anale 5.pdf

60
LUCR.~ ŞT·., I.G.C.;5." CARTOFUL, 1975, ,VOL. V.
CONC~U~II
1. Comporltarea cartofului la tratamentele'cu colchicină are spec.ificitate
genotipkă, concentraţiile şi durata tratamentului care asigură maximum
de meristeme poliploidizate fiind de 0,2-0,50/0 timp de :48-72
de ore.
2. Prin tratarea ochilor stimulaţi în creştere, se realizează un procent
mai ridicat de forme poliploidizate decît prin tratarea rneristemelor
axilare de pe tulpini.
3. In urma tr,atamentului apar fOr1TIe complet poliploidizate şi hinîere
de diferite tipuri. Prezenţa tuturor combinaţiilor posibile a celor
trei categorii de ţesuturi diploide sau tetraploide indică prezenţa în vîrful
de creşteJ.'e a trei celule iniţiale histogene indepenJdeD'te~aJfeatarbeîn
Inod diferit de acţiunea statmocineticăa colchicinei.
4. Fiecare din cele trei metode de diagnoză dau indicaţii asupra
gradului de ploidie a unui singur ţesut histogen şi numai toate înîpreună
asupra întregului organism.
5. Paralel cu schimbarea gradului de ploidie se schimbă şi manifestarea
fenotipkă a unor caractere lTIorfologice cum ar fi habitusul şi indicele
foliar, formele dihaploide poliploidizate recăpătîndu-şi habitusul
iniţial, tipic tetraploid.
6. Prin resinteza mitotică a treptei tetraploide pe calea colchicinizării,
genotipurile îşi măresc producţia de tuberculi prin mărirea tuberculilor
şi foarte puţin sau deloc prin creşterea numărului acestora.
7. Din cauza acţiunii inhibitoare a colchicinei şi mai ales din cauza
dezechilibrului dintre citoplasmă şi cantitatea de substanţă cromatică
dublată, generaţia I-a după tratament este stînjenită în creştere şi dezvoltare,
de aceea diferenţele de producţie fiind mai mici. Acţiunea inhibitoare
dispare şi echilibrul se reface după o ~nmulţire vegetativă sau
mai ales, după o înmulţire generativă.
:BIBLIOGRAFIE
ASEEJEWA T., 1928, Bud Mutations in the Potato and their Himerical N'ature,
J. GelIle't., 19.
BENSIN B. M., 1952, Experiments with Colchicine iTreatment of potutoes rn
Alaska. Amer;. POlta!to J., 29.
CHASE S. S., 1963, Ana.lytic Breeding in Solanum tuberosum L. A Scheme Utlii··
sing Parthenotes and other Diploid Stocks. J. Genet. Cytol, 5.
FRANDSEN O., NIELS, 1967, Chimaren verschiedener Ploidiestufen aus haploiden
Kartoffelknollen. Z. PiI,. - Zuc'ht., 57.
FRANDSEN O., N, 1968, Die Plastidenzahl als Merkmal bei der Kartoffel.
T.A.G., 38.
GOREA T .• 1968, Untersuchungen zur Erzeugung und zuchterischer Nutzung dihaploider
Kartoffeln (Solanum tuberosum L). 1nlaugJural DisseT,taltion. Univ.
~~ock .
GOREA T., 1973, Crearea formelor dihaploide de cartof şi perspectivele folosirii
lor în ameliorare. Prob~eme de gJelilertică 1Jeol'etioă şi la1plkată, 2.
[IASINA LM. şi KIRSANOVA E.V. 1968, Metodika poluceniia i identificaţii poliform
km'tofelea. KlaJrtof. Ovoşci 13, 8.