anale 5.pdf

'l6
LUCR. I ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975, VOL. V.
elastkitate ale acestora, calculat după fonnula dată. Se constată o corelaţie
strînsă între cele două elemente (0,989) *** ; deci irrdice,le de elasticitate
eXlpdmă fidel gradul de vătămare.
.In alt dclu experilmental, s-a urmărit variaţia indicelui de elasticitate
la trei soiuri telS,t (Bintje, Măg:ura şi Ora) timp de trei ani în
patru localităţi: pe un snl humko-semigJeic de ta Br,aşov, brun podzo­
Iit la Şercaia, aluvial la Tg. Mureş şi cernozi'Om levigat la Suceava. Din
datele cuprinse în tabelul 2 privind analiza variantei, se constată că
există diferenţe semnifkaUve atît între soiuri cît şi între localităţi. Diferenţe:le
între ani sînt nesemni:fkative.
Tabelul 2
Variaţia indicelui de elasticitate În funcţie de soi şi condiţiile de cultură
1968-1970
Tabelul variantei
Sursa variaţiei SPA 1 S2 F
Total 394,84 35 -
Soiuri .52,07 2 26,03 6,24***
Localitatea 151,64 3 50,54 12,11***
Ani 13,00 2 6,50 1,55
Soiuri X localit. 20,46 6 3,41 0,81
Soiuri X ani 30,64 4 7,66 1,83*
Localit. X ani 78,90 6 13,15 3,15**
Analizînd acţiunHe directe ale fa:ctorllor (tabe=ul 3), se poate constatacă
în condiţiile solului de la Şercaia s-a înregitsrat cel mai soăzut
indiice de elast~citate de 21,5. ProoabH această influenţă asupra indicelui
de el.a:sti:ci:tate ·se da,torează UlITei 8iera~ii reduse a solullui, drenajului s,laib
şi regimului de precipitaţii bogat. Cel mai mare indke de e,lastidtate a
tuberculi10r de 27,2 s-au în~registrat la Su1cea:va pe un sol cernoziom
le;vigat.
,În ceea ce priveşte rezistenţa soiurilor, numai la soiul Ora s-a
constatat o vatloare mai mică a indicelui de e:las:ticitate, diferenţa faţă
de medie fiinld de 1,9 semnifieathTă.
AnaHzffnd inteareţiuniile dintre faotori (tabelul 4) s-a constatat că
în anul 1968 la Suceava se depăşeşte valoarea medie a inrlilcelui de elasticitate
eu diferenţă semniHeativă, în 1969 la Şercaia valorile sînt sub
medie, i,ar în anul 1970 valorile sînt practic egale cu n1edia experienţei
fin toate looa:1ităţi;le.
Soiurile testate în cele paku localităţi s-au comportat diferit. Cea
mai mare di:ferenţă Între soiuri s-a înregi'strat la Sueea;va.
In toate loealiităţile, valorile indicelui de elasticitate ale soiurilor
Bintje şi Măgura sînt apropiate.
Soiul Ora cultivat în condi:ţiile de la Şercaia a realizat o valoare
mai mică a indicelui de elastidtate (19,8), diferenţa faţă de medie fiind