anale 5.pdf

64
LUCR. t ST., l.C.C.S'., 'CARTOFUL, 1975, VOL. V.
se impune reoolltarea înainte de maturitatea fiziologkă, pentru a menţine
materialul de seleioţie ffntr-o stare Htosanitară Git mai bună. Se
naşte întrebarea dacă sel:ecţia pentru formele boga,te în amVdon se poate
efectua în aceste condiţii.
De asemenea est'e cunoscut faptul 'că în eadr:ul acelei.aşi plante
conţinutul în amidon al tuberculUor variază în limite destUiI de 1.argi
şi în acest !Caz, se pune întrebarea: dţi tJUhel'icu:i trebuiesc an.alizaţi din
fiecare genotip pentDu ea,ralcterizarea unei popul;aţii hibride.
IÎn ~eferatuJ de faţă se prezintă rezu'ltatele obţinute la Institutul
de Cercetări pentru Cultura Cartofu:ui şi Sfedei Bra:şo:v pentru a răspunde
'la prohlemele de mai sus.
MATERIALUL ŞI METODA DE CERCETARE
Pentru identificarea de ,combinaţii specIale destiDoa,te selecţIei formelor bogate
îr, .am.idon, în perioada 1968-1970 s-au studiat 48 combinaţii hibride diferite,
format-e din 120-200 genotipud fiecare.
în anul 1968 s-.au testat cu privire l'a conţinutul în amidon, ,pakru ·}:upulaţii
hibrlde genera1tive cultiva,te în ghiveee, în răsadniţe reci şi recoltate inainte de
maturitate. COiffiportarea lor ea populaţii vegetati've cultivate an cîmp şi recolta'te
la m.aturita,:e, s-a examinat în anii 1969-1970. S-a studiat apoi îri anii
1968-1970 comportarea în desoendenţă vegeta'tivă, a populaţiilor recoltate inainte
de luaturita,te cu o selecţie a lor pe două grupe de Iprecoc.ita.:e: (A) populaţie
fo.rmată din regruparea genotipurilor 'timpurii-semiitîrzii şi (B) populaţie formată
din regruparea genotipurilor semitîrzii-tîrzii. în anul 1968 populaţiile s-au recoltat
înainte de ma;i;urita.te, i,a:r în anii 1969 şi 1970, recoltarea s-a ,efeatuat l'a
matuntate.
Influenţa mărimii şi numărului de tuberculi analizaţi din fiecare genotip
asupra siguranţei testării popul'a.ţiilor privind conţinutul în am,idan s-a făcut
în anul 1968 la trei populaţii ,cu conţinut [n amidon mlc, mijlociu şi mare în
următoar'ele 6 variante: ,(VI) TubeTculi de ,mărim'e mijlocie (60-70 gr), (V'2) Tuberculi
mai mari de 70 gr., (V: l ) Tuber.culi mai mici de 60 gr., (V,,) M,edia '(1 3
tuberauli, (Vi) M,edia a 5 tuberculi, şi (V() Media Ituturor tuberculilor din genotIp.
Păstrarea integrită.ţii populaţiilor s-a făcut prin reţinerea şi în:mulţirea an
de an dte un tuberc:ul din fiecare genotip 2J populaţiilor.
Conţinutul în amidon s-a determinat prin metoda flotării (M (511 e iT, 1965),
potrivit 'căreia deJllsirt,a:tea s\pecifi-că firecă:rui tuber,cul se deteranină în soliuţii de
CINa de ,conoentraţii diferite. Densitatea specifkă a unui tubercul cu un anumit
conţinut in amidon corespunde densităţii soluţiei în care tuberculul respectiv
pluteşte.
Valorificarea datelor experimentale s-a făiC.ut prin an,aliza statistică calculindu-se
media populaţiilor (x), diferenţa între medii şi semn.ificaţia dif-erenţei
prin testul t.
REZULTATE OBŢINUTE ŞI DISCUŢII
Din cele 48 de populaţii studiate, 10 pot fi recomandate pentru
selecţia fonmelor bogate în amidon. CaracteriZ!area aloestor populaţii este
p::--ezentr:ttă în tabelul 1. La 7 din aceste 'Combinaţ1i UI11L1\l din părinţi este
soiul Hochprozentige, soi bogat in amidon (20-220/0) care se pare a fi