Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
N. MAXIM, Bonitarea condiţiilor naturale pentru cartof.<br />
45<br />
cărui teritoriu la SiOal1~a 1: 10.000. Ditferenţa Într:e malte:ri!ali\zaTea bOiI1itării<br />
la scăd milCÎ, ,m:ij[ocii şi mari este apredaibi1ă. Pentru ex'e 1 mp1iii l eare,<br />
a fost ales jlUidieţUll BliaşOlv petrlitru care S-a! recilizat bonita.,rea la scara<br />
1 : 50.000 (figura 12).<br />
În eaJ1~ltog:r,ama: reSipeiotiivă au fost tre'ou,te u.fllnătnaiI'ei:e grupe: elasa<br />
1 şi 2 (81-100 puncte) comasate, clasa 3 şi 4 (61-80 puncte) elasa 5<br />
(51-60 p'uncte) ,şi das:a 6 (41-50 iPlUiI1tcte).<br />
Analiza acestei oartograme evidenţiază anumiite aspecte utilizabilf'<br />
la nivelul juide~ea[l, pentru. oorecta amjpla:s,are şi pr:qporţionare a supr,afeţeilor<br />
.şi pentru stabillilrea ni:ve\lului producţiei.<br />
Sub aspect morTo~cJi:matiiC judeţUlI a fost ilnpărţit în patru zone şi<br />
anume: 1 Zomia delulrolalSă Hupea situată la iI10rd de Olt, 2 Zona dmpiei<br />
Bîrsei şi ,a terase:or Oitului, 3 Zon.a submontană, 4 Zona cîmpiei hmitroie<br />
cu rdmpia SI. Gheorghe.<br />
Sub aspect pe!dologk, se e:videnţiază puternka fragmentare .a zonei<br />
Rupea, cu suprafeţe favorabile mici, discontinui, ce ocupă un procent<br />
redus din supra!f:aţaUJnÎJtăţilor. Da1că nota generală de bonitare este uneori<br />
ridkrată, ClODicentrarea şi specializarea unor ferme pentNl carltocE este<br />
limitată din oauzele ,amintite. Pe sUlPr,afeţe reduse se pot obţine Înlsa<br />
producţii ri:diicate, pentJ'u IOOn:SU!1TI proiPriu şi chi-aer pentru com:erdalizare.<br />
In dmpia Bîrsei apar mari suprafeţe favorabile pentru oartof, avînd<br />
pUl10tajull cuprins între 61:...100 pun/cite ;(!cilaise~e 4-'1) ce per'l:nit eoncentrarea<br />
producţiei ,şi siPe!Cilalli1zarea ferme,lor pentru cartof.<br />
Terasele Oltului se deosebes,c de cîmpia Bîr'lsei sub aspectul solurilor<br />
şi între ele astfel:<br />
Terasa I-a este formată din sohtri aluviale cu note mari de ba-o<br />
nita.re pentru sUipr.afeţelle neiHunida.biile. Menţiionărn că alCeastă teraisă<br />
ouprinde şi :solurile inundaibiIe ce vor deveni foarte bune pentru cartof<br />
după reg'ul:arizarea curlsului 01tuTui.<br />
- Terasa II-afo!I'lmată din soluri pseuidogleizate CiU drenaj intern<br />
şi extern defelctuOis, puţin favor,aibi:l rculturii eartofului.<br />
- Teriaisia III-a, formată din so1.uiri uşor erodate, pseudogleizate,<br />
cu drenaj in'tern defectuos dat cu drenaj externre1:altiv ll1rai bun decît<br />
pe soIurile iJerasei a II-a. Fertiilitatea natura:1ă els,te însă foarte redusă.<br />
- MiicitiolteraSreileDîurilor ce coboară din munţii Carlpaţi, form:ate din<br />
s0;1u'I'i mrai tinere, reu un dren,ad mai bun, dar cu 'mUl.1Jt sehe~et, eu 'mult<br />
nisip şi puţin fertile în stadiul actual, sînt net superioare ca favorabi<br />
Etate pentru cartof în r,aport cu ,t'eiI'lalserle II şi 11'1 ,ale O~tul'Ui<br />
În zona sub1n,oll1tană terrell1uQ apare fr,ag:mentat, foarte var1:t::vt ca<br />
pretabilitate pentru cartof, nefiind exo:use şi cîteva su:prafeţe cu un<br />
punctaj ridicat (soIuri aluvo-proluviale şi aluvo-coluviale cu un bun<br />
intern şi extern) şi cu scherlet ,puţin.<br />
Zona :limitrofă cu cîn1pia Si. Gheo.rghe sub aspectul solurilor este<br />
aselnănător cu cîmpia Bîrsei, avînd însă un regim de precipitaţii lnai<br />
redus.<br />
Întruoît în zonele Hiujpea, Făgăraiş şi submontană, sUlPr,afeţele favo ~<br />
rabile culturii cart,ofului în ea!clrul ,multor unităţi sînt reduse, este bine
Change language