anale 5.pdf

1. FOnOR, Selecţia pentru forme cu amidon.
63
SE-LECŢ"IN POPULAŢIILEHIBRIDE LA CARTOF PENT'RU
OREAREA DE FOBMEBOGATE IN AMIDON
1. FonOR
In perioada 1968-1970 s-au efecrtualt cercetări sistematice în
ve4erea iden,tificădi de populaţii hihri'de pentru conţinutu[ bogat
în amidon,. Din aoelS't studiu 10 combinaţii hibride s-au evidenţiat
printr-un procent ridicat (54-92,6010) de genotipuri cu conţinut
în amiCion egail lSau mai mare delClt [imiita de i selecţie stabilită
la 200/0 procent amidon. In majorita:tea acestor comibinaţii
soLul Hochppozen!tige este unul din partenerii parenta[i. Ca genitori
buni pentru conţinut ridica1t în amidon se mai pot recocomanda
soiuriile: Kaptah, O["a, OapeUa şi Mar,itta. Recoitarea
înainte de maturitatea fiziologică 'la populaţ-iHe generahve şi
chiar vlelgeltaltiiVe nu per:rruie o selecţie pentru cOil1ţill'urtml în amidon
deoarece plantele nu-şi pot vaJlorifioa pîrlă la data recoltării potenţialu'l
biologic pentru acumularea de aiillidon. Pentru oaracterizarea
pOp'ula:ţili1or din pund de vedere al conţinutului în amidon
prin metoda Î'lotării în soluţie de CIlorură de natriu, este
""ufiden:t a se analiza din fieca['e genotip al populaţiei 'Cite un
singur tubereul de mărime măjlode. Analiza conţinutuJui în amidon
numai după, tuibercuH maiTi sau după tu:terculii m'ai mici nu
poate 'Ca~a:Citeriza şi Idif'e:renţia popul:aţ.iHe din acest P'lKllct de
vedere.
In ameliorarela cartoful:ui, în linii generale există două procese de
sele~ţie şi anume: alegerea părinţHor, adică ia partenerilor de încrulCişareşi
selecţia genotilpiurilor ~n cadrul desoendenţeloracestora
După cum afirmă S c h i k şi Hop f e (1962), E n gel (1964),
H rus k a şi Ziadin a (1965) Mă 1 le r (1965), primul plrolces de selecţie
are cea imai lnare importanţă, deoarece seJelaţi1a în iPoiP'u:aţiHe hibrîde
are efelC't numai dacă prin reeomibin.area factorilor fOlrmelor parent.ale
există o oarecare şansă de apadţie a genntiiP'urilor dorite. Succesul
se:ecţiei va fi eu a,tiît mai m,are eu cît în POlpu~aţiile create genotipurile
ur:m,ărite alU :O frecvenţ'ă mai il1a,re.
Selecţia genitori:lOil~ care să transmită în descen!denţe conţinut n1are
de amidon şi deci identHicarea de populatii hibride specifice pentru selecţia
forme'lor bogate în aU1idon se poate face prin studiul "iPopu~aţiilor
tes,t" sau ."probe de sondaj" formate din număr limitat de plante
(100-200), unde fielcare 'reprezintă un genotip al popul,aţiei respectivp.
(Z adi n a 1965, ]\il ă 1'J e r, 1965).
Alegerea genotipurilor hibride din aceste pOiPu[~aţii nu necesită
eforturi prea Imari şi DiiCÎ aplicarea de metode co.mplexe, întrucît idiotipul
aJes teste s:t.abi'lizat datorită înlllulţirii vegetative.
Deteru1inarea conţinutului în amidon la cartof în mod obişnuit sP.
face densimetric cu bai:anţa PoEkeit, ,amHo,mewu sau soluţie de CINa
( M o'lI e r, 1965). Se indică ca selecţia genotipuril1or dorite să înceapă
cît !Inai deiVDeme pentru a elimina farmeCe llIecorespunză,toare în scopul
reduoerii volumului de muncă si cheltui€lHlor inutÎi1e.
In tehn()llogia pTOlceSluliui 'de ameliorare la ca~tof în primele vprigi
(popuJ,aţii generative, popu:aţii vegetati:ve, descendenţa 1 şi II-a),