeniul abordat.■ 

42 decembrie 2012

2013 


ACTUALITĂȚI - SMART GRIDS 

Călin Vilt, consilier CNR-CME 

În luna octombrie 2012, Consiliul 

Mondial al Energiei a dat publicității 

un Raport-Studiu intitulat “Smart 

Grids: best practice fundamentals 

for a modern energy system”, ca 

un document oficial de referință. 

Raportul face o trecere în revistă a 

situației internaționale privind dez - 

voltarea conceptului tehnologic, 

arătând că tranziția spre economii 

cu reducerea emisiilor de carbon se 

realizează prin implementarea con - 

ceptului de Rețele Inteligente- 

Smart Grids. 

Autorii Raportului arată că Rețelele 

Inteligente sunt elementele cheie 

esențiale în materializarea trilemei 

energetice mondiale privind sigu - 

ranța, disponibilitatea ener getică 

precum şi schimbările climatice. 

Rețelele inteligente au rolul insti - 

tuirii dialogului de piață de energie 

între utilități și consumatori, având 

ca efect reducerea importantă a 

pierderilor din rețelele de transport 

și distribuție, reglementând fluxu - 

rile de putere în acord cu cerințele 

de consum, integrarea surselor de 

energie regenerabile și îmbună - 

tățind eficiența energetică. 

Rapor tul identifică standardizarea, 

certifi carea, testarea-exploatarea, 

impli ca rea consumatorilor și finan - 

ța rea acestor proiecte, ca fiind ma - 

rile provocări ale Rețelelor 

Inteligente. 

Raportul subliniază că implemen - 

tarea conceptului este un proces de 

lungă durată și care implică costuri 

foarte mari, din aceste motive 

Consiliul Mondial al Energiei a dorit 

ca prin acest document să sprijine 

implementarea sa în intreaga lume, 

ca un compendiu de bune practici. 

În plan internațional Raportul 

identifică 3 factori de stimulare a 

dezvoltării: 

•în țările OECD (UE, SUA si 

Canada) eficiența energetică și 

scăderea emisiilor de carbon; 

•în țările asiatice ale OECD (Japonia 

și Corea) dezvoltarea surselor 

regenerabile și a proiectelor 

“verzi”; 

•în țările emergente dezvoltarea 

rapidă a infrastructurilor. 

În grupul 3 de factori de stimulare 

se situează țările cu cea mai 

dinamică creștere a consumului de 

energie (conform scenariilor IEA- 

2011), între acestea în fruntea listei 

fiind India și China, apoi alte țări cu 

economii emergente din Asia, 

Africa și America de Sud (fig. 1). 

Marile provocări pentru dezvoltarea 

rețelelor inteligente sunt: studiile 

de caz, finanțările, reglementările 

și informarea/acceptarea publicului 

consumator. 

Raportul prezintă me ca nis mele de 

finanțare (fig. 2) și estimări ale 

investițiilor pentru ur mă torii 20 de 

ani. Mecanismele de finanțare sunt: 

fonduri publice, grant-uri, stimu lente 

de regle men tare și finațări private, 

fiind des crise exemple și sume prac - 

ti cate până în prezent cu perspec - 

tivele avute în vedere în continuare. 

Raportul subliniază că în țările 

Uniunii Europene-UE, schemele de 

tarife adoptate până în prezent nu 

au suficiente resurse care să 

stimuleze cercetări pe scara largă. 

În ultimii ani UE a alocat resurse în 

cadrul programelor de cercetare 

FP-7 (GRID4 EU, Eco Grid EU, etc.) 

fiind deja înregistrate unele rea - 

lizări de proiecte pilot importante 

(n.a. este vorba de centrul de 

simulare instrumente de comu - 

nicare interactivă pentru Smart 

Grids/Metering de la Petten- 

Olanda, și centrul de cercetări 

pentru autovehicole electrice de la 

Ispra-Italia care colaborează cu 

Laboratorul Național Argonne din 

SUA). 

Importanța subiectului a făcut ca în 

Programul FP 7, bugetul destinat 

cercetării pentru rețele inteligente 

(n.a. în cadrul Strategic Research 

Angenda 2035) a alocat 9,11 mld. 

Euro pentru IT&C și 2,3 mld. Euro 

pentru energie. 

Task-Force Committee constituit 

de Comisia Europeană, colaborează 

cu cele circa 30 de grupuri de lucru, 

(mai ales cu Autoritatea Europeană 

de Reglementare si CEN, CENELEC, 

IEC) pentru standardizarea conto - 

rizării inteligente, deoarece în 

prezent sunt dezvoltate circa 6 

soluții tehnologice, care este 

necesar să fie armonizate cu un set 

unic de standarde valabile în toate 

țările membre. 

Informarea publicului asupra bene - 

ficiilor conceptului tehnologic al 

rețelelor inteligente este o pro - 

blemă majoră, care trebuie 

comunicată cu claritate și deosebită 

atenție publicului, pentru a fi bine 

ințeleasă, astfel încât să nu gene - 

reze manifestări de respingere a 

acestui concept (n.a. revoluționar). 

În privința mecanismelor de finan - 

țare a investițiilor, UE a demarat 

proiecte demonstrative importante: 

decembrie 2012 43


2013 

•GRID4 EU este un astfel de 

proiect, în valoare de 54 mil. Euro 

(din care 25 mil.Euro de la UE si 

restul de la companiile din 

industrie) cu parteneri din 12 țări 

(Franța, Germania, Suedia, Spania, 

Cehia, Italia,etc.). Proiectul are 

ca scop să testeze soluții avan - 

sate de rețele cu management 

dinamic a furnizării și cererii, in - 

te grare a regenerabilelor, de par - 

ti cipare activă a consumatorilor în 

rețea. 

•Eco Grid EU este un alt proiect de 

integrare în timp real pe piață a 

resurselor distribuite-DER și de 

Demand Response-DR, în valoare 

de 21 mil. Euro. Proiectul are 

scopul să demonstreze în urmă - 

torii 4 ani exploatarea eficientă a 

unei rețele de distribuție cu un 

înalt grad de penetrare a unor 

sur se regenerabile intermitente. 

Proiectul are finațare 50% din 

fon duri UE și 50 % de la parti ci - 

panți. 

•Alte proiecte aflate în curs de 

finalizare sunt “TWENTIES” 

2010 - 2013 pentru operatorii 

TSO, “ADRESS” 2008-2013 pen - 

tru operatorii DSO, “MERGE” 

2010-2011 destinat resurselor 

mobile de energie pentru rețele. 

Deoarece rețelele de Transport și 

Distribuție sunt monopoluri natu ra - 

le, investițiile sunt legate direct de 

schemele tarifare aprobate de 

auto ritățile de reglementare din 

fiecare țară, facând o trecere în 

revistă a situației din câteva țări 

relevante care au obținut realizări 

notabile. 


unor exemple din Marea Britanie 

(OFGEM) și Italia (AEEG). 

Am ales exemplul Italiei deoarece 

ENEL a derulat din anul 2000 

cel mai important program de 

conto rizare inteligentă, în 

prezent toți cei 33 de milioane 

de consumatori fiind contorizați 

în sistem AMI-Telegestore. 

Programul a fost recunoscut de 

autoritatea de reglementare italia - 

nă împreună cu proiecte pilot de 

cercetare-dezvoltare (un detaliu 

foarte important !), testare diferite 

modele de piață, modele de stații 

de încărcare autovehicole electrice, 

etc. 

Raportul prezintă situația dezvol - 

tării proiectelor din SUA unde în 

ultimul an (din noiembrie 2011) s- 

au realizat parteneriate între 

Furnizorii de soluții (între care 

General Electric a avut rolul cheie) 

și companiile de utilități, partici - 

pând activ comunitatea de 

cercetare. Este prezentat pe scurt 

proiectul Leesburg unde General 

Electric, Electric Cities of Georgia și 

alți parteneri au implementat un 

proiect de 20 mil. USD, jumătate 

finațat din grant federal gestionat 

de Departamentul Energiei și 

cealalată jumătate de firmele 

participante. Cei 24.000 de clienti 

au coatoare inteligente și se 

estimează că în următorii 20 de ani 

să se economisească 15 mil. USD 

din exploatarea sistemului. 

În SUA legea adoptată de Congres 

în 2009 a prevăzut stimulente de 

4,5 mld. USD, pentru programele 

descrise în capitolul XIII, finanțarea 

cu 2,4 mld. USD a unor noi fabrici 

pentru baterii și autovehicole 

electrice, finanțarea instalării a 877 

de unități de sincrofazori (n.a. 

program realizat și extins în 

prezent). 

Legea a prevăzut acordarea a 

812,6 mil. USD granturi federale 

pentru implementarea infrastruc - 

turii de contorizare inteligentă și 

7,2 mld. USD pentru dezvoltarea 

soluțiilor de comunicații, toate fiind 

atent analizate cu ocazia informării 

periodice făcute de Task Force 

Committee către Congresul SUA în 

februarie 2012. 

Alte realizări menționate sunt cele 

din Coreea de Sud și Japonia, unde 

remarcăm nivelul tehnologic și 

seriozitarea programului de imple - 

mentare a conceptului. 

În volumul 2 de anexe toate 

subiectele enunțate în volumul 1 

sunt analizate pe larg la nivelul 

țărilor cu realizări deosebite. 

Un amănunt deosebit de important 

este că în bugetul 2014-2020 

Facilitățile de Conectare Europene 

(CEF) vor avea un buget pentru 

energie de 9,1 mld. Euro iar 

sectorul de IT/telecomunicații 9,2 

mld. Euro. 

Raportul constituie un document 

oficial prin care Consiliul Mondial al 

Energiei susține implementarea 

Conceptului de Rețele Inteligente în 

sistemele Energetice ale tuturor 

țărilor militând pentru cele mai 

bune practici. 

Raportul este public și reco - 

man dăm să fie descărcat și 

studiat de pe site-ul: 

www.worldenergy.org. 

Alte evenimente importante des - 

fășurate în legătura cu Conceptul 

de Rețele Inteligente-Smart Grids 

au fost: 

•Conferința CEER cu sectiunea 

Smart Grids și expoziția de echi - 

pamente electrice și de auto ma - 

tizări de la Palatul Parlamentului 

din 11-14 septembrie, 

•Conferința Centrului Român al 

Energiei-CRE desfășurată în 27- 

28 septembrie la Academia 

Română, 

•Conferința ICPE-EV-2012 Auto - 

vehicole electrice din 4-5 

octombrie 2012, 

•Conferința CIGRE – Smart Grids 

Sibiu 11-12 octombrie, 

•Conferința Business-Review din 17 

octombrie desfășurată la centrul 

de Conferințe Howard-Johnson 

București, 

•Simpozionul organizat de CNR- 

CME în colaborare cu ASRO în 25 

octombrie “Standardele din do - 

meniul Energiei opționale sau 

obligatorii?”, 

•Înființarea în cadrul CNR-CME a 

grupului de lucru pentru Rețele 

Inteligente ca organism consul - 

tativ neguvernamental, 

•Conferinţa “Rețele Electrice Inteli - 

gente-Smart Grids” organizată de 

Electrica la Sibiu în periaoada 7-9 

noiembrie.■ 

44 decembrie 2012

2013 


Energie pentru viitor - șanse și provocări pentru zonele 

rurale 

Ing. Ec. Diana Sorina Tilich (Mîșlea), Prof.dr.ing. Aureliu Leca, UPB 

Până în epoca industrializării, zonele 

rurale au aprovizionat zonele urbane 

mai ales cu produse alimentare. 

După acest moment, zona rurală a 

avut un declin, iar fluxul monetar s-a 

îndreptat în cealaltă direcție. 

Nemaivând suficiente resurse mate - 

riale să susțină investițiile pentru 

dezvoltarea rurală, multe gospodării 

din mediul rural au ajuns la un nivel 

de trai scăzut. În ceea ce privește 

producerea energiei și modul de 

utilizare al acesteia se observă de - 

calaje imense față de mediul urban. 

Se estimează că pe plan mondial ar fi 

necesară o investiție anuală de 300 

miliarde de $ în perioada 2020-2030 

[1], din care 75% ar trebui îndrep - 

tată către do meniul energiei elec - 

trice. Este clar că aceste investiții nu 

pot fi susținute doar din fonduri 

publice, existând o mare diferență 

între necesarul și disponibilitatea de 

surse de finanțare. 

În urma dezastrului de la Fukushima, 

din Japonia, câteva țări au anunțat 

că doresc să elaboreze concepte 

energetice care să le permită 

tranziția de la utilizarea cu o lungă 

tradiție a energiei nucleare spre 

integrarea cu succes a cât mai 

multor surse de energie regene - 

rabilă. Această tranziție presupune și 

trecerea de la producerea energiei în 

structuri mari centralizate cu com - 

bustibili fosili la soluții decen tralizate. 

Stabilitatea și siguranța alimentării 

cu energie vor proveni în viitor din 

însumarea unor aporturi de energie 

și din interconectarea eficientă a 

acestora. 

În România, rolul administrațiilor 

locale trebuie să vizeze promovarea 

și dezvoltarea energiei regenerabile 

pentru a asigura o alimentare cu 

energie durabilă și sigură. Acestea 

trebuie să prezinte, să stabilească 

și să facă publice țintele și obiec - 

tivele locale/regionale de energie și 

climă. Instituțiile la nivel local ce 

aparțin de Ministerul Agriculturii 

trebuie să formuleze un pachet de 

măsuri pentru zonele rurale care să 

asigure impulsul necesar utilizării în 

viitor a surselor regenerabile întrun 

mod corect și eficient. 

Alimentarea cu energie electrică a lo - 

calităților din mediul rural a con sti - 

tuit din totdeauna o provocare. În 

luna iulie a anului 2011, la nivel 

național existau 63.547 de gospo - 

dării neelectri ficate, iar consumul 

specific al unei gospodării rurale se 

ridica la 400-450 kWh/an. 

Din totalul gospodăriilor neelectrifi - 

cate 2.360 de gospodării se aflau în 

95 de localități rurale neelectrificate 

și 61.187 de gospodării se situau în 

1.992 localități rurale parțial 

electrificate [2]. 

Specialiștii subliniază că soluțiile 

financiare pentru abordarea proble - 

melor energetice din mediul rural 

trebuie să fie dublate de soluții 

tehnologice inovative, în special, 

pen tru integrarea surselor regene - 

rabile și a rețelelor locale de distri - 

buție. Într-adevăr, în zonele rurale 

există o mare diversitate de forme 

de energie regenerabilă, dar folo - 

sirea acestora implică găsirea unor 

soluții realiste care să țină seama 

de posibilitățile financiare ale uti - 

lizatorilor. În continuare se prezintă 

sursele regenerabile de energie 

care sunt pot fi utilizate în mediul 

rural [3]: 

•Biomasa este principalul combus - 

tibil rural, fiind folosit mai ales 

pentru încălzirea spațiului și pen - 

tru prepararea apei calde, precum 

și pentru gătit. Biomasa este 

disponibilă în cantități mari, repre - 

zentând aproximativ 50% din 

potențialul de resurse regenerabile 

al României. 

•Energia geotermală este, de ase - 

menea, folosită pentru încălzirea 

spațiului și a apei. Datorită am pla - 

sării, principala zonă de exploatare 

se află în zonele rurale. Acest tip 

de energie își poate găsi aplicații 

în diferite domenii, cum ar fi, de 

exemplu, încălzirea locuințelor, 

încălzirea serelor, acvacultură, 

pasteurizarea laptelui, sau în orice 

alt amplasament situat la distanță 

de maxim 35 km de locul 

extragerii. 

•Energia solară, în special pentru 

prepararea apei calde menajere, 

rezultând o reducere a consumului 

de combustibili fosili utilizați 

pentru această utilizare. 

•Micro-hidrocentralele pot repre - 

zen ta o altă opțiune, acolo unde 

existența unui curs de apă permite 

acest lucru. Energia hidro produsă 

în centrale mici poate alimenta cu 

energie zone rurale neconectate la 

rețeaua electrică, așa numitele 

zone „off-grid“. 

•Energia eoliană poate, de ase me - 

nea, acoperi necesarul de energie 

electrică din zonele rurale greu 

accesibilie, neelectrificate. 

Programele de eficientizare a uti li - 

zării energiei în zonele rurale tre - 

buie demarate de urgență, întrucât 

aceste zone prezintă un potențial 

uriaș de economisire a energiei 

con sumate. În faza inițială trebuie 

avută în vedere o schimbare a 

men talității consumatorilor și edu - 

carea acestora. 

Spre exemplu, având în vedere că 

marea majoritate a gospodăriilor 

din zona rurală folosește biomasa 

pentru încălzirea locuinței sau pen - 

tru prepararea hranei, este necesar 

ca acest segment al populației să 

știe că biomasa tre buie să fie bine 

uscată inainte de folosire. 

decembrie 2012 45


2013 

Dacă se reduce umiditatea acesteia 

de la 40% (în momentul când este 

verde) până la 15% se poate câș - 

tiga până la 6% la energia pentru 

încălzire [3]. 

Locuitorii mediului rural își mai pot 

îmbunătăți nivelul de trai dacă vor 

folosi tehnologii cu randament mai 

mare pentru încălzire sau tehnici 

mai eficiente de gătit. 

De asemenea, acestora trebuie să 

li se aducă la cunoștință modalități 

de reducere a pierderilor de ener - 

gie în sezonul rece, printre acestea 

amintind: 

•izolarea acoperișului; 

•izolarea pereților; 

•înlocuirea geamurilor simple cu 

geamuri duble; 

•etanșarea ușilor și a ferestrelor; 

•izolarea termică a locuinței. 

Educarea participanților implicați, 

fie aceștia utilizatori finali sau con - 

sultanți energetici, este deosebit 

de importantă. Necunoașterea, în 

general, conduce la neînțelegeri 

sau la conflicte ce ar putea fi 

evitate. De exemplu, se resimte 

nevoia de informare în ceea ce pri - 

vește cultivarea de plante energe - 

tice. În zonele rurale lipsește in - 

formarea cu privire la producerea 

energiei termice din biomasă și dis - 

tribuția acesteia printr-un sis tem 

centralizat la nivel de comună/sat. 

Multor locuitori din acest mediu le 

rămân necunoscute apectele teh ni - 

ce, logistice sau economice ce vi - 

zează furnizarea în regim centrali - 

zat a energiei termice printr-un 

așa-numit SACET-rural (sistem 

rural de alimentare centralizată cu 

energie termică). 

Autoritățile locale trebuie să se 

implice în desfășurarea proiectelor 

ce vizează eficientizarea consumu - 

lui de energie. Aceste proiecte pot 

într-o primă fază să vizeze o eva - 

luare a costurilor și a benefi ciilor. 

Asigurarea necesarului de finanțare 

trebuie susținut de sectorul public 

deoarece populația care locuiește în 

mediul rural nu realizează sufi ciente 

venituri pentru a desfășura pe cont 

propriu un astfel de proiect. 

Autoritățile trebuie să sta bilească 

mecanisme pentru asi gu rarea 

stimulentelor financiare și sisteme 

de eșalonare a plăților. 

Programele publice trebuie să 

vizeze susținerea: 

•îmbunătățirii izolării termice; 

•instalării de sobe noi pentru 

grupurile sociale vulnerabile; 

•iluminatului locuințelor și al clădi - 

rilor publice, cât și a iluminatului 

stradal cu lămpi eficiente; 

•pregătirii profesionale a unor per - 

soane din mediul rural, care să fie 

în măsură să ofere consultanță și 

să aplice măsuri de eficiență 

energetică; 

•implicării sectorului privat, fie în 

mod independent, fie prin parte - 

neriate public-private. 

Programele desfășurate trebuie să 

vizeze astfel creșterea producției 

de energie electrică și termică prin 

dezvoltarea decentralizată a unor 

aplicații fotovoltaice, eoliene, micro 

-hidro sau bazate pe bio masa, 

izolate sau cuplate într-o mini re țea 

locală, unde pot fi combinate mai 

multe tipuri de resurse. Pentru rea - 

lizarea unui mix de energie se pot 

combina resursele regenerabile 

între ele sau resursele regenerabile 

cu instalații care folosesc drept 

combustibil GPL/diesel [4]. 

Fundamentarea deciziilor la nivel de 

regiune de dezvoltare trebuie să se 

facă pe baza unor concepte ener - 

getice și planuri de utilizare a ener - 

giei, care trebuie conturate într-un 

timp relativ scurt, pentru a facilita 

luarea deciziilor cât mai rapid. 

Perspectivele dezvoltării energeticii 

rurale vizează resursa cea mai des 

întâlnită, biomasa. Mai exact culti - 

varea/recoltarea biomasei, trans - 

for marea acesteia în energie și uti - 

li zarea acestei energii într-un mod 

mult mai eficient sunt direcțiile ce 

necesită o atenție deosebită în ur - 

mă torii ani. Avantajul biomasei 

este acela că în mediul rural 

aceasta este disponibilă în cantități 

mari. De asemenea, spre deosebire 

de alte surse regenerabile acesteia 

i se poate crește potențialul. 

În utilizarea biomasei trebuie însă 

ținut seama de faptul că aceasta 

reprezintă cea mai bună soluție 

atunci când este folosită acolo unde 

aceasta se dezvoltă, elimi nând astfel 

costurile asociate trans portului și 

economisind implicit resurse și 

energie. 

Producerea și utilizarea biomasei în 

mediul rural deschide acestuia 

multe oportunități în viitor. De 

aceea, în mediul rural, trebuie 

eficientizată relația dintre producă - 

torii de biomasă și utilizatorii finali 

ai acesteia. Creșterea potențialului 

biomasei presupune asigurarea 

materiei prime în cantități sufi - 

ciente. Cea mai importantă formă 

de biomasă este reprezentată de 

lemn și resturi lemnoase. 

Alte forme ale acestei materii pri me 

mai sunt și culturile energetice, 

deșeurile din agricultură, gospo dării 

etc. Din cantitatea totală de lemn 

utilizată, se estimează că 85% este 

folosită pentru încălzire [5]. 

Conform scenariului actual, creș - 

terea utilizării biomasei ar însemna o 

creștere a folosirii lemnului, care 

este oricum în prezent un subiect 

destul de sensibil, dacă este pus în 

contextul defrișărilor ilegale din 

România. De aceea este necesară 

activarea potențialului biomasei 

provenit din alte surse decât 

recoltarea lem nului. 

Urmând această traiectorie, se pot 

contura câteva direcții de dezvoltare 

pentru zonele rurale, cum ar fi: 

•folosirea intensificată a deșeurilor 

de biomasă; 

•creșterea productivității în cazul 

culturilor energetice; 

•amenajarea unor noi zone de 

cultură. 

Ca obiectiv de îndeplinit pentru me - 

diul rural am putea considera pu - 

nerea la dispoziție a informațiilor 

necesare grupurilor țintă (producă - 

tori sau utilizatori). Prin consiliere și 

informare publică se poate crește 

nivelul de acceptare a culturilor 

energetice pe suprafețele disponibile. 

În ceea ce privește implicarea 

46 decembrie 2012

2013 


sectorului privat în domeniul ener geticii 

rurale se pot aminti câteva aspecte: 

•Sectorul privat dispune de capital care 

nu este disponibil în sectorul public. 

•Performanța financiară și viabili tatea 

instalației de producere a energiei sunt 

decisive pentru implicarea sectorului 

privat. 

•Produsele oferite de sectorul pri vat 

pentru mediul rural, de cele mai multe 

ori pentru sistemele „off-grid“ sunt 

reprezentate de o varie tate de 

produse/componente care sunt fezabile 

din punct de vedere co mercial. Printre 

acestea: module foto voltaice, turbine 

eoliene mici, instalații hidro de mici 

dimensiuni, invertoare, sisteme solare 

pentru prepararea apei calde menajere, 

tehnologii de sistem, aplicații soft ware, 

pompe, bazine de stocare, baterii, 

structuri suport etc. 

•Serviciile oferite de sectorul privat 

constau în training-uri pentru agenți 

de vânzări, instalatori, personal 

calificat din punct de vedere tehnic 

pentru zonele rurale. De asemenea, 

acest sector poate facilita transferul de 

know-how prin acordarea de asistență 

tehnică, organizarea de cursuri 

specializate, 

subcontractări, 

desfășurarea de activități sub formă de 

franciză, deschiderea de filială. 

O altă soluție de dezvoltare cu succes a 

proiectelor ce implică eficientizarea 

consumului de energie în zonele rurale 

poate fi parteneriatul public-privat. 

Acesta are avantajul că sectorul privat 

poate oferi personal calificat, abilități 

manageriale, noi abordări tehnologice 

iar sectorul public poate oferi stabilitate, 

reducerea riscului și impulsioanrea 

mobilizării tuturor părților implicate. 

Ca surse posibile de confinanțare 

amintim: 

•Fondul Verde al Uniunii Europene, 

•Fondul pentru Dezvoltarea Rurală 

(2007-2013), 

•Programul Special al UE de Acces 

pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală 

(SAPARD) sau 

•Fondurile Structurale pentru agenții 

economici din mediul rural. 

Bibliografie 

1.Alliance for Rural Electrification, 

Renewable Energy Technologies for 

Rural Electrification. The Role of the 

Private sector, Belgium, 2011. 

2.Revista Focus Energetic, Electrificare 

la țară, 17 septembrie 2012, Dispo - 

nibil la: http://www.focus-energetic. 

ro/electrificarea-la-tara-8314.html. 

3.Ministerul Economiei, Comerțului și 

Mediului de Afaceri, Strategia ener ge - 

tică a României pentru perioada 

2007-2020, actualizată pentru pe - 

rioa da 2011-2020. 

4.Simon Rolland; Guido Glania, USAID 

& Alliance for Rural Electrification, 

Hybrid Mini-Grids for Rural 

Electrification: Lessons Learned, 

March 2011. 

5.Bundesministerium für Ernährung, 

Landwirtschaft und Verbraucherschutz, 

Aktionsprogramm „Energie für 

morgen - Chancen für ländliche 

Räume“, Berlin, April 2009.■ 

MESAGERUL ENERGETIC 

Colectivul de redacţie: 

Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe Bălan 

Membri:Acad. Prof. dr. ing. Gleb Drăgan, Dr. ing. Iulian Iancu 

Prof. dr. ing. Nicolae Vasile, Prof. dr. ing. Aureliu Leca, 

Prof. dr. ing. George Darie, Prof. dr. ing. Mircea Eremia, Cerc. şt. mat. Magdalena Cuciureanu 

Referenţi ştiinţifici: Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Anton Vlădescu 

Traduceri: Prof. Eduard Adrian Nicolaescu 

Tehnoredactare şi machetare: Magdalena Cuciureanu 

Secretariat Executiv CNR-CME: Telefon: 021/211 41 55; 021/211 41 56; 

Fax: 021/211 41 57 

E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro; mesagerul-energetic@cnr-cme.ro 

Website: www.cnr-cme.ro 

® 

www.repower.com 

www.cert-int.com/romania 

/certification-international-ro 

decembrie 2012 47


2013 

Adunarea Executivă CME, Monaco, 5-8 Noiembrie 2012, 

Sinteza evenimentului 

 

Dr. ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv CNR-CME 

În perioada 5-8 noiembrie 2012 a 

avut loc în localitatea Monte Carlo 

(Monaco) Adunarea Executivă a 

Comitetelor Membre ale Consiliului 

Mondial al Energiei (CME). 

La eveniment au participat din 

partea delegatiei CNR-CME domnii: 

Iulian Iancu – presedinte CNR-CME 

Ioan Merfu – Director Transelectrica 

Ionuţ Purica – consilier CNR-CME 

Gheorghe Bălan – Director 

General Executiv CNR-CME. 

In cele ce urmează se prezintă prin - 

cipalele momente din programul de 

lucru al Adunării ExecutiveCME. 

Inițiativa Globală pentru Energie 

Electrică (GEI) 

președinte executiv: Phillippe 

Joubert, Franța 

La recomandarea Președintelui 

Comitetului de Programe, CME a 

fost de acord să se alăture și să 

preia conducerea proiectului Inițiativa 

Globală pentru Energie Electrică 

(GEI), în care va fi partener cu 

două organizații: Parteneriatul 

Global Pentru Energie Electrică 

Sustenabilă - G-SEP (fost E8) și 

Consiliul Mondial de Afaceri pentru 

Dezvoltare Sustenabilă (WBCSD). 

Principalul obiectiv al proiectului 

este de a demonstra factorilor de 

decizie și altor părți implicate 

măsurile – actuale sau viitoare – pe 

care industria ener getică le prevede 

pentru a oferi acce sul universal la 

energie elec trică produsă într-un 

mod suste nabil din punct de vedere 

economic și ecologic. 

Acestea includ promo varea coope - 

rării internaționale între sectoarele 

industriale energetice prin schimbul 

de informații și bune practici pentru 

a ajuta și influența factorii de 

decizie prin experiență practică. 

Consiliul de Politică Globală (GPC) 

Membru marcant CME, Programe 

Globale: Seijin Kim 

Având în vedere efortul suplimentar 

necesar din partea Secretariatului 

CME pentru următorul Congres, se 

propune revizuirea acestui proiect 

la ședința Comitetului de Programe 

de la Congresul din Daegu, oct. 

2013. 

Dilema Apă Energie– Parteneriatul 

cu Forumul mondial al apei 

Membru marcant CME: Einari 

Kisel 

CME a creat un parteneriat cu WWC 

Consiliul Mondial al Apei având ca 

obiectiv încurajarea politicilor pu - 

blice la nivel național și interna țio - 

nal pentru a se concentra pe dilema 

apă-energie sub toate aspectele 

sale. Președinții CME și WWC ur - 

mează să semneze un Memoran - 

dum de Înțelegere. Cuprinsul aces - 

tui Memorandum de Înțelegere este 

deja agreat în principiu. 

Grupul de Studiu Energie și 

Inovație Urbană 

Președinte executiv: TBC 

Conform deciziei Comitetului de 

Programe luată la Oran, s-a con - 

venit reanalizarea acestui studiu la 

Ședința AE 2012 din Monaco. 

Având în vedere obiectivul de efi - 

cien tizare a eforturilor premer gă - 

toare Congresului, Secretariatul 

CME Londra propune: 

•reanalizarea problemei la AE 

Daegu 

•pe baza ideilor propuse de 

CM,.găsirea unui eventual 

partener de proiect 

•[funcție de b)] crearea de noi 

termeni de referință odată ce s-a 

găsit un partener potrivit. 

Grupul de Studiu Accesul la 

Energie 

președinte executiv: C.P. Jain, India 

vice-președinți: Cesar Cordoba, 

Columbia; Cathy Laing, Africa de 

Sud 

Pentru a facilita o mai bună sinergie 

și a ne axa pe inițiativa CME pentru 

Accesul la Energie, s-a decis com - 

binarea Rețelei de Informare 

48 decembrie 2012

2013 


dedicată Patrimoniului Rural și 

Mezo-Finanțelor cu Grupul de 

studiu Accesul la Energie. 

Planul general de măsuri, așa cum 

a fost prezentat la Oran, Algeria, a 

fost revizuit și pentru început s-a 

con venit evaluarea inițială a posi bi - 

lității de creare a unei baze de date 

a localităţilor rurale, deoarece o 

cla sificare a acestora cu resurse și 

nevoi energetice similare nu există 

în prezent. 

Gruparea localităţilor ru rale cu 

oportunități și provocări similare va 

ajuta procesarea infor mațiior la 

scară largă și va crește eficiența 

operațională, ajutând la găsirea de 

soluții pentru îmbună tățirea acce - 

sului la energie. 

CME are oportunitatea unică de a 

crea o metodologie pentru inven - 

tarul loca lităţilor rurale și de a 

aduce o con tri buție unică prin apro - 

pierea aces tora de piața ener - 

getică. Dar pro blema este accesul 

la datele rele vante validate cores - 

punzător. 

Grupul de Studiu a revizuit Termenii 

de Referință existenți și a creat un 

plan de proiect. Scopul este de a 

publica o Carte Albă până la sfâr șitul 

anului, care va facilita interac țiunea 

cu noi parteneri. 

Cartea Albă se va baza pe 

rezultatele lecțiilor învățate în urma 

proiectului pilot „Inventarierea 

Localităţilor Rurale“, care se desfă - 

șoară în prezent în India. cu sprijinul 

CME-CMI și care va fi finalizat până la 

mijlocul lunii decembrie. 

Versiunea intermediară a Cărții, care 

prezintă conceptul de inventariere a 

localită ţilor rurale, metodologia și 

beneficiile pentru păr țile implicate, 

abordarea la sca ră globală precum și 

proiecte simi lare și alte exemple de 

bune prac tici, este în discuție cu 

membrii gru pului de studiu. Lucrarea 

finală va fi publicată până în februarie 

2013. 

Pentru a sprijini activitățile, s-a orga - 

nizat un atelier în Johannesburg, 

Africa de Sud, februarie 2012. 

Atelierul regional african a reunit 

participanți din 8 țări (Algeria, 

Botsuana, Namibia, Nigeria, Senegal, 

Africa de Sud, Lesoto, Zimbabue). 

Toate țările participante au pre - 

zentat starea actuală a electrificării 

rurale și problemele întâlnite. 

Chestionarul pentru studiul Patrimoniul 

Localităţilor Rurale a fost distribuit 

tuturor participanților cu cererea de 

a sugera alte modificări pentru a-l 

face mai folositor eventualilor dez - 

vol tatori ce doresc să inițieze 

proiecte de electrificare rurală. 

Sunt plănuite și alte ateliere, pen - 

tru culegerea de informații și 

aducerea la cunoștință a lucrărilor 

CME, în Asia și America Latină după 

publicarea Cărții Albe. 

De asemenea, Secretarul General 

dr. Cristoph Frei s-a întâlnit cu dl. 

Ban Ki Moon, SG ONU, în 

februarie și a depus un memo - 

randum CME în care se menționa că 

CME poate avea un rol apreciabil în 

susținerea obiectivelor ONU din 

cadrul inițiativei Energie Durabilă 

pentru Toți, CME și ONU fiind în 

măsură să ofere energie curată și 

abordabilă pentru miliardele de 

oameni nevoiași din întreaga lume, 

pentru crearea unui viitor energetic 

sustenabil. 

Grupul de Studiu: Iniţiative 

(Comitete) Energetice Globale 

președinte executiv: Stefan 

Ulreich, E.ON Germania 

Membru marcant CME, Programe 

Globale: Seijin Kim 

Comitetul Inițiativa ONU – 

SE4ALL, Rio+ 20 

Nu au apărut noutăți de la ultima 

ședință a Comitetului de Programe. 

G20/B20 

La ședința din Istanbul din 18 

aprilie 2012 s-a observat că G20/ 

B20 este unul din principalele pro - 

ce se globale de guvernare, îm pre - 

ună cu ONU, dar că CME nu are o 

implicare majoră în acesta. S-a pus 

întrebarea dacă continuarea impli - 

cării în aceste inițiative, necesitând 

eforturi imense va crea suficientă 

valoare pentru membrii CME. 

Dar Grupul de studiu Evaluarea 

Politicilor lansat de carand de CME 

este desigur cel mai bun loc pentru 

participarea CME la aceste inițiative. 

CME Londra va continua să analizeze 

oportunitățile de prezentare a princi - 

palelor concluzii și a clasificărilor de 

țări rezultate din Evaluarea Politicilor. 

Reglementări Comerciale – OMC, 

Acorduri Comerciale Regionale 

lider: Tim Richards, GE, SUA 

În continuarea lucrărilor Rețelei de 

Informare Reglementări Comerciale 

(raportul din septembrie 2009 și 

lucrarea din 2010 asupra reducerii 

tarifelor pentru o gamă de produse 

de mediu ce țin de energie), CME a 

susținut și prezentat trei declarații 

de principiu la COP 17 din Durban. 

Acestea s-au transmis de ase me nea 

către Masa rotundă ministerială OMC 

pentru utilizarea la negocieri. Aceste 

principii, îm pre ună cu lucrarea 

despre „Inovația de mediu în sec - 

torul ener getic: Înțelegerea rolului 

distribuției tehnologiei, a dreptu - 

rilor de proprie tate intelectuală și a 

politicilor corecte de mediu pentru 

schimbările climatice” nu sunt 

decembrie 2012 49


2013 

direct legate de procesele multila - 

terale și pot fi utilizate în alte 

negocieri și alte forumuri, regionale 

sau bilaterale. 

Fiindcă negocierile din runda Doha 

s-au terminat practic, Rețeaua de 

Informare propune deci să se 

angajeze în alte procese cu 

organizații și forumuri cu obiective 

similare, de ex: ICTSD< APEC< 

TPP etc., și să se încerce obținerea 

de rezultate în sensul propunerilor 

din afara cadrului OMC. 

De asemenea, Reţeaua de Infor mare 

pentru Reglementări Comerciale 

propune să colaboreze pe tema EGS 

cu reprezentanți guvernamentali de 

seamă, în legătură cu ședințele sau 

negocierile APEC și TPP. Relația ac - 

tuală bună cu OMC tre buie menți - 

nută, o nouă întâlnire după cea din 

aprilie 2010 având loc pe 28 martie 

2012. 

Temele discu tate de Pascal Lamy, 

OMC, Piere Gadonneix și un expert 

de Reguli Comerciale au fost: 

•Continuarea ședinței din 2010, 

reac ții la contibuția CME (lista de 

bu nuri și servicii de mediu) și pre - 

zentarea a trei declarații de prin - 

cipiu și lucrarea „Inovația de 

mediu în sectorul energetic” 

•Dezvoltarea unui forum perma - 

nent între OMC și CME:”Forumul 

Comerț și Energie” 

•Sugestii pentru organizarea unui 

se minar intern cu experți OMC și 

CME pentru a discuta oportu ni - 

tatea unui acord OMC dedicat 

energiei (valoarea acestuia mai 

tre buie analizată), urmat de un 

forum public pentru energie și 

comerț pentru a analiza dacă un 

astfel de acord ar fi atrăgător 

pentru public și companiile 

private. 

Raportul Energetic Mondial 

director de comunicare, Stuart Neil 

Raportul Energetic Mondial se dove - 

dește a fi o resursă foarte im - 

portantă pentru CME. Publicația din 

2011 a trebuit reimprimată datorită 

cererii mari pentru versiunea finală. 

Bazându-ne pe succesul publicației 

de anul trecut, continuăm relația cu 

FIRST, aceștia pregătind publicația 

Raportul Energetic Mondial 2012. 

Lucrarea de anul acesta a explorat 

tema „Energiei Sustenabile pentru 

Toți”, și cuprinde articole de Kandeh 

Yumkella, director general UNIDO - 

„Priorități energetice ale ONU”, Loic 

Fauchon, președinte Consiliul Mondial 

al Apei - „Dilema Apă-Energie”, 

Omer Unver, CME Turcia – Sectorul 

energetic turc”, și un interviu cu 

Taner Yildiz, Ministrul turc al 

Energiei. FIRST lucrează acum la un 

Raport Energetic Mondial 2013 

extins, care va fi publicat la 

Congresul Mondial al Energiei din 

Daegu. 

Activități regionale 

Regiunea Europa: 36 Comitete 

Membre+ Kazahstan 

În această perioadă, s-au efectuat 

următoarele evenimente: 

1. Summitul Liderii Mondiali din 

Sectorul Energetic, Istanbul, Turcia, 

19-20 aprilie: Furnizarea energiei de 

mâine într-un context foarte incert 

Cu participarea a peste 100 de lideri 

din sectorul energetic din 40 de țări, 

inclusiv 9 miniștri ai ener giei (din 

Iran, India, Coreea, Libia, EAU, 

Turcia și din instituții interna ționale 

pre cum BERD, CE- Bruxelles), acest 

eveniment a dez bătut probleme pre - 

cum suste na bilitatea, tranziția pie - 

țelor de gaze naturale, finanțarea 

pro blemelor infrastructurii cu emisii 

reduse de carbon și promovarea sur - 

selor regenerabile de energie. 

Evenimentul a fost deschis de 

ministrul turc al energiei dl. Taner 

Yildiz și Președintele CME Pierre 

Gadonneix. Sinteza discuțiilor și 

conclu ziile pot fi găsite pe site-ul 

CME (la secțiunea WELS). 

2. Forumul regional pentru Țări din 

Europa Centrală și de Est (FOREN 

2012), Neptun, România, 17-21 

iunie. 

Acest eveniment a devenit regional 

după decizia conducerii CME de a pro - 

mova tradiționalul Forum Românesc 

organizat odată la doi ani la un nivel 

sub-regional, având în vedere prio - 

ritatea problemelor energetice din 

Europa Centrală și de Est. Bucurân - 

du-se de participarea a 700 de per - 

soane din 16 țări din regiune, 23 de 

președinți de companii energe tice, 

factori de decizie și strategi, lideri de 

instituții internaționale (ENTSO, 

Energy Charter, bănci locale), având 

și o expoziție energetică de afaceri, 

această primă ediție la scară regio - 

nală a demonstrat dorința Comitetelor 

Membre CME din regiune de a coo - 

pera îndeaproape. O sesiune spe - 

cială a fost dedicată rolului pe care 

Comitetele Membre CME le au pe 

scena națională energetică; de 

exemplu: implicarea acestora la 

crearea unei politici energetice națio - 

nale, parteneriatul cu guverne și 

companii energetice. Modul de orga - 

nizare a forumului a fost asemă nător 

cu congresul CME, acoperindu-se 

aproape toate problemele ener getice 

importante. CME a orga nizat ateliere 

pe parcursul Forumului. 

3. Întâlnire CME – Comisia 

Europeană, Bruxelles, 7 iunie 

Întâlnirea a fost organizată urmare 

unei propuneri a domnului Günther. 

Oettinger, Comisar UE pentru 

Energie. Scopul a fost de a îm - 

părtăși păreri asupra progra mului 

UE pentru 2050 și Studiului CME de 

Scenarii. De asemenea s-a analizat 

modul în care principiile scenariilor 

CME pot oferi valoare suplimentară 

pentru Programul UE 2050. S-a luat 

decizia de a mai organiza unele 

întâlniri la nivel de experți, după 

luna noiembrie, când CME va fi gata 

cu prima versiune a Scenariilor. 

Apoi se va efectua o analiză 

regională-Europa a scenariilor CME. 

4. Chestionarul studiului Probleme 

Energetice 2012 

Circa 90% din totalul de 37 CM 

europene au răspuns la chestionar. 

5. Pregătirea și promovarea 

Congresului 2013 

Programul și organizarea au fost 

transmise către toate CM europene. 

Acestea au fost prezentate de către 

Comitetul Organizator la WELS în 

Istambul și FOREN 2012. 

Lucrările pregătitoare, în prin - 

cipal desem narea vorbitorilor, 

vor continua.n 

50 decembrie 2012

2013 


Interviu Rodin Traicu, MECMA: Exporturile de gaze şi 

supraimpozitarea companiilor, probabil în 2013*) 

Peste câteva luni ar putea exista posibilitatea tehnică de export de gaze din România şi tot de 

atunci ar putea fi suprataxate veniturile obţinute ca diferenţă de profit din comercializarea 

produselor energetice. 

Despre exporturile de gaze, proiectul de act normativ privind impozitarea veniturilor excepţionale ale 

companiilor din energie, despre situaţia Oltchim şi Hidroelectrica, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, proiectul 

Nabucco şi alte proiecte de investiţii a vorbit Rodin Traicu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerţului 

şi Mediului de Afaceri, într-un interviu acordat Agerpres. 

Rodin Traicu Foto: gorj-domino.com 

AGERPRES: Când vom putea 

începe să exportăm gaze şi ce 

cantitate ar putea fi exportată? 

Rodin Traicu: Exporturi de gaze nu 

s-au făcut până acum pentru că nu 

am fost interconectaţi, deci din 

motive tehnice. Nici acum nu se pot 

face exporturi, pentru ca nu s-a fi na - 

lizat interconectarea cu Ungaria, 

partea de SCADA care trebuie să 

arate cum sunt fluxurile de gaze re - 

ver sibile. Ele circulă şi într-un sens şi 

în altul, adică şi import şi export, şi 

se calculează permanent valoa rea 

acestora, respectiv cât intră în ţară, 

cât se exportă. Scopul inter conectării 

nu este exportul, ci im ple mentarea 

directivelor euro pe ne referitoare la 

siguranţa sistemelor de gaze din 

ţările membre UE. Există o directivă 

europeană care stabileşte stocuri mi - 

nime de sigu ranţă la produsele pe - 

tro liere, inclu siv hidrocarburi. Pentru 

benzină, motorină şi alte produse 

lichide acestea se ridică acum la 90 

de zile. Înainte erau 67 de zile. 

Pentru gaze rezerva care trebuie 

menţinută se referă la 60 de zile de 

funcţionare a sistemului de consu - 

matori neintre rup tibili, iar sistemul 

acesta de inter conectare este similar 

cu cel pe energie electrică. 

Este vorba despre capabilitatea de 

în traju torare în caz de avarie a 

oricărei ţări membre a UE din cele 

27. Atunci schimburile de energie 

sunt permanente. Chestia asta cu 

gazele este o prostie uriaşă: că se 

exportă gaze ieftine din România şi 

se importă gaze scumpe din Rusia 

ca să se completeze lipsa etc. 

For ma rea preţurilor gazelor este o 

ac ti vitate destul de complexă. Se 

compune din activitatea de extrac - 

ţie propriu-zisă, cheltuielile care 

sunt făcute cu partea comercială, 

transportul, stocarea lor, apoi chel - 

tuielile cu vânzarea, transport şi 

dis tri buţie. Valoarea gazelor este 

va loarea comercială, de piaţă, va - 

loa rea care este dată în momentul 

respectiv. Exact cum există furni - 

zori de energie electrică care cum - 

pără energie dintr-o parte şi o vând 

în altă parte, sau producători de 

energie electrică ce sunt şi furni - 

zori, exact aşa, prin acces nediscri - 

minatoriu la reţea, se va întâmpla 

în foarte scurt timp pe partea de 

gaze. Noi suntem obligaţi să oferim 

condiţiile tehnice prin care, în caz 

de avarie, să ajutăm, de exemplu 

Bulgaria, Bulgaria să ne ajute pe 

noi din rezerva de gaze pe care o 

are. Capacităţile de stocare în 

Ungaria sunt mai mari chiar decât 

ale noastre în domeniul gazier. La 

fel Bulgaria îşi dezvoltă capacitatea 

de stocare, fiind obligată de direc - 

tivele europene. Pe acest palier, la 

producţia de gaze internă, care la 

ora actuală intră în coş cu un preţ 

mai mic decât partea de import de 

gaze, există un calendar de aliniere 

a preţurilor, care se regăseşte în 

Legea energiei şi gazelor naturale. 

Pe partea de export, angajamentul 

României este că va alinia preţul 

din intern cu preţul pieţei inter - 

naţio nale, în speţă cu cel al pieţei 

europene. 

AGERPRES: Până la finele 

anului ar fi trebuit să fie gata 

proiectul de act normativ pri - 

vind impozitarea veniturilor ex - 

cepţionale ale companiilor din 

energie. Este gata pro iectul? Va 

fi aplicată măsura din 2013? 

Rodin Traicu: În lucru se află o 

propunere de Hotărâre de Guvern 

care să suprataxeze veniturile 

obţinute ca diferenţă de profit din 

comercializarea produselor energe - 

tice. De exemplu, la gaze, e vorba 

de diferenţa între valoarea de 

producţie şi valoarea maximă de 

piaţă. Deci, dacă obţii gaze cu un 

preţ mic şi în piaţă acesta e mare, 

apare o suprataxare a profitului, 

destinaţia acestor bani fiind consu - 

matorul vulnerabil, care este definit 

în legea Energiei electrice şi gazelor 

naturale, nu alte probleme, precum 

investiţii în domeniul energiei, ci 

strict consumatorul vulnerabil. Asta 

va face ca unii consumatori casnici 

în primul rând, pentru că în defi - 

niţie consumatorul vulnerabil este 

acea categorie a populaţiei care 

utili zează în scop propriu produsele 

energetice, să plătească cu sume 

mici gazele, dată fiind compensarea 

care se dă în bani. Factura va fi 

unitară, indiferent că va fi industrie, 

birouri, consum propriu al popula - 

ţiei, dar consumatorul vulnerabil va 

fi compensat în bani. Comisia de 

elaborare a acestui proiect de 

Hotărâre de Guvern este condusă 

de domnul secretar de stat în 

Ministerul Finanţelor, Liviu Voinea, 

iar de la MECMA eu coordonez acest 

*) Preluare din www.economica.net 

decembrie 2012 51


2013 

proiect de HG. Asta în ideea când 

peste câteva luni ar putea exista 

posibilitatea tehnică de export de 

gaze, de schimb de gaze, iar 

calendarul este sfârşitul anului 

2013 de aliniere a preţului la gaze. 

Am avut o etapă de creştere de 

5%, urmează a doua, de 5%, la 

sfârşitul lunii decembrie, respectiv 

începutul anului viitor, şi următoa - 

rele etape să fie anul următor. Asta 

va face ca în 2014 să existe o piaţă 

liberă de gaze în România. În mod 

sigur preţul la gaze va scădea, 

inclusiv la gazele de import, pentru 

că, mergând pe investiţii masive în 

modernizarea centralelor, a consu - 

ma torilor de gaze, ce se constată? 

De exemplu ce s-a constatat când a 

pornit termocentrala de la Brazi: 

producţia de energie a crescut cu 

860 MW, iar consumul de gaze 

echivalent a scăzut cu o treime, 

ceea ce arată foarte clar care este 

tendinţa. Dacă vrei să plăteşti puţin 

trebuie să consumi puţin şi foarte 

eficient. 

AGERPRES: Statul şi-a propus 

atragerea de noi investitori în 

proiectul unităţilor 3 şi 4 de la 

Cernavodă şi diminuarea parti - 

ci paţiei sale. Ce investitori şi-au 

ex primat interesul pentru pro iect 

şi la cât va fi diminuată participaţia 

statului? 

Rodin Traicu: La ora actuală, 

EnergoNuclear are doi investitori 

străini, Arcelor Mittal şi Enel, a 

căror participaţie însumată este de 

15% şi Nuclearelectrica, cu 85%. 

La vizita pe care am făcut-o cu o 

delegaţie în China am purtat dis - 

cuţii cu firma Guandong Nuclear, 

care are intenţia de a investi până 

la un nivel de circa 40% din 

costurile estimate ale centralei de 

la Cernavodă, aceasta constând în 

echipamente şi montaj al acestora 

din partea clasică a celor două 

grupuri. Până acum este cea mai 

importantă solicitare de participare 

ca şi procent la EnergoNuclear. De 

asemenea, s-au purtat discuţii cu 

firma SNC Lavalin, care, la fel, 

doreşte să investească 5% din 

capitalul necesar pentru investiţia 

respectivă. În ceea ce priveşte 

participaţia statului român, în mod 

sigur ea se va reduce la valoarea 

evaluată a construcţiilor ce există 

pe site-ul celor două grupuri 3 şi 4, 

a unor părţi de echipamente şi 

elemente de conductă care pot fi 

utilizate la unităţile 3-4, cantitatea 

de apă grea şi combustibil nuclear 

necesare pentru cele două grupuri 

nucleare pentru prima pornire. Un 

procent în ceea ce priveşte cu cât 

ar echivala această participaţie este 

greu de spus, pentru că, potrivit 

înţelegerii care există cu investitorii 

de care am discutat până acum, 

evaluarea trebuie făcută de un 

evaluator independent, care să fie 

agreat de către toţi investitorii ce 

participă. În mod sigur va fi mai 

mică de 50% . 

AGERPRES: Care mai este situa ţia 

la Oltchim? S-a trimis la Comisia 

Europeană notificarea pri vind 

ajutorul de stat? Când va fi relua tă 

integral activitatea la combinat? 

Rodin Traicu: Oltchimul este în 

proces de repornire. A fost pusă în 

funcţiune electroliza cu membrană, 

azi (joi n.r) a fost pornită fabrica de 

var, iar săptămâna viitoare vor fi 

pornite instalaţiile de polioli şi oxoalcool. 

Nu s-a trimis încă notificarea 

la Comisia Europeană. Ea este în 

lucru, urmând a fi elaborate urmă - 

toa rele documente: 

•proiectul de act normativ prin care 

se acordă ajutor de salvare în 

cuantum de 20 milioane euro, 

•studiul de impact economic şi 

social în cazul opririi activităţii 

Oltchim, care a fost deja realizat, 

•foaia de parcurs privind strategia 

avută în vedere pentru Oltchim şi 

•un material care să demonstreze 

că Electrica se comportă ca un 

investitor privat prudent prin 

neexecutarea creanţelor deţinute 

asupra Oltchim. 

Un material similar trebuie emis de 

către AVAS referitor la creanţele asu - 

pra Oltchim. Din momentul în care 

notificarea va fi făcută, con form 

discuţiilor pe care le-am avut cu 

reprezentanta Comisiei Europene, şi 

discuţiilor cu Fondul Monetar, Banca 

Mondială şi Comisia Europeană, 

timpul maxim este de două luni, 

dar el poate fi scurtat substanţial 

prin interesul manifestat de către 

Comisie prin misiunea permanentă 

a României pe lângă CE. 

Atunci va fi reluată activitatea la 

maximum 65% din capacitate. 

AGERPRES: Când vor fi gata gru - 

purile noi la termocentrala de la 

Iernut? Ce investiţii pre su pun şi 

din ce surse vor fi asigurate? 

Rodin Traicu: Ca să fie gata tre - 

buie să înceapă. Investiţia va fi fă - 

cută sub formă de IPP (produ că tori 

independenţi de energie n.r) şi va 

presupune o privatizare prin forma 

de aport de capital. Există studiul 

de fezabilitate pentru grupurile de 

la Iernut, există o comisie de IPP în 

cadrul ministerului pentru acest 

obiectiv, exista Hotărârea de 

Guvern care facilitează funcţiona - 

rea grupurilor pe gaze la producă - 

torii de gaze autohtoni şi exista un 

feedback pozitiv din punct de vede - 

re economic al grupurilor energe - 

tice în funcţiune la termocentrala 

de la Brazi. Dorim ca investiţia de la 

Iernut să fie similară din punct de 

vedere al tehnologiilor aplicate şi să 

aibă un randament de peste 55,7%, 

ceea ce înseamnă o utiliza re a 

eficientă a gazului metan de la 

simplu la dublu, adică pentru un MW 

electric produs se va utiliza jumătate 

din cantitatea de gaz metan care se 

utilizează la insta laţiile care sunt în 

funcţiune în prezent. 

AGERPRES: Ce capacitate va 

avea termocentrala? 

Rodin Traicu: Capacitatea va fi de 

la 400 la 600 de MW. Studiul de 

fezabilitate pe care investitorul ce 

va fi selectat în urma licitaţiei care 

se va ţine va arăta clar care va fi 

capacitatea. De obicei capacitatea 

se stabileşte şi după piaţa de 

energie. Cel care va veni şi va 

investi îşi stabileşte un target de 

piaţă: câtă energie electrică va fi 

vinde, câtă energie termică va 

vinde, unde va vinde ... 

AGERPRES: Energia va fi 

destinată doar pieţei interne, 

sau va fi şi exportată? 

Rodin Traicu: Nu mai există piaţă 

internă. Există piaţă regională, iar 

conform evaluării Comisiei Europene, 

undeva din 2018-2020 va fi o piaţă 

europeană integrată a energiei 

electrice, în baza legilor energiei 

care transpun directivele europene 

în toate cele 27 de State Membre. 

Acesta este un avantaj imens, 

pentru că poţi să produci energie 

pe care să o vinzi în toată piaţa 

europeană, după avantajele de 

moment pe care le obţii, după 

consumatorii pe care îi obţii etc. 

AGERPRES: În prezent se poar - 

tă negocieri pentru modificarea 

redevenţelor la petrol şi gaze. 

52 decembrie 2012

2013 


Care este stadiul negocierilor şi 

cam ce procent de majorare 

este avut în vedere? 

Rodin Traicu: Asta este o pro ble - 

mă ce priveşte Agenţia Naţională 

pentru Resurse Minerale. Noi nu 

suntem implicaţi. Există Agenţia de 

Resurse Minerale, care nu face 

parte din minister. Nici măcar nu 

este în coordonarea ministerului. 

Este total independentă. Întradevăr 

se renegociază redevenţele, 

la petrol, gaze, caolin, balastru, 

piatră de nu ştiu care, toate mine - 

ralele posibile, pentru că rede ven - 

ţele trebuie să fie unitare, dar de 

negocierea, iniţierea proiectului de 

Hotărâre de Guvern etc se ocupă 

ei. Va fi vizat şi de noi, pen tru că 

avem Direcţia de resurse minerale 

din cadrul ministerului, dar noi 

numai o vizăm. Deocam dată nu a 

apărut nimic, deci n-au iniţiat-o. 

AGERPRES: Care este stadiul 

procesului de numire a admi - 

nis tra torilor privaţi la compa - 

niile din energie? Care sunt 

următoarele companii ce vor fi 

scoase la privatizare? 

Rodin Traicu: Este în plină desfă - 

şurare. Sunt nişte întârzieri. La 

Romgaz s-au ţinut trei licitaţii şi nu 

a venit nicio firmă de head hunting 

şi atunci a fost preluat procesul de 

OPSPI (Oficiul Participaţiilor 

Statului şi Privatizării în Industrie 

n.r). La Transgaz identic: a fost 

preluat procesul de OPSPI. Este 

vorba despre numirea manage - 

men tului privat atât în executiv cât 

şi în Consiliile de Administraţie. La 

privatizare calendarul este acelaşi, 

s-a păstrat identic. Unele dintre ele 

sunt întârziate. De exemplu 

TRANSGAZ cu cele 15% care erau 

la privatizare conform Scrisorii de 

Intenţie. Termenul s-a depăşit şi s- 

a hotărât să nu se vândă cu orice 

preţ acţiunile, dat fiind faptul că 

piaţa nu este favorabilă şi să se 

caute trendul pozitiv în piaţă. Nu s- 

a modificat nimic în calendarul de 

privatizare. 

AGERPRES: Când estimaţi că o 

să iasă Hidroelectrica din insol - 

venţă: A fost aceasta o măsură 

bună pentru societate? 

Rodin Traicu: Se doreşte ca până 

la sfârşitul anului, dar probabil că 

nu. Insolvenţa este o stare care a 

fost creată de trei factori determi - 

nanţi, ce nu au dispărut la ora ac - 

tuală. Primul dintre ei a fost supra - 

contractarea cantităţii de energie 

produsă, peste care s-au suprapus 

doi ani secetoşi, respectiv o scă - 

dere masivă a veniturilor pentru că 

n-a fost apă la debitul la care a fost 

constituit bugetul de venituri şi 

chel tuieli. Peste asta s-a suprapus 

problema Hidroserv-urilor. S-au 

contractat foarte multe lucrări, atât 

de investiţii cât şi de reparaţii, care 

au însemnat foarte mulţi bani care 

trebuiau vehiculaţi prin aceste 

Hidroserv-uri. Multe dintre con trac - 

te, acum se constată, au fost supra - 

evaluate. Pentru acoperirea lor au 

fost contractate credite la bănci, la 

BERD, BEI, Banca Mondială, bănci 

comerciale. Credi tele au ajuns la 

maturitate şi la toate acestea s-au 

suprapus necesitatea de a returna 

creditele. Cu masa de venituri re la - 

tiv scăzută şi cu o cantitate supra - 

contractantă şi neperforman tă din 

punct de vedere economic, a 

trebuit să se reducă masiv masa de 

costuri, cheltuielile. Asta a dus la 

insolvenţă. Deocamdată, pluviome - 

tric anul este prost, masa de 

venituri nici vorbă. Se estimează că 

faţă de un buget de venituri şi 

cheltuieli constituit pe 15 TW ca 

producţie, anul se va închide sub 

12 TW. Creditorii sunt tot la locul 

lor şi aşteaptă cu nerăbdare să îşi 

primească banii. Singurul lucru 

pozitiv este că s-au reziliat contrac - 

tele păguboase, iar o parte dintre 

cele care au rămas în vigoare au 

fost renegociate pe preţuri din 

piaţă, iar de cealaltă parte s-a făcut 

o contracţie puternică a lucrărilor 

realizate prin Hidroserv-uri, atât de 

investiţii cât şi de reparaţii. 

AGERPRES: Se au în vedere noi 

majorări de tarife la energie 

electrică şi gaze naturale, în 

afară de cele prevăzute în 

calendarul de liberalizare? 

Rodin Traicu: Nu, nici vorbă. 

Rămâne calendarul. Acum o mare 

realizare este că Autoritatea 

Naţională de Reglementare în 

domeniul Energiei a trecut sub 

control parlamentar, va avea buget 

propriu. O să fie concurenţă cine să 

se angajeze acolo, pentru că vor fi 

lefuri mari, dar atunci şi pretenţiile 

vor fi foarte mari, şi toată influenţa 

nefastă a furnizorilor vizavi de 

ordinele de preşedinte în care se dă 

recunoaştere de costuri va fi dimi - 

nuată. Dacă nu se va diminua, nu 

se va vedea clar o diminuare, fiind 

sub control parlamentar vor fi che - 

maţi la raport la comisiile de spe - 

cialitate. Dacă se constată că e ne - 

cu noaştere, nepricepere, şmeche - 

rie etc se propune revocarea con - 

ducerii, inclusiv a consiliului de 

reglementare. 

AGERPRES: Aţi fost numit mem - 

bru în Comitetul Nabucco. În ce 

stadiu se mai află proiectul? 

Rodin Traicu: Da, şi reprezentant 

de ţară în Comitetul interministerial. 

Din punct de vedere tehnic proiec - 

tul s-a mişcat puternic înainte. 

Problemele care sunt, 95%, aşa 

cum le percep eu, sunt de ordin 

diplomatic. Proiectul Nabucco de - 

pin de 50% de interesul azerilor de 

a-şi valorifica gazul şi 50% de 

restul ţărilor care vor fi străbătute 

de Nabucco. Cea mai importantă 

ţară interesată şi prin care va trece 

o mai mare parte a investiţiei este 

Turcia, prin nordul căreia va trece 

gazoductul TANAP care va face 

legătura între zăcămintele azere şi 

partea europeană a Turciei, până la 

graniţa cu Bulgaria. Foarte intere - 

sată a devenit Bulgaria în realizarea 

gazoductului Nabucco, pentru că, 

părerea mea personală, s-a pripit şi 

a luat o decizie neispirată: a renun - 

ţat la dezvoltarea capacităţii nuclea re 

de la Belene. În momentul în care 

renunţi la 2.000 de MW pe filiera 

respectivă, sigur că trebuia să te 

gândeşti din start ce pui în loc, 

pentru că o investiţie în energie se 

face pentru că e necesară. Zona 

sud-est europeană este la limită, 

este săracă în energie. Fiecare ţară 

a fost, ca şi România, autarhică: 

noi avem sistem nostru, noi facem 

atâtea centrale cât pentru con - 

sumul nostru. O abordare total gre - 

şită care acum îşi spune cuvântul. 

Deci, dacă nu fac nuclear, o să 

trebuiască să facă pe gaze pentru 

că şi la ei capacitatea de producţie 

pe lignit este limitată şi e la 

maximum. Altă soluţie nu este. 

Chestia asta cu dezvoltarea parcu - 

rilor eoliene şi aşa mai departe este 

la capitolul şi altele. Dacă ne uităm 

azi o să vedem că eolienele sunt 

undeva probabil la 25-30 MW, la o 

putere instalată de 1.500 MW. Noi 

suntem în faza în care proiectarea 

este aproape gata atât pentru 

decembrie 2012 53


2013 

Nabucco iniţial cât şi pentru 

Nabucco Vest, varianta pe 48 ţoli 

nu pe 56 ţoli, deci varianta de 23 

miliarde normal metri cubi. O 

variantă redusă. Austria este 

fruntaşă, Ungaria şi-a revizuit 

poziţia şi este deosebit de 

interesată de Nabucco, iar Bulgaria 

a devenit lider de asociaţie. La 

ultimul comitet interministerial a 

fost repre zentată la nivel de prim 

ministru. Deci, cea mai mare parte 

a simulărilor a fost făcută de către 

proiectantul Nabucco de la Viena, 

cel care integrează toată partea de 

proiectare. În România, 

certificatele de urbanism pe toate 

cele cinci judeţe străbătute sunt în 

vigoare. Nabucco România are 

contract cu un pool de proiectanţi, 

mai mulţi iprochim-işti, ipp-işti de 

la Ploieşti, institute care s-au 

desprins, şi care sunt la faza în care 

au început determinarea profilelor 

longitudinale, să ştim exact pe 

unde trec. Am avut prima şedinţă 

cu descăr care de situri arheologice 

cu Ministerul Culturii. Din punct de 

vedere legislativ, Legea Nabucco 

este în Parlament şi în mod sigur în 

prima sesiune parla men tară va 

trece, pentru că a trecut deja de 

comisii şi va intra în plen. 

Modificările la Ordonanţa 255 cu 

exproprierile pentru utilitate 

publică necesare pentru toate, şi 

pentru Transelectrica, şi pentru 

conducta Iaşi-Ungheni şi pentru 

alte lucrări de investiţii vor fi 

aplicabile şi pentru Nabucco, acolo 

unde va fi necesar, pentru că 

investitorul doreşte doar să 

concesioneze pământ, nu să 

achiziţioneze pământ şi vrea doar 

drept de utilizare. Stadiul ar fi 

acceptabil, iar motoarele au fost 

pornite serios. Chiar şi azerii la 

ultima întâlnire, dintr-un stand-by, 

ei având încă două posibilităţi. Cea 

mai slabă este celebrul AGRI, care 

mai degrabă este un proiect politic, 

care nu prea are baze comerciale la 

ora actuală, iar cealaltă este 

coridorul de sud, cel care duce 

gazele în nordul Italiei, ocoleşte 

Bulgaria, vine pe TANAP, trece prin 

Turcia, Grecia, sudul Italiei, nordul 

Italiei, care e mai avansat decât 

Nabucco. A avut un interes mai 

mare. Este o ‘groapă’ mare de 

energie în nordul Italiei, zonă 

puternic industrializată, dens 

populată, căreia i-a trăznit să facă 

referendum să voteze împotriva 

energiei nucleare. Bun, nu energie 

nucleară, tre buie să vină energie de 

altundeva, într-o zonă concentrată 

şi cu o populaţie educată, cu un 

nivel de trai mediu-ridi cat, care 

consumă, şi atunci cea mai uşoară 

metodă care s-a găsit este 

aducerea de gaze pentru a asigura 

pro ducerea de energie electrică şi 

termică pe zonă. Şi italienii au fost 

foarte inte resaţi. Au fost interesaţi 

să îşi diversifice şi ei sursele de 

gaze, având în vedere ce s-a 

întâmplat, aşa, dintr-o dată, prin 

nordul Africii. Ei iau gaze de la 

tunisieni, de la marocani, o parte 

de la algerieni, ca şi francezii, şi, 

dintr-o dată, s-a rupt un echilibru, 

s-au luat ăia la bătaie şi, desigur, 

piaţa s-a prăbuşit. Nabucco are un 

concurent puternic în coridorul de 

sud. Italienii, părerea mea, că nu 

sunt deloc încântaţi să cumpere 

gazele de la austrieci. Austria va 

ajunge astfel un mare comerciant. 

AGERPRES: Ce investiţii în do me - 

niul energetic mai are în vedere 

ministerul? 

Rodin Traicu: Multe. Centrala 

Tarniţa- Lăpusteşti, pe care am 

revitalizat-o, în sensul că s-a reluat 

ciclul de obţinere a tuturor avizelor şi 

acordurilor, din care cea mai mare 

parte au expirat în 2009 şi de atunci 

nu s-a mai făcut nimic. Am dat 

drumul la licitaţie pentru achiziţia 

servi ciilor unei firme care să facă 

studiul pentru impact de mediu, care 

a fost făcut şi a fost respins de către 

Agenţia de Mediu Cluj în 2010 şi de 

atunci iar nu s-a mai făcut nimic. 

ISPE a refăcut stu diul de soluţie de 

conectare a cen tralei Tarniţa - 

Lăpsteşti pentru a putea avea 

evacuare putere sistem. Suntem în 

sta diul de elaborare a unui 

Memorandum prin care Guvernul să 

decidă cine va face investiţia. Este 

vorba despre 196 km de linie 

electrică de 400 kilovolţi dublă, care 

să ducă energie de la Tarniţa- 

Lăpusteşti până la staţia moder - 

nizată de la Mintia, evaluată un deva 

la 135 milioane euro, bani care nu 

sunt prinşi în investiţia iniţială şi nici 

Transelectrica nu poate să o facă 

singură din banii pe care îi ia pe 

servicii de sistem. Deci am făcut 

marele salt înainte, am readus-o în 

prim plan. Tot pentru Tarniţa- 

Lăpusteşti am purtat discuţii intense 

cu firma China Guangdong Corporation, 

care vrea să vină să investească în 

centrală, ei având o experienţă 

foarte mare în centrale prin pompaj, 

în proiec tare, construc ţie de echipa - 

mente şi implementare. Tarniţa e 

privită în două etape: o primă etapă 

de 500 MW, urmată de extindere cu 

încă două grupuri de încă 500 MW, 

deci finalul va fi 950-1.000 milioane 

euro, la care se adau gă linia. Apoi 

este grupul de 500 MW de la 

Rovinari, care se află acum în faza 

finală. Până la sfârşitul anului va fi 

finalizat Memorandumul, am făcut 

împreună cu chinezii (China Huadian 

Engineering n.r) programul de acti - 

vităţi, responsabilităţi şi termene. 

Până la sfârşitul lunii martie -jumă - 

tatea lunii aprilie se vor fi finaliza 

lucrări în managementul unui team 

care va avea drept scop să formeze 

Consiliul de Administraţie, regula - 

mentul CA, să înscrie noua societate 

IPP care va investi în grup şi să eva - 

lueze cu un evaluator inde pen dent 

aportul de capital în natură cu care 

va veni noua Companie de energie 

Oltenia, res pectiv termo centrala de 

la Rovinari, iar de la jumătatea 

anului viitor, cam asta este prog - 

noza, vor începe lucrările. 

Este o lucrare mică, de 1,1 miliarde 

dolari. Mai avem investiţiile în 

grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă, 

care rămân în conti nuare prioritare, 

mai avem câteva IPP-uri, poate nu 

sunt foarte mari, dar sunt foarte 

importante. Avem Midia - Năvodari, 

2x75 MW pe centrală, care e 

deţinută 57% de minister şi 43% de 

Rompetrol. Avem investiţia de la 

Galaţi, tot 2x75 MW, grup ciclu mixt 

combinat care să asigure şi termo - 

ficarea în regim de eficienţă a 

Galaţiului. Le-am propus celor de la 

o altă firmă chinezească mare, care 

a fost la noi în minister după care am 

contactat-o în China şi acum a intrat 

şi asta în linie dreaptă: un grup nou 

de 250-300 MW la Drobeta Turnu 

Severin, şi celor de la China Coal 

Machinery moder nizarea minelor de 

subteran din Valea Jiului, cele 4 mine 

care vor trece în Complexul 

Energetic Hunedoara şi o carieră de 

suprafaţă la Pusnicioara, pentru că, 

dacă faci un grup ener getic la 

Drobeta, tre buie să ştii de unde iei 

cărbunele pentru că, dacă n-ai 

cărbune sau n-ai cărbune în mod 

eficient n-are rost să te chinuieşti să 

faci grupul. n 

54 decembrie 2012

2013 


Prima Conferinţă-Eficienţa energetică în 

România, 23 noiembrie 2012, Sala Palatului, 

Bucureşti, Sinteza evenimentului 


În ziua de 23 noiembrie 2012, CNR- 

CME împreună cu REECO, au organizat 

la Sala Palatului, conferinţa Eficienţa 

Energetică în România. Evenimentul a 

avut loc în cadrul RENEXPO South-EAST 

Europe, al 5-lea Târg şi Conferinţe pen - 

tru energie din România, 21-23 

noiembrie 2012. 

În cadrul lucrărilor conferinţei au fost 

abordate teme deosebit de importante 

relativ la obiectivele cuprinse în noua 

Directivă a UE privind eficienţa ener - 

getică şi modul practic în care pot fi 

realizate acestea, în domenii diferite ale 

economiei naţionale. 

În deschiderea conferinţei, dnul prof. 

dr. ing. Virgil Muşatescu, preşedinte 

APER, consilier CNR-CME a subliniat 

importanţa întâlnirii care are ca obiectiv 

transmiterea unor mesaje interesante, 

importante şi de actualitate. Eficienţa 

energetică, este una dintre soluţiile la 

pro blemele actuale ale societăţii în do - 

meniul energie dar nu este o soluţie 

universală. Trebuie să fie puse în evi - 

denţă dificultăţile de implementare a 

soluţiilor de eficienţă energetică, modul 

în care determină reducerea poluării 

me diului ambiant, competitivitatea eco - 

nomică, securitatea alimentării cu 

energie. 

În analiza aspectelor privind eficienţa 

energetică în procesele de generare a 

energiei electrice şi termice, domnul 

ş.l.dr.ing. Cristian Dincă a prezentat o 

analiză comparativă a eficienţei 

tehnologiilor de ardere a cărbunelui în 

centralele electrice. În prima parte a 

expunerii s-a arătat că şi în viitor căr - 

bunele va rămâne un purtător de ener - 

giei esenţial pentru producerea energiei 

electrice. În acest sens, se depun efor - 

turi deosebite pentru creşte rea randa - 

mentului centralelor electrice şi pentru 

limitarea emisiilor în atmosferă. Arderea 

cărbunelui în stare pulverizată este 

tehnologia cea mai întâlnită în prezent în 

centralele electricele electrice care 

utilizează cărbune. Practic 75% dintre 

acestea utilizează parametri subcritici, 

20% lucrează cu parametri critici şi 2% 

utilizează parametri ultra-supracritici. 

Circa 3% dintre centrale funcţionează cu 

ardere în strat fluidizat circulant. 

Analiza randamentului diferitelor tehno - 

logii utilizate în centralele cu cărbune au 

pus în evidenţă posibilitatea obţinerii 

unor valori de peste 42% în cazul func - 

ţio nării la parametri ultra supracritici. 

În cazul tehnologiei cu gazeificare inte - 

grată cu ciclu combinat (IGCC) randa - 

men tele obţinute pot depăşi 41% care 

însă pot fi reduse cu practic 8% dacă 

este implementată şi captarea şi sto ca - 

rea carbonului (CCS). Deosebit de im - 

por tant este faptul că în centralele utili - 

zând cărbune s-a redus emisia de CO2 

de la 1,1 kg CO2/ kWh la 0,74 kg 

CO2/kWh şi sunt în studiu soluţii pentru 

reducerea la 0,665 kg CO2/kWh în lipsa 

instalaţiilor CCS. 

Analiza efectuată a pus în evidenţă 

faptul că grupurile convenţionale cu 

abur cu parametri supracritici şi ardere a 

cărbunelui în stare pulverizată sunt 

mature din punct de vedere comercial. 

De asemenea, tehnologia de ardere a 

cărbunelui în pat fluidizat la presiune 

atmosferică, utilizată preponderent pen - 

tru retehnologizarea unor grupuri exis - 

tente este o tehnologie matură din 

punct de vedere comercial. Tehnologia 

cu gazeificare integrată cu ciclu com - 

binat se află încă în faza de dezvoltare. 

Problemele specifice eficienţei energe tice 

în Sistemul Electroenergetic Naţional au 

fost abordate de către doamna dr.ing. 

Anca Popescu, director ISPE SA. 

georgescu@3t.org.ro 

office@energy.org.ro 

www.david-baias.ro 

decembrie 2012 55


2013 

În prima parte a expunerii au fost 

analizate schimbările profunde care 

au avut loc la nivelul sistemului 

electro energetic prin separarea 

func țiilor de producere și de trans - 

port a energiei electrice, prin apa - 

riţia competiției în sectorul de pro - 

ducere, restructurarea pieței de 

energie electrică și accentul pus pe 

condiţiile de mediu. 

Sistemul de transport care a fost 

dez voltat cu scopul de a minimiza 

costurile de producere și de trans - 

port al energiei electrice la nivelul 

întregului sistem, asigurând în ace - 

laşi timp cerințele tehnice statice și 

dinamice de funcționare sigură și 

eficient economică, necesită o am plă 

restructurare pentru a răspunde unei 

noi repartiţii a centrelor de uti li zare a 

energiei dar şi apariţiei unor surse 

impedictibile de energie care deter - 

mină circulaţii necontrolabile ale 

puterilor din sistem. 

Separarea activităţilor şi apariţia 

com petiţiei a determinat ca fiecare 

operator să pună accentul pe inte re - 

sele proprii fără a se asigura o efi - 

cienţă maximă a întregului sistem. 

Reţelele de transport şi distribuţie a 

energie electrice aparţinând Sistemului 

Electroenergetic Naţional au fost 

cons truite în majoritatea lor înainte 

de 1990, iar centralele electrice 

principale au un gard ridicat de îm - 

bă trânire (peste 50% dintre cen tra - 

le au peste 30 ani de funcţionare). 

De asemenea, instalaţiile echipate 

cu aparataj la nivelul tehnologic al 

anilor 60∙∙∙70, determină frecvente 

defecte în special în reţelele de 

medie şi joasă tensiune. 

În vederea creșterii eficienţei şi 

capacității de transport s-a crescut 

tensiunea de funcționare de la 220 

kV la 400 kV pentru câteva linii 

dimensionate prin proiect la 400 kV. 

Astfel, s-au trecut la funcționarea la 

400 kV LEA Roșiori – Oradea Sud și 

LEA Gutinaș – Bacău Sud – Roman 

Nord – Suceava și s-au construit 

stațiile noi de 400 kV Bacău Sud, 

Roman Nord, Suceava. În actualele 

condiţii de funcţionare pe piaţa de 

energie electrică, în care nu este 

posibilă optimizarea func ţionării 

SEN în ansamblu, apare necesară o 

definire clară a noţiunii de consu - 

mul propriu tehnologic şi stabirea 

valorilor ţintă pentru pierderile de 

energie în reţeaua de transport. 

Analiza pierderilor în reţeaua de 

transportă a arătat faptul că, în 

general, pierderile de mers în gol 

sunt importante, datorită supradi - 

men sionării unor instalaţii ca ur - 

mare a restructurarii economice ce 

a determinat reducerea necesa rului 

de energie electrică, a schimbării 

structurii utilizatorilor şi a caracte - 

ris ticilor tehnice depăşite ale echi - 

pa mentelor electrice (LEA 400 kV, 

uni tăţi de transformare, bobine de 

compensare etc.). Vehicularea ener - 

giei din zona Dobrogea spre Moldova 

şi vestul ţării determină o creştere 

importantă a pierderilor de energie 

care vor fi şi mai mari odată cu 

implementare de noi centrale cu 

surse regenerabile de energie. 

În următorii 15 ani este necesar să 

se finalizeze acțiunea de retehnolo - 

gizare / modernizare și mentenanță 

majoră a tuturor instalațiilor RET 

(400 kV, 220 kV și 110 kV) pentru a 

se putea menține standardele de 

calitate impuse de funcționarea 

interconectată cu ENTSO-E. 

Preocupările operatorului de distri - 

buţie a energiei în domeniul eficien - 

ţei energetice au fost prezentate de 

către domnul dr. ing. Dumitru 

Federenciuc, director Electrica SA. 

Expunerea s-a axat în special pe 

obligaţiile care revin operatorului de 

distribuţie (OD) din Directiva 2012/ 

27/UE a Parlamentului şi Consiliului 

European din 25 octombrie 2012 

privind eficienţa ener getică. Direc - 

tiva prevede un cadru comun de 

măsuri pentru pro movarea eficienței 

energetice pe te ritoriul Uniunii cu 

scopul de a asigura atingerea 

obiectivului prin cipal al Uniunii de 

20% privind efi ciența energetică 

până în anul 2020 și de a deschide 

calea pentru viitoa rea creștere a 

eficienței energetice după această 

dată. De asemnenea, prevede nor - 

me menite să elimine barierele exis - 

tente pe piața ener giei și să depă - 

șească deficiențele care împiedică 

creşterea eficienței în ceea ce pri - 

vește furnizarea și uti lizarea ener - 

giei, stabilind obiecti ve le naționale 

indicative în materie de eficiență 

energetică pentru anul 2020. 

Fiecare Stat Membru trebuie să 

stabilească o schemă de obligații în 

ceea ce privește eficiența ener ge - 

tică, în care distribuitorii de energie 

și/sau furnizorii de energie sunt 

desemnați ca părți obligate. Acest 

obiectiv este echivalent cu obți nerea 

unor economii noi în fiecare an, de la 

1 ianuarie 2014 și până la 31 decembrie 

2020, de 1,5% din volumul vânzări - 

lor anuale de ener gie către utilizatorii 

finali. Unul dintre obiectivele impuse 

distribui torilor de energie este ca 

utilizatorii să fie dotați cu contoare 

individuale care să reflecte exact 

energia real utilizată și care să 

furnizeeă infor mații privind compor - 

ta mentul ener getic al acestora. O 

atenţie deo sebită va fi acordată 

dotării cu con toare inteligente pentru 

a asigura o relaţie biunivocă cu 

utilizatorii finali. 

De asemenea, trebuie să se acorde 

o atenţie deosebită maximizării efi - 

cienţei energetice în exploatarea 

infrastructurii şi stimularea opera - 

to rilor de rețea să pună la dispoziție 

servicii de sistem utilizatorilor de 

rețea, care să le permită să pună în 

aplicare măsuri de îmbunătățire a 

eficienței energetice. 

Operatorii de distribuţie trebuie să 

asigure o evaluare a potențialului 

de eficiență energetică a infrastruc - 

turii de energie electrică, în special 

în ceea gestionarea sarcinii și inter - 

operabilității, precum și conectarea 

la rețea a instalațiilor de generare a 

energiei, inclusiv a micro-genera - 

toa relor de energie, precum şi să 

adopte măsuri concrete și investiții 

ce sunt necesare pentru îmbu nă tă - 

țirea eficienței energetice în infra - 

structura de rețea. În acest fel, 

reţelele de distribuţie vor evolua 

către rețele inteligente, ce vor 

asigura eficiența activității opera - 

torului de distribuţie. 

Aspecte concrete privind eficienţa 

în domeniul instalaţiilor de iluminat 

electric au fost prezentate de 

domnul dr.ing. Paul Pencioiu 

director SC ICPE SA. În prima parte 

au fost prezentate obiectivele pre - 

ocupărilor în domeniul eficienţei 

ener getice şi reglementările actuale 

care se referă la aceste aspecte. 

S-a subliniat faptul că reducerea 

ener giei utilizate este văzută ca o 

soluţie la problema reducerii emi - 

siilor. În multe ţări eficienţa ener - 

getică este considerată problemă 

de securitate naţională, deoarece 

reduce nivelul importurilor de 

56 decembrie 2012

2013 


energie şi poate încetini epuizarea re - 

surselor interne de energie. Au fost pre - 

zentate barierele care trebuie depă şite 

pentru atingerea acestor obiective pre - 

cum şi acţiuni întreprinse la nivelul 

MECMA pentru stimularea acţiunilor de 

eficienţă energetică. 

În partea a doua a expunerii pe aceasta 

tema, prezentată de domnul prof. dr. 

ing. Nicolae Golovanov consilier CNR- 

CME au fost analizate aspectele spe cifice 

economiei de energie în iluminatul 

electric. Deşi energia utilizată pentru 

ilu minatul electric este relativ redusă, 

acesta are un rol deosebit de important 

pentru dezvoltarea civilizaţiei umane şi 

este cel mai întâlnit utilizator de energie 

electrică. În acest sens, economia de 

energie pentru iluminatul artificial are 

impactul cel mai mare asupra utili za - 

torilor. Au fost prezentate principalele soluţii 

pentru creşterea eficienţei energetice: 

•utilizarea surselor cu eficienţă ridicată; 

•dezvoltarea de echipamente auxiliare 

cu eficienţă ridicată (aparate de ilumi - 

nat cu factor de reflexie ridicat, balas - 

turi electronice, sisteme de control); 

•un management eficient al sistemelor 

de iluminat, cu utilizarea cores pun ză - 

toare a iluminatului natural. 

S-a subliniat faptul că noile lămpi cu 

LED-uri pot reprezenta surse cu efi - 

cienţă ridicată şi care pot asigura şi 

confortul luminotehnic necesar desfăşu - 

rării activităţilor în lipsa luminii naturale. 

De asemenea, s-a subliniat faptul că 

noile balasturi electronice pot asigura 

limitarea perturbaţiilor electromagnetice 

în reţeaua electrică până la valori 

acceptate. Managmentul sistemelor de 

iluminat prin utilizarea largă a siste - 

melor informatice de control permite 

asigurarea unui nivel adaptat activi - 

tăţilor curente cu energie electrică 

raţional utilizată. Realizarea unui mediu 

luminos confortabil cu un minim de 

energie electrică utilizată, cu folosirea 

cât mai intensă a iluminatului natural şi 

cu o investiţie minimă reprezintă cri - 

teriul de apreciere a unui sistem de 

iluminat modern şi eficient. 

Aspectele privind calitatea energiei 

electrice şi eficienţa energetică au fost 

prezentate de domnul ing. Iosif 

Borcsa, manager produs la ARC Braşov. 

Importantele schimbări în domeniu 

energiei prin limitarea resurselor eco - 

nomic exploatabile, creşterea preţurilor 

la energie şi creşterea exigenţelor 

privind încadrarea în mediul ambiant au 

determinat ca să se acorde o atenţie 

deosebită unui management eficient al 

energiei utilizate care permite economii 

de energie de 5∙-∙20% . Pot fi făcute 

încă importante economii de energie 

prin reducerea pierderilor în sistemele 

de furnizare a energiei, prin creşterea 

eficienţei proceselor industriale, reduce - 

rea energiei utilizată pentru iluminatul 

electric, creşterea randamentului la 

instalaţiile electrocasnice etc. 

Adoptarea de măsuri pentru o utilizare 

raţională de energie electrică, utilizarea 

unor sisteme informatice pentru mana - 

gementul energiei utilizate, o contori - 

zare adecvată a energie utilizate, un 

control inteligent al proceselor, limitarea 

pierderilor prin transferul de putere 

reac tivă, montorizarea atentă a pro ce - 

selor tehnologice, adoptarea unei struc - 

turi de conducere corespunzătoare, per - 

mit creşterea eficienţei energetice cu re - 

duceri semnificative ale energiei elec - 

trice utilizate şi creşterea competi ti - 

vităţii utilizatorilor finali. 

În cadrul sesiunii de discuţii, la în - 

cheierea primei părţi a conferinţei, au 

fost prezentate aspecte deosebit de im - 

portante privind problemele specifice creş - 

terii eficienţei energetice a proce selor: 

•dezvoltarea sistemelor de comandă 

control cu circuite electronice a condus 

la creşterea excesivă a puterii apa rente 

şi deci creşterea pierderilor în reţelele 

electrice; adoptarea unor măsuri 

pentru limitarea circulaţiei puterii 

reactive trebuie să stea în atenţia 

organismelor de reglementare (prof. 

Petru Postolache); 

•este necesar să se acorde o atenţie mai 

mare problemelor de eficienţă 

energetică deoarece până în prezent 

toate măsurile adoptate au fost 

determinate cerinţe ale UE şi nu de 

preocupările organismelor din România 

(prof. Aureliu Leca); 

www.wecotravel.ro 

www.aem.ro 

www.energotech.ro 

www.icemenerg-service.ro 

decembrie 2012 57


2013 

•eficienţa energetică este o soluţie 

pentru reducerea costurilor; dar şi 

măsurile de eficienţă energetică 

induc o serie de costuri şi este 

necesară o atentă analiză tehnicoeconomică 

la implementarea 

proiectelor de acest tip (prof. 

Aureliu Leca); 

•nu trebuie făcută economie de 

energie cu orice preţ; creşterea 

eficienţei energetice impune 

găsirea soluţiilor pentru generarea 

de capital, care devine esenţial 

pentru asigurarea dezvoltării ţării 

(prof. Virgil Muşatescu); 

•asigurarea reducerii pierderilor de 

energie la încălzirea locuinţelor 

prin izolarea termică este o soluţie 

deosebit de eficientă, dar căreia i 

s-a acordat prea puţină atenţie, 

astfel că până în prezent realiză - 

rile în acest domeniu sunt nesem - 

ni ficative (prof. Aureliu Leca). 

Partea a doua a manifestării a 

fost moderată de domnul 

prof.dr.ing. Aureliu Leca. 

Prima lucrare prezentată de către 

domnul prof.dr.ing. Ion Mircea 

universitatea Craiova a abordat 

problema deosebit de importantă a 

auditurilor energetice. Ca studiu de 

caz s-a referit la un mare utilizator 

de energie electrică şi anume ser - 

viciile proprii ale centralelor elec - 

trice utilizând cărbune ca pur tător 

primar de energie. Analiza atentă a 

procesului tehnologic într-o cen tra - 

lă electrică cu cărbune a pus în evi - 

denţă principalii indicatori ener ge - 

tici ai grupului energetic şi soluţii 

practice pentru creşterea eficienţei 

prin cunoaşterea în deta liu a carac - 

te risticilor de funcţionare, îmbună - 

tă ţirea regimu rilor de lucru, cu - 

noaş terea în timp real a pierderilor 

din schema centralei. O atenţie 

specială a fost acordată receptoa - 

relor cu cea mai mare energie 

utilizată: ventilatoare de gaze, 

alimentatoarele cu cărbune, 

pompele de condens. 

Diagramele Sankey deduse au per - 

mis calculul indicatorilor ener ge tici, 

determinarea randamentului real al 

receptoarelor analizate dar şi zo - 

nele în care este posibilă inter ven - 

ţia pentru îmbunătătirea efi cienţei 

energetice. Analiza efectuată este 

însoţită de concluzii şi măsuri pro - 

puse, deosebit de importante pen - 

tru reducerea pierderilor în funcţio - 

nare şi adoptarea de decizii privind 

mentenanţa în cadrul centralei 

elec trice. Multe dintre măsurile pro - 

puse sunt de natură organi zatorică, 

cu costuri reduse, dar care pot 

deter mina importante economii de 

energie. 

În prima parte a expunerii sale, 

domnul prof. dr. ing. Aureliu 

Leca, director executiv, al Asociaţie 

Române pentru Promovarea 

Eficienţei Energetice (ARPEE) s-a 

referit la eficienţa energetică în 

cons truc ţiile urbane. Ca exemplu, a 

analizat în profunzine situaţia ener - 

getică a spitalelor din municipiul 

Bucureşti, subliniind faptul că su por - 

tul tehnic are o importanţă deo sebită 

pentru asigurarea efi cienţei ac tului 

medical. În mare măsură însă, 

suportul tehnic este afectat de: 

•instalaţii şi echipamente învechi - 

te, neperformante, cu un anumit 

grad de risc; 

•clădirile spitalelor–construcţii vechi, 

consumuri energetice ridicate; 

•personalul tehnic de exploatare for - 

mat din muncitori “tradiţionali”, cu 

experienţă profesională modestă, 

rutinaţi; 

•conducerea administrativă a spi - 

ta lelor are, în general, o percepţie 

redusă pentru problemele tehnice 

(energetice). 

Costul serviciilor energetice ajunge 

circa 15% din bugetul annual şi va 

creşte în viitor. Este necesară înca - 

drarea spitalelor în prevederile di - 

rec tivelor UE, legislaţiei şi regle - 

mentărilor din România. 

Analiza efectuată a permis elabo - 

rarea de propuneri pentru îmbună - 

tăţirea suportului tehnic al spita - 

lelor. Una dintre principalele măsuri 

propuse constă în externalizarea 

serviciului de mentenanţă a utilită - 

ţilor energetice unui operator 

privat, ceea ce va permite reduce - 

rea costurilor şi creşterea calităţii 

serviciului. În partea a doua a 

expunerii, domnul prof. Aureliu 

Leca a prezentat domeniile de 

activitate şi principalele obiective 

ale ARPEE – Asociatia Română 

pentru promovarea eficienţei 

energetice. 

Domnul prof.dr.ing. Şerban Raicu, 

în cadrul lucrării prezentate, a ana - 

lizat domeniul transporturilor, ca - 

rac terizat de un important potenţial 

de economisire a energie. S-a 

subliniat faptul că petrolul are o 

pondere mare ca sursă primară de 

energie, asigurând 36% din balanţa 

mondială de energie iar peste 50% 

din petrolul extras este folosit în 

transporturi, în primul rând pentru 

transportul rutier (peste 80%). 

Creşterea impresionantă a parcului 

de autovehicule conduce la nece - 

sitatea utilizării raţionale a acestei 

resurse şi elaborarea de soluţii 

practice pentru un management 

adecvat al necesităţii de mobilitate. 

Analiza detaliată a energiei utilizate 

la diferitele mijloace de transport şi 

pentru diferite condiţii a pus în evi - 

denţă necesitatea unei analize 

aprofundate la adoptarea de decizii 

privind transportul de mărfuri sau 

de persoane precum şi unele soluţii 

practice pentru reducerea necesa - 

rului de energie. Studiile de caz 

prezentate au arătat că pentru 

pentru condiţii concrete de depla - 

sare există soluţii care conduc la 

eficienţă maximă. Este necesar 

însă a cunoaşte în detaliu numărul 

mare de factori care pot influenţa 

consumul de combustibil şi deci 

eficienţa energetică. 

Pe baza studiului efectuat, sunt 

propuse soluţii concrete pentru 

creşterea eficienţei în transportul 

urban, prin dezvoltarea unei noi 

generaţii de autovehicule dar şi prin 

măsuri la nivelul municipalităţilor 

pentru reducerea necesităţii de 

mobilitate socială, prin identificarea 

şi implementarea de măsuri pentru 

promovarea modurilor de transport 

şi a tehnologiilor (în special, trans - 

58 decembrie 2012

2013 


por tul public, transporturi inter - 

modale, logistici de aprovizionare şi 

de distribuţie, logistici integrate) 

con forme cu exigenţele dezvoltării 

durabile. De asemenea este nece - 

sară promovarea unui habitat care 

să favorizeze economisirea energiei 

în transporturi („oraşul care eco - 

nomiseşte energia”). 

Aspectele specifice economiei de 

energie în domeniul acţionărilor 

electrice au fost analizate în detaliu 

de către domnul dr.ing. Ion 

Potârniche, director general ICPE 

ACTEL. După o scurtă prezentare a 

sistemelor actuale de acţionare 

electrică în care convertoarele elec - 

tro nice au un rol important, au fost 

analizate comparativ sistemele de 

acţionare bazate pe motoare de 

tensiune continuă şi cele bazate pe 

motoare de tensiune alternativă. 

Amplul studiu prezentat a pus în 

evidenţă principalele caracteristici 

mecanice şi electrice ale celor două 

tipuri de acţionări şi a condus la 

concluzia că, în prezent, acţionările 

cu motoare de tensiune alternativă 

şi convertor de frecvenţă sunt cele 

mai eficiente şi care asigură toate 

cerinţele acţionărilor moderne. 

De asemenea, au fost analizate în 

profunzime perturbaţiile electro - 

mag netice determinate de func - 

ţionarea convertoarelor precum şi 

soluţiile practice pentru limitarea 

acestora până la valori acceptate. 

În finalul expunerii, a fost prezentat 

un sistem modern de management 

al utilizării surselor de energie PMS, 

dezvoltat în cadrul ICPE ACTEL 

astfel încât să se asigure acelaşi 

timp de funcţionare al fiecărei surse 

şi echilibrarea puterilor active, res - 

pectiv reactive pentru sursele aflate 

în funcţiune. Exemplele pre zentate 

au fost deosebit de relevante 

pentru cunoaşterea aspec telor eco - 

nomice ale soluţiilor propuse. 

Ultima lucrare în cadrul manifestării 

a fost prezentată de domnul Mikko 

Iivonen, de la firma ICC R&D 

Finlanda şi s-a focalizat pe carac - 

teristicile, avantajele şi modul de 

utilizare a radiatoarelor de joasă 

temperatură. Soluţia propusă de - 

ter mină importante economii de 

energie şi se înscrie în eforturile 

pentru realizarea obiectivului UE de 

reducere a emisiilor de CO2 cu rea - 

lizarea de sisteme de încălzire care 

să ajungă până la 75 kWh/m 2 şi an 

pentru încălzirea locuinţelor. 

Concluzii 

În cadrul lucrărilor conferinţei au 

fost analizate în profunzime aspec - 

te tehnice şi legislative privind 

creşterea eficienţei energetice cu 

obiectivele clare indicate în recenta 

Directivă de eficienţă energetică. 

Au fost puse în evidenţă ur - 

mătoarele concluzii principale: 

•eficienţa energetică, este una din - 

tre soluţiile la problemele actuale 

ale societăţii în domeniul energie 

de terminând reducerea poluării 

me diului ambiant, competitivi ta - 

tea economică, securitatea ali - 

men tării cu energie, dar nu trebuie 

privită ca o soluţie universală; 

•grupurile convenţionale cu abur cu 

parametri supracritici şi ardere a 

cărbunelui în stare pulverizată 

sunt mature din punct de vedere 

comercial; de asemenea, tehno - 

logia de ardere a cărbunelui în pat 

fluidizat la presiune atmosferică, 

utilizată preponderent pentru re - 

teh no logizarea unor grupuri 

existente este o tehnologie matură 

din punct de vedere comercial; 

•în actualele condiţii de funcţionare 

pe piaţa de energie electrică, în 

care nu este posibilă optimizarea 

funcţionării SEN, apare necesară o 

definire clară a noţiunii de con su - 

mul propriu tehnologic şi sta birea 

valorilor ţintă pentru pierderile de 

energie în reţeaua de transport; 

•desemnarea operatorilor de distri - 

buţie ca părți obligate, este echi - 

valent cu obținerea unor economii 

noi în fiecare an, de la 1 ianuarie 

2014 și până la 31 decembrie 

2020, de 1,5% din volumul vân - 

zărilor anuale de energie către 

utilizatorii finali; 

•reţelele de distribuţie trebuie să 

evo lueze către rețele inteligente, 

ce vor asigura eficiența activității 

operatorului de distribuţie; 

•realizarea unui mediu luminos 

con fortabil cu un minim de energie 

electrică utilizată, cu folosirea cât 

mai intensă a iluminatului natural 

şi cu o investiţie minimă reprezintă 

criteriul de apreciere a unui sistem 

de iluminat modern şi eficient; 

•un management eficient al ener - 

giei utilizate permite economii de 

energie de 5∙-∙20% ; 

•trebuie să se acorde o atenţie mai 

mare problemelor de eficienţă 

ener getică deoarece până în 

prezent toate măsurile adoptate 

au fost determinate de cerinţe ale 

UE şi nu de preocupările organis - 

melor din România; 

•nu trebuie făcută economie de 

ener gie cu orice preţ; creşterea 

eficienţei energetice impune găsi - 

rea soluţiilor raţionale pentru 

generarea de capital, care devine 

esenţială pentru asigurarea dez - 

vol tării ţării; 

•auditul energetic este o etapă 

esen ţială pentru punerea în evi - 

denţă a soluţilor pentru reducerea 

pierderilor în funcţionare şi adop - 

tarea de decizii privind mente - 

nanţa în cadrul intreprinderilor 

utilizatoare de energie; 

•este necesară îmbunătăţirea su - 

por tului tehnic al spitalelor iar ex - 

ter nalizarea serviciului de mente - 

nanţă a utilităţilor energetice unui 

operator privat poate permite re - 

du cerea costurilor şi creşterea 

calităţii serviciului; 

•creşterea eficienţei în transportul 

urban necesită unei noi generaţii 

de autovehicule dar şi măsuri la 

nivelul municipalităţilor pentru 

reducerea necesităţii de mobilitate 

socială; este necesară promovarea 

unui habitat care să favorizeze 

economisirea energiei în transpor - 

turi („oraşul care economiseşte 

energia”); 

•utilizarea acţionărilor la tensiune 

alternativă şi utilizarea sistemulul 

de management al utilizării sur - 

selor de energie pot asigura im - 

portante economii de energie în 

industrie.n 

decembrie 2012 59


2013 

Programul CNR-CME de 

Expoziţionale 2013. Proiect 

Manifestări Stiinţifice şi 

SCRISOARE DESCHISĂ 

adresată membrilor şi ONG-urilor CNR-CME 

Consecvent misiunii sale de a pune în discuţie, a cauta şi a promova soluţii pentru cele mai actuale şi 

stringente probleme cu care se confruntă energetica românească, Secretariatul executiv CNR-CME vă supune 

atenţiei propunerile de teme pentru programul CNR - CME de: „Manifestări Stiinţifice şi Expoziţionale 

2013”, cu rugămintea să ne transmiteţi: 

•Acordul pentru calitatea de participant/coorganizator la evenimentul/evenimentele din sfera dv. de 

competenţă şi de interes propus/propuse în lista anexată 

•Persoana de contact (nume, prenume, telefon, fax, e-mail etc.). 

Termenii de referinţă (subiectele de interes) pentru fiecare temă, moderatorii şi vorbitorii invitaţi se vor stabili 

ulterior de comun acord. Vă informăm că statutul de coorganizator al manifestărilor a fost propus de 

secretariatul executiv CNR-CME, având în vedere experienţa, realizările şi gradul înalt de competenţă în 

domeniu de care aceasta se bucură în ţară şi în străinătate şi, în mod special, de succesul manifestărilor 

anterioare realizate în comun. 

Pentru informaţii suplimentare, directorul general executiv CNR-CME, responsabil cu punerea în practică a 

programului, vă va sta la dispoziţie în orice moment. Propunerile primite vor fi atent studiate. 

Vă suntem recunoscători dacă vom primi răspunsul dumneavoastră până la data de luni 14 ianuarie 2012. 

După aprobare în Consiliul Director al CNR-CME, acest Program va fi integrat în Programul de Lucru al 

Consiliului Mondial al Energiei pe anul 2013 şi va fi mediatizat în ţară şi în străinătate prin toate mijloacele de 

care dispune CNR-CME. 

Cu convingerea că veţi da curs rugăminţii noastre, vă mulţumim şi vă rugăm să primiţi deosebita noastră 

consideraţie. 

Gheorghe Bălan 

Director General Executiv CNR-CME 

60 decembrie 2012

2013 


ACTUALITĂȚI - SMART GRIDS 

Călin Vilt, consilier CNR-CME 

În luna octombrie 2012, Consiliul 

Mondial al Energiei a dat publicității 

un Raport-Studiu intitulat “Smart 

Grids: best practice fundamentals 

for a modern energy system”, ca 

un document oficial de referință. 


situației internaționale privind dez - 

vol tarea conceptului tehnologic, 

arătând că tranziția spre economii 

cu reducerea emisiilor de carbon se 

realizează prin implementarea con - 

cep tului Smart Grids. 

Autorii Raportului arată că Rețelele 

Inteligente sunt elementele cheie 

esențiale în materializarea trilemei 

energetice mondiale privind sigu ran - 

ța, disponibilitatea energetică pre - 

cum şi schimbările climatice. Rețelele 

inteligente au rolul insti tuirii dialo gu - 

lui de piață de energie între utilități și 

consumatori, având ca efect re du ce - 

rea importantă a pier derilor din re țe - 

lele de transport și distribuție, re gle - 

men tând fluxu rile de putere în acord 

cu cerințele de consum, inte grarea 

sur selor de ener gie regene rabile și 

îmbună tă țind eficiența ener ge tică. 

Ra portul identifică standardi za rea, 

cer tificarea, testarea-exploa ta rea, im - 

pli carea consumatorilor și fi nan țarea 

acestor proiecte, ca fiind ma rile pro - 

vocări ale Rețelelor Inteligente. Ra - 

por tul subliniază că implemen tarea 

conceptului este un proces de 

lungă durată și care implică costuri 

foarte mari, din aceste motive CME 

a dorit ca prin acest document să 

spri jine implementarea sa în în - 

trea ga lume, ca un compendiu de 

bune practici. 

În plan internațional Raportul iden ti fică 3 

factori de stimulare a dezvoltării: 

•în țările OECD (UE, SUA, Canada) 

eficiența energetică și scăderea 

emisiilor de carbon; 

•în țările asiatice ale OECD (Japonia și 

Corea) dezvoltarea surselor regenera - 

bile și a proiectelor “verzi”; 

•în țările emergente dezvoltarea 

ra pidă a infrastructurilor. 

În grupul 3 de factori de stimulare 

se situează țările cu cea mai 

dinamică creștere a consumului de 

energie (conform scenariilor IEA- 

2011), între acestea în fruntea lis - 

tei fiind India și China, apoi alte țări 

cu economii emergente din Asia, 

Africa și America de Sud (fig. 1). 

Marile provocări pentru dezvoltarea 

rețelelor inteligente sunt: studiile 

de caz, finanțările, reglementările 

și informarea/acceptarea publicului 

con sumator. Raportul prezintă 

meca nismele de finanțare (fig. 2) 

și estimări ale investițiilor pentru 

următorii 20 de ani. Mecanismele 

de finanțare sunt: fonduri publice, 

grant-uri, stimulente de reglemen - 

tare și finațări private, fiind des - 

crise exemple și sume practicate 

până în prezent cu perspectivele 

avute în vedere în continuare. 

Raportul subliniază că în țările UE, 

schemele de tarife adoptate până în 

prezent nu au suficiente resurse care 

să stimuleze cercetări pe scara largă. 

În ultimii ani UE a alocat resurse în 

cadrul programelor de cercetare FP- 

7 (GRID4 EU, Eco Grid EU, etc.) fiind 

deja înregistrate unele realizări de 

proiecte pilot im por tante (n.a. este 

vorba de centrul de simulare in - 

strumente de comu nicare interac tivă 

pentru Smart Grids/Metering de la 

Petten-Olanda, și centrul de cerce - 

tări pentru autovehicole electrice 

de la Ispra-Italia care colaborează 

cu Laboratorul Național Argonne 

din SUA). Importanța subiectului a 

făcut ca în Programul FP 7, bugetul 

destinat cercetării pentru rețele 

inteligente (n.a. în cadrul Strategic 

Research Angenda 2035) a alocat 

9,11 mld. Euro pentru IT&C și 2,3 

mld. Euro pentru energie. 

Task-Force Committee constituit 

de Comisia Europeană, colaborează 

cu cele circa 30 de grupuri de lucru, 

(mai ales cu Autoritatea Europeană 

de Reglementare si CEN, CENELEC, 

IEC) pentru standardizarea contori - 

zării inteligente, deoarece în pre - 

zent sunt dezvoltate circa 6 soluții 

tehnologice, care este necesar să 

fie armonizate cu un set unic de 

standarde valabile în toate țările 

membre. Informarea publicului 

asupra bene ficiilor conceptului teh - 

nologic al re țe lelor inteligente este 

o problemă majoră, care trebuie 

comunicată cu claritate și deosebită 

atenție publi cului, pentru a fi bine 

ințeleasă, astfel încât să nu gene - 

reze mani festări de respingere a 

acestui concept (n.a. revoluționar). 

În privința mecanismelor de fi nan - 

țare a investițiilor, UE a demarat 

proiecte demonstrative importante: 

•GRID4 EU este un astfel de pro - 

iect, în valoare de 54 mil. Euro 

(din care 25 mil.Euro de la UE si 

restul de la companiile din in dus - 

trie) cu parteneri din 12 țări 

(Franța, Germania, Suedia, Spania, 

Cehia, Italia,etc.). Proiectul are ca 

scop să testeze soluții avansate 

de rețele cu management dinamic 

a furnizării și cererii, integrare a 

regenerabilelor, de participare 

activă a consumatorilor în rețea. 

•Eco Grid EU este un alt proiect 

de integrare în timp real pe piață 

a resurselor distribuite-DER și de 

Demand Response-DR, în valoare 

de 21 mil. Euro. Proiectul are sco - 

pul să demonstreze în urmă torii 4 

ani exploatarea eficientă a unei 

rețele de distribuție cu un înalt 

grad de penetrare a unor surse 

regenerabile intermitente. Proiec - 

decembrie 2012 61


2013 

tul are finațare 50% din fon duri UE și 

50 % de la participanți. 

•Alte proiecte aflate în curs de fina li zare 

sunt “TWENTIES” 2010-2013 pentru 

operatorii TSO, “ADRESS” 2008-2013 

pentru ope ra torii DSO, “MERGE” 2010- 

2011 destinat re sur selor mobile de 

energie pentru rețele. 

Deoarece rețelele de Transport și Distri - 

buție sunt monopoluri natu rale, investițiile 

sunt legate direct de sche mele tarifare 

aprobate de autoritățile de reglementare 

din fiecare țară, facând o trecere în revistă 

a situației din câteva țări relevante care au 

obținut realizări notabile. 

Raportul face o trecere în revista a unor 

exemple din Marea Britanie (OFGEM) și 

Italia (AEEG). Am ales exemplul Italiei 

deoarece ENEL a derulat din anul 2000 

cel mai im portant program de conto - 

rizare inte ligentă, în prezent toți cei 33 

de milioane de consumatori fiind con to - 

rizați în sistem AMI-Telegestore. 

Programul a fost recunoscut de au to - 

ritatea de reglementare italiană îm - 

preună cu proiecte pilot de cer cetaredezvoltare 

(un detaliu foarte impor - 

tant!), testare diferite modele de piață, 

modele de stații de încăr care auto - 

vehicole electrice, etc. 

Raportul prezintă situația dezvol tării 

proiectelor din SUA unde în ultimul an 

(din noiembrie 2011) s-au realizat 

parteneriate între furni zorii de soluții 

(între care General Electric a avut rolul 

cheie) și com paniile de utilități, partici - 

pând activ comunitatea de cerce tare. 

Este prezentat pe scurt proiectul Leesburg 

unde General Electric, Electric Cities of 

Georgia și alți par teneri au implementat 

un proiect de 20 mil. USD, jumătate 

finațat din grant federal gestionat de 

Departamentul Energiei și cealalată 

jumătate de firmele participante. Cei 

24.000 de clienti au contoare in te ligente 

și se estimează că în următorii 20 de ani 

să se econo mi sească 15 mil. USD din 

exploa tarea sistemului. 

În SUA legea adoptată de Congres în 

2009 a prevăzut stimulente de 4,5 mld. 

USD, pentru programele descrise în 

capitolul XIII, finanțarea cu 2,4 mld. 

USD a unor noi fabrici pen tru baterii și 

autovehicole electrice, finanțarea insta - 

lării a 877 de unități de sincrofazori (n.a. 

program realizat și extins în prezent). 

Legea a prevăzut acor darea a 812,6 mil. 

USD granturi federale pen tru implemen - 

tarea infrastruc tu rii de contorizare 

inteligentă și 7,2 mld. USD pentru dez - 

voltarea so luțiilor de comunicații, toate 

fiind atent analizate cu ocazia informării 

periodice făcute de Task Force Committee 

către Congresul SUA în februarie 2012. 

Alte realizări menționate sunt cele din 

Coreea de Sud și Japonia, unde re - 

marcăm nivelul tehnologic și se rio - 

zitarea programului de imple men tare a 

conceptului. 

În volumul 2 de anexe toate su biec tele 

enunțate în volumul 1 sunt analizate pe 

larg la nivelul țărilor cu rea lizări 

deosebite. Un amănunt de o sebit de 

important este că în bugetul 2014-2020 

Facilitățile de Conectare Europene (CEF) 

vor avea un buget pentru ener gie de 9,1 

mld. Euro iar sec torul de IT/tele - 

comunicații 9,2 mld. Euro. 

Raportul constituie un document ofi cial 

prin care CME susține imple mentarea 

Conceptului de Rețele Inteligente în 

sistemele Energetice ale tuturor țărilor 

militând pentru cele mai bune practici. 

Raportul este public și recomandăm să 

fie descărcat și studiat de pe site: 

www.worldenergy.org. 

Alte evenimente importante desfă șu ra te în 

legătura cu Conceptul de Rețele Inteligente- 

Smart Grids au fost: 

•Conferința CEER cu secţiunea Smart Grids 

și expoziția de echi pamente elec tri ce și de 

auto mati zări de la Palatul Parlamentului 

din 11-14 septembrie 2012, 

•Conferința Centrului Român al 

Energiei, CRE desfășurată în 27-28 

septembrie la Academia Română, 

•Conferința ICPE-EV-2012 Auto vehicole 

electrice din 4-5 octombrie, 

•Conferința CIGRE – Smart Grids Sibiu 

11-12 octombrie, 

•Conferința Business-Review din 17 

octombrie desfășurată la centrul de 

Conferințe Howard-Johnson București, 

•Simpozionul organizat de CNR-CME în 

colaborare cu ASRO în 25 octombrie 

“Standardele din dome niul Energiei 

opționale sau obligatorii?”, 

•Înființarea în cadrul CNR-CME a 

Grupului de lucru pentru Rețele 

Inteligente ca organism consulta tiv ne - 

guvernamental, 

•Conferinţa “Rețele Electrice Inteligente 

- Smart Grids” organiza tă de Electrica 

la Sibiu in 7-9 noiembrie 2012.n 

62 decembrie 2012

2013 


Info CNR-CME 

OMV Petrom a inaugurat centrala electrică de la Brazi 

Mădălin Apostol, Project Manager Corporate Public and Regulatory Affairs, OMV Petrom SA 

•Cel mai mare proiect privat greenfield de generare de energie electrică din România şi primul de 

această dimensiune din ultimii 20 de ani 

•Impact pozitiv pentru utilizatori, sectorul energetic şi economia românească 

•Investiţii de circa 530 milioane euro 

•Cele mai bune soluții tehnologice de ultimă generație din domeniu care îndeplinesc standardele 

UE de mediu 

•Înaltă performanţă, eficienţă şi flexibilitate. 

OMV Petrom, cel mai mare produ că - 

tor de ţiţei şi gaze din sud-estul 

Europei, a început livrările de ener - 

gie în sistemul electroenergetic în ce - 

pând cu 1 august 2012 prin pu ne - 

rea în funcţiune a centralei elec trice 

de la Brazi, cel mai mare pro iect pri - 

vat greenfield de generare de ener - 

gie electrică din România din ultimii 

douăzeci de ani. 

La ceremonia de inaugurare a cen tra - 

lei au participat premierull României, 

dl. Victor Ponta, Comisarul european 

pentru Energie, Günther Oettinger, 

preşedintele Consiliului de Supraveghere 

al OMV Petrom şi CEO al OMV, dl. 

Gerhard Roiss şi CEO al OMV Petrom, 

dna. Mariana Gheorghe, pre cum şi 

alţi reprezentanţi ai auto rităţilor pu bli - 

ce centrale şi locale şi parteneri ai com - 

paniei implicaţi în reali zarea proiectului. 

Mariana Gheorghe, CEO OMV 

Petrom: „Prin punerea în funcţiune a 

centralei, în luna august a acestui an, 

contribuim la dezvoltarea sus te nabila 

şi competitivă a sectorului ener getic 

din România. În plus, in ves tiţia noas - 

tră va genera anual be neficii pentru 

economia româ nească, prin contri - 

bu ţia ei la PIB, prin venituri supli - 

mentare la buge tul de stat şi prin 

locuri de muncă. Nu în ultimul rând, 

funcţionarea centralei va genera be - 

ne ficii pentru utilizatori, respectiv o 

mai mare siguranţă a alimentării cu 

energeie electrică şi potenţial impact 

pozitiv asupra preţului energiei elec - 

trice, ca urmare a creşterii concu - 

renţei pe piaţa de energie electrică. 

Centrala va con tribui semnificativ la 

piaţa regle mentată de energie 

electrică prin furnizarea, anual, a 

unei cantităţi de până la 1,8 TWh în 

pro fil bandă. Funcţionarea centralei 

nu va crea riscuri asupra aprovizio - 

nării cu gaze a României în cazul 

unor potenţiale perioade de crize, 

ast fel de situaţii de urgenţă fiind clar 

reglementate prin legislaţia în vigoare”. 

Centrala are o putere instalată de 

860 de MW şi ar putea furniza până 

la 8-9% din necesarul de energie 

electrică al României, echivalent cu 

consumul de energie electrică al 

municipiului Bucureşti. 

Randamentul centralei este de două 

ori mai mare decât media sec torului 

(foloseste jumătate din cantitatea de 

gaze pe care o foloseşte orice altă 

centrală pe gaz din România pentru 

obţinerea aceleiaşi energii), iar emi - 

siile de CO2 sunt mult reduse şi se 

înca drează sub media europeană. 

Strategia României de producţie de 

energie electrică din surse regene - 

rabile are nevoie de capacitatea de 

echilibrare a centralei de la Brazi, în 

condiţiile în care previziunile indică 

o creştere a capacităţii eoliene 

instalate de la ~1.300 MW la 

~3.000 MW în următorii patru ani. 

Caracteristici tehnice 

Capacitate instalata de 860 MW 

2 turbine cu gaz de 290 MW fiecare 

1 turbina cu abur de 310 MW 

Randament ridicat: 57% 

randamentul centralei Brazi vs. 

30% media eficientei energetice în 

sectorul energetic din România 

Flexibilitate ridicată: pornire ra - 

pidă –durata de pornire (jumă ta te 

faţă de o centrală electrică con ven - 

țională) & viteza mare de creşte re a 

energiei electrice produse 

Emisii CO2 reduse: 

Brazi produce energie electrică la 

0,35 t CO2/MWh; o centrală con - 

ven țio nală pe cărbune/lignit pro - 

duce la ~ 0,8 t CO2/MWh; 

Brazi aduce stabilitate în furniz - 

area de energie a României 

-Nu depinde de vreme (i.e. nivelul 

apei, vânt, soare) 

-Poate compensa gradul scăzut de 

predictibilitate a producției 

eoliene 

Conexiunea la rețeaua de gaze 

şi electricitate 

-Conducta de gaze de 30 de km 

nou construită 

-2x3 km linii de înaltă tensiune nou 

construite 

Necesarul de gaz depinde de ce - 

re rea de pe piața de energie elec - 

trică; necesarul anual de gaze ar 

putea ajunge la aprox. 800 mil. mc 

Dezvoltarea proiectului 

Decizia de a investi în construirea unei 

noi centrale electrice, în mai 2007; 

Perioada construcției: 2009 – 2011; 

testele performate în 2011 & 2012. 

Finantarea proiectului 

Împrumuturi corporative în 

valoare de 400 mil. Euro, Banca 

Europeană pentru Reconstrucție şi 

Dezvoltare (200 mil. Euro) şi Banca 

Europeană pentru Investiții (200 

mil. Euro). Diferența acoperită din 

cashflow-ul companiei. 

decembrie 2012 63


2013 

Parteneri 

Consorțiul General Electric-Metka – 

construcția centralei electrice 

Transgaz – construit, deține şi 

operează o conducta de gaze de 30 

km dedicata centralei Brazi 

Transelectrica – construit şi ope - 

rează linia de înalta tensiune 

Siemens, Toshiba & Itouchu – 

furnizat echipamentul pentru cone - 

xiu nea la linia de înaltă tensiune. 

Beneficii semnificative pentru 

România 

pentru utilizatori 

•Securitatea furnizării de ener - 

gie electrică: va asigura până la 

~8-9% din energie electrică pro - 

dusă în România; energie electri că 

furnizata este echivalentă cu ne - 

cesarul de energie electrică a 

mun. București ~5 TWh 

•Impact pozitiv asupra prețului 

energiei electrice datorită com - 

pe titivității crescute pe piața de 

energie electrică 

•Predictibilitate crescută a prețului 

energiei electrice 

pentru economia României 

•Semnal pozitiv pentru investitorii străini 

•Contribuție PIB şi venituri su - 

pli mentare la bugetul de stat 

pentru sectorul energetic 

•Restructurarea activelor sec - 

to rului energetic din România 

•Îmbunătăţirea standardelor de 

mediu şi a eficientei 

•Stimularea competiției în sec to - 

rul de energie electrică din România 

•Permite României să atingă ambi - 

țioasele obiective în termen de 

energie din surse regenerabile 

•Diversificarea mixului producției 

de energie electric. 

Grupul Petrom 

Petrom este cel mai mare grup petro - 

lier din Europa de Sud-est, cu acti vi - 

tă ţi în sectoarele Explorare şi 

Producţie, Gaze şi Energie, Rafinare 

şi Marketing. Grupul şi-a consolidat 

po ziţia pe piaţa petrolieră din Europa 

de Sud-Est în urma unui amplu 

proces de modernizare şi eficien - 

tizare, pentru a cărui imple mentare 

au fost realizate investiţii de peste 

7,7 mld. euro în ultimii şapte ani.n 

Vizita de lucru CNR-CME la Centrala PETROM de 

cogenerare cu ciclu combinat de la Brazi 

 

mat. Magdalena Cuciureanu, consilier CNR-CME 

In ziua de 31 octombrie 2012 o 

delegaţie CNR-CME a efectuat o 

vizită de lucru la PETROM Brazi la 

noua centrală de 860 MW. 

Delegaţia condusă de domnul Director 

General Executiv Gheorghe Bălan a 

fost deosebit de impre sionată de 

ospitalitatea deosebită a gazdelor, 

de nivelul ridicat al inves tiţiei, de 

competenţa perso nalului centralei 

şi de atmosfera profe sională a 

discuţiilor. 

Pentru început domnul ing Dan 

Popescu director general al Centralei, 

vădit emoţionat de întâl nirea cu 

atât de multi colegi şi vechi colabo - 

ratori din sistemul energetic, după 

o foarte scurtă dar consistentă 

informare privind regulile de pro - 

tec ţie a muncii în centrală ce există 

la nivelul centralei, ne-a facut o 

foarte cuprinzătoare prezentare a 

acesteia, a începuturilor construc - 

ţiei, a realizărilor deosebite obţinu - 

te de minunata echipă de specialişti 

şi de constructori care au participat 

la finalizarea şi operaţionalizarea 

acestui important obiectiv de inves - 

tiţie. în încheierea prezentării, dl 

director Dan Popescu a ţinut să 

sublinieze calitatea şi competenţa 

deosebită a echipei de specialişti, 

de operatori, de dispeceri, de cadre 

de conducere care asigură bunul 

mers al centralei. 

De menţionat câteva din cele mai 

importante date prezentate: 

•decizia PETROM de a investi a fost 

luată în anul 2007, după care a 

început construcţia în anul 2009, 

în doi ani a fost terminată şi a 

intrat în operare în anul 2012; 

•valoarea investiţiei a fost de 530 

mil. euro; 

•centrala are o putere instalată 

totală de 860 MW. Este o Centrală 

de Cogenerare cu Ciclu Combinat 

(CCCC) modernă, foarte eficientă, 

care are cu 2 turbine cu gaz, 

având fiecare o putere de 280 MW 

şi o turbină cu abur cu o putere de 

300 MW; 

•centrala este amplasată în partea 

de vest a rafinăriei Petrobrazi; 

•cantitatea de gaz estimată ce ur - 

mea ză a fi utilizată însumează 1,2 

mld.mc/an şi este transmisă prin tro 

conductă cu o lungime de 30 km; 

•centrala are o eficienţă ridicată 

uti lizând practic jumatate din can - 

titatea de gaz pe care o uti lizează 

orice alta centrală pe gaze din 

România, pentru a genera aceeaşi 

energie electrică şi că emisiile de 

CO2 sunt reduse încadrându-se 

sub media europeană; 

•centrala va putea furniza circa 8- 

64 decembrie 2012

2013 


9% chiar şi 10 % din necesarul de 

energie al României; 

•centrala este cea mai mare inves - 

tiţie privată de tip greenfield de 

generare de energie electrică din 

România, din ultimii 20 de ani; 

•centrala se caracterizează prin 

fle xi bilitate în funcţionare, cu tim - 

pul de pornire mic (circa jumătate 

faţă de o centrală electrică con - 

venţională), cât şi cu viteza mare 

de creştere a încărcării grupului. 

Astfel, centrala de la Brazi poate 

reacţiona într-un termen foarte 

scurt pentru a contribui la rea li - 

zarea echilibrului în Sistemul 

Energetic Naţional (SEN); 

•centrala poate compensa gradul 

scăzut de predictibilitate a pro - 

ducţiei eoliene, având în vedere că 

cele două turbine cu gaz pot 

echilibra aproximativ 700 MW în 

centrale eoliene, în lipsa vântului. 

La rândul său, domnul Director General 

Executiv CNR-CME Gheorghe Bălan a 

prezentat succint Asociaţia CNR- 

CME, implicarea ei şi rezultatele 

obţinute privind: 

•încurajarea şi facilitarea efortu ri - 

lor naţionale pentru dezvoltarea şi 

implementarea politicilor energe - 

tice publice şi private în mod efi - 

cient, cu scopul de a crea un viitor 

energetic sustenabil pentru România; 

•susţinerea manifestărilor cu profil 

energetic organizate împreună cu 

membrii săi, cu scopul de a aduna 

informaţii despre realizările şi 

planurile de viitor din domeniul 

energiei. 

In încheierea prezentării dl Gheorghe 

Bălan a mulţumit domnului Dan 

Popescu pentru oportunitatea deo - 

se bită de a vizita centrala şi a oferit 

gazdei câteva materiale de pre - 

zentare a CNR-CME, inclusiv a câtor - 

va exemplare din ultimul număr al 

Buletinului Informativ Mesagerul 

Energetic, vector al co municării şi 

dise minării celor mai noi informaţii 

din dome niul energetic. Au urmat 

apoi un set de întrebări ale colegilor 

din CNR-CME la care dl director Dan 

Popescu a dat răspuns cu multa 

amabilitate. 

În continuare, toţi membrii dele - 

ga ţiei CNR-CME au primit echipa - 

ment de protecţie corespunzător şi 

au fost invitaăi într-o scurtă vizită 

în centrală. 

Am fost deosebit de impresionaţi de 

nivelul tehnologic modern, avansat 

al echipa men telor, de sistemul 

informatic (high-tech systems & 

software) de monitorizare şi control 

al întregii centrale, instalat în ca - 

mera de comandă şi în toate zonele 

din centrală, de ordinea şi curăţenia 

perfectă a tuturor locurilor vizitate, 

de spaţiile verzi bine întreţinute, de 

întreaga echipă de conducere şi de 

producţie. 

La sfârşitul vizitei ce a durat în jur 

de 3 ore ne-am luat rămas bun de 

la domnul Director Dan Popescu 

cu promisiunea că prin intermediul 

Mesagerului Energetic vom trans - 

mite oricare din materialele pe care 

specialiştii din Centrala Brazi ar dori 

să le comunice publicului ţintă din 

sistemul energetic la care ajunge 

revista noastră. 

Felicitări PETROM pentru 

această realizare, motor de 

creştere în regiune şi, succes în 

continuare la alte obiective!n 

decembrie 2012 65


2013 

SR 13547:2012 - Model de dezvoltare a unei afaceri prin inovare 

ing. Cornelia Popescu, ICPE ACTEL 

Apariţia noului standard românesc SR 13547:2012 cu titlul “Model de dezvoltare 

a afacerii prin inovare” este un răspuns la provocările adresate economiei 

naţionale, care trebuie să facă faţă crizei şi condiţiilor impuse prin asumarea 

strategiilor europene. Astfel, în martie 2010, Comisia Europeană a stabilit strategia 

“Europa 2020” având ca principale obiective, printre altele, investirea în cercetare şi 

dezvoltare a 3% din PIB-ul U.E. şi îndeplinirea obiectivelor climatice şi energetice în 

proporţia 20/20/20. Acest standard are valoarea unui instrument de lucru deosebit 

de util pentru toate organizaţiile, atât pentru cele care trebuie să ofere permanent 

soluţii noi din domeniul cercetării, cât şi pentru cele care trebuie să utilizeze soluţii 

inovative pen tru eficientizarea activităţii lor. 

Standardul realizat într-o structură complexă, compusă din 4 părţi, analizează 

foarte atent evoluţia procesului de inovare, de la naşterea ideii inovatoare şi până la 

implementarea produsului bazat pe inovaţie pe piaţa de profil, oferind metode 

concrete, măsurabile. Cele patru părţi ale standardului, deşi fiecare în parte este 

tratată în mod inde pendent, trebuie privite în ansamblul lor, scopul documentului 

fiind acela de a furniza principii şi linii directoare pentru dezvoltarea unei afaceri prin 

inovare. În condiţiile actualei crize, principiile de marketing recomandă inovarea ca 

principală sursă de atragere a succesului în afaceri şi de cucerire de noi nişe de 

piaţă. La solicitarea ANCS, standardul a fost realizat de ASRO care a creat în acest 

scop Comitetul Tehnic 383, oglindă a omologului european, CEN-TC 389, reunind 

experţi din circa 50 de organizaţii din toată ţara (OSIM, institute de cercetare, centre 

de transfer tehnologic, etc). 

Partea 1, SR 13547-1:2012, Managementul inovării, priveşte strategia de 

inovare a unei organizaţii oferind detalii despre: cultura inovativă şi organizaţională, 

organizare şi responsabilităţi, tipuri şi modele de inovare, procesul de inovare, 

respectiv rezultatele acestuia şi modalităţi de evaluare a procesului de inovare, 

instrumente care favorizează managementul inovării, modele aplicabile în procesul 

de inovare, evaluarea şi selecţia ideilor. 

Partea 2, SR 13547-2:2012, Managementul proprietăţii intelectuale. Principii 

şi linii directoare, se referă la probleme specifice domeniului proprietăţii 

intelectuale: strategia proprietăţii intelectuale ca parte din strategia unei organizaţii, 

obiectele proprietăţii intelectuale şi criteriile pentru protecţie, identificarea şi 

securizarea inovaţiei, gestionarea proprietăţii intelectuale, exploatarea proprietăţii 

intelectuale, criterii de evaluare a brevetelor şi mărcilor, supravegherea pieţei prin 

utilizarea valenţei informaţionale a drepturilor de proprietate intelectuală, relaţia 

dintre standarde şi drepturile de proprietate intelectuală. 

Partea 3, SR 13547-3:2012, Transfer tehnologic. Principii generale şi linii 

directoare, specifică: elemente de bază privind transferul tehnologic (părţi 

implicate în transferul tehnologic, obiect al transferului tehnologic, înregistrarea unei 

tehnologii, tipuri de acorduri), etape ale transferului tehnologic (contact şi 

marketing, identificare a profilului tehnologic al organizaţiei şi plan de 

acţiune, identificare a partenerilor, oferirea de suport şi consultanţă de 

către entitatea de transfer tehnologic, asistenţă tehnică în negocierea 

contractului de transfer tehnologic), broker de tehnologii, evenimente de 

brokeraj şi negociere, ghid de organizare a unui brokeraj tehnologic. 

Partea 4, SR 13547-4:2012, Evaluarea capabilităţii de inovare, se referă la: 

procesul de evaluare a capabilităţii de inovare a unei organizaţii (cultura inovării, 

strategie, competenţă şi cunoştinţe, tehnologie, procese, produse şi servicii, 

structură şi reţea, piaţă, managementul proiectelor inovative), organizarea 

procesului de evaluare a capabilităţii de inovare oferind metode şi instrumente de 

investigare şi prelucrare a datelor, evaluarea performanţei managementului inovării 

cu ajutorul metodologiei de evaluare a performanţei managementului inovării şi 

evaluare a rezultatului, abordând aspecte privind desfăşurarea procesului de 

evaluare a capabilităţii de inovare (etape pentru măsurarea capabilităţii de inovare a 

unei organizaţii, metode şi instrumente de investigare şi prelucrare a datelor). 

Mulţumim conducerii ASRO pentru punerea la dispoziţie a coperţilor celor 

patru părţi de standard.n 

66 decembrie 2012

2013 

M E S AMG E RS UA L G ERN UE L R GE EN TE IRC 

G E T I C 

22 nd WEC, Daegu, Korea (Rep. of), 13-17 October 2013 

Call for Papers 

The Daegu Organizing Committee and the World Energy Council are pleased to invite authors to submit papers for 

the 22 nd World Energy Congress. Your active involvement in this Call for Papers provides an excellent opportunity to 

contribute to the development of the global energy community. All of the selected papers will be presented to the 

dedicated expert forum at the Congress and distributed to all delegates on USB flash drives. Prizes will be awarded for 

the best papers – further details to be announced shortly. 

Important Dates 

Paper Submission Opens: 1 October 2012 

Paper Submission Deadline: 28 February 2013 

Selected Papers Notification: 15 May 2013 

Award Winners Notification: 1 July 2013 

Presentation at the Congress: 13-17 October 2013 

Paper Topic Categories 

Authors are invited to provide their insight on a theme relating to WEC’s six main Activity Areas: 

Energy Scenarios 

Energy Resources and Technologies 

Energy Policy Trilemma (i.e. the trade-off between energy security, social equity and 

environmental impact mitigation) 

Energy Access 

Energy and Urban Innovation 

Global Energy Frameworks and Governance 

See website www. daegu2013.kr for further details on focus topics. 

Paper Preparation Guidelines 

General 

- The paper must be substantially different from any published work. 

- The paper cannot be under review for any other conference or journal at any point during the Call for 

Papers process. 

- The paper must be written in English and must not exceed 15 pages in total length. 

Text Layout 

- The paper must be typed in single column format on international standard size A4 paper with margins of 

2.54cm. 

- The main text should be single-spaced and in 11pt Arial or Times New Roman font. Footnotes should 

appear in 9pt font. 

Structure (no more than 15 pages in total) 

- Cover (1 page): Title, authors, affiliations. Clearly indicate who is responsible for correspondence at all 

stages of submission, selection and presentation, including post-presentation. The following contact details 

must be provided for all co-authors: full postal address, email address, telephone and fax numbers (with 

country and area codes). 

- Executive Summary (1 page): Key Findings and Takeaways, Keywords. Provide self-contained one page 

Executive Summary outlining the aims, scope, core findings and conclusions of the paper. List 3-5 

keywords of the paper. 

- Main Text (no more than 10 pages). All figures and tables should be embedded in the text in the location 

that they should appear and numbered consecutively and given a suitable caption. Footnotes should be 

indicated in the text by superscript numbers which run consecutively through the paper. 

- Conclusions and Relevant Implications (1-2 pages) 

- References All publications cited in the text should be presented in a list of references following the text of 

the paper. 

- Appendix Appendices should be avoided whenever possible and their content incorporated into the text. 

Where this is not feasible, they should appear at the end of the paper. 

Submission Guidelines 

- The online paper submission system will open on 1 October 2012. 

- Papers should be submitted in PDF format. 

- The author must answer any additional uestions deemed necessary at submission stage. 

Contacts 

- Should you have any questions, please contact Ms Charlotte Connick at 

connick@worldenergy.org or Mr Yonghyuk Choi at yong@daegu2013.kr 

decembrie 2012 67

2013 

M E S AMG E RS UA L G ERN UE L R GE EN TE IRC 

G E T I C 

22 nd WEC, Daegu, Korea (Rep. of), 13-17 October 2013 

Call for Papers 

The Daegu Organizing Committee and the World Energy Council are pleased to invite authors to submit papers for 

the 22 nd World Energy Congress. Your active involvement in this Call for Papers provides an excellent opportunity to 

contribute to the development of the global energy community. All of the selected papers will be presented to the 

dedicated expert forum at the Congress and distributed to all delegates on USB flash drives. Prizes will be awarded for 

the best papers – further details to be announced shortly. 

Important Dates 

Paper Submission Opens: 1 October 2012 

Paper Submission Deadline: 28 February 2013 

Selected Papers Notification: 15 May 2013 

Award Winners Notification: 1 July 2013 

Presentation at the Congress: 13-17 October 2013 

Paper Topic Categories 

Authors are invited to provide their insight on a theme relating to WEC’s six main Activity Areas: 

Energy Scenarios 

Energy Resources and Technologies 

Energy Policy Trilemma (i.e. the trade-off between energy security, social equity and 

environmental impact mitigation) 

Energy Access 

Energy and Urban Innovation 

Global Energy Frameworks and Governance 

See website www. daegu2013.kr for further details on focus topics. 

Paper Preparation Guidelines 

General 

- The paper must be substantially different from any published work. 

- The paper cannot be under review for any other conference or journal at any point during the Call for 

Papers process. 

- The paper must be written in English and must not exceed 15 pages in total length. 

Text Layout 

- The paper must be typed in single column format on international standard size A4 paper with margins of 

2.54cm. 

- The main text should be single-spaced and in 11pt Arial or Times New Roman font. Footnotes should 

appear in 9pt font. 

Structure (no more than 15 pages in total) 

- Cover (1 page): Title, authors, affiliations. Clearly indicate who is responsible for correspondence at all 

stages of submission, selection and presentation, including post-presentation. The following contact details 

must be provided for all co-authors: full postal address, email address, telephone and fax numbers (with 

country and area codes). 

- Executive Summary (1 page): Key Findings and Takeaways, Keywords. Provide self-contained one page 

Executive Summary outlining the aims, scope, core findings and conclusions of the paper. List 3-5 

keywords of the paper. 

- Main Text (no more than 10 pages). All figures and tables should be embedded in the text in the location 

that they should appear and numbered consecutively and given a suitable caption. Footnotes should be 

indicated in the text by superscript numbers which run consecutively through the paper. 

- Conclusions and Relevant Implications (1-2 pages) 

- References All publications cited in the text should be presented in a list of references following the text of 

the paper. 

- Appendix Appendices should be avoided whenever possible and their content incorporated into the text. 

Where this is not feasible, they should appear at the end of the paper. 

Submission Guidelines 

- The online paper submission system will open on 1 October 2012. 

- Papers should be submitted in PDF format. 

- The author must answer any additional uestions deemed necessary at submission stage. 

Contacts 

- Should you have any questions, please contact Ms Charlotte Connick at 

connick@worldenergy.org or Mr Yonghyuk Choi at yong@daegu2013.kr 

decembrie 2012 67

134 - Cnr -cme

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?