anale 5.pdf

42
LUCR. iST., l.C.C.S., CARTOFUL, 1975, VOL. V.
REZULTATELE OBŢINUTE
Ap[iearea aoe:stui sistem a per:mis rea~izarea :la Iscara 1/500.000 a
ca~togifaJmei iboll1iitării terenu[ui R.S. România pentru eultura oartofu1ui
de consum rboaimnă-iarnă, deci tipu~ III şi IV. Oa materia!1 de bază s-a
folosit raionarela "lPeido" (fără cea c:lim,ati1că) 'E(,ahOT13:tă de T eaci şi
P o pe seu (19(0) şi d6talia!tă de M a x i ro (1972) dlnd notele corespunză:toare
sollUrÎil:or, potrivit caracterel'or intriTlsece a\1e fiecăiruia, ţiniînd
seaJm,a de zOina '(jlimlait~că in Icare este situată fiecare unitate, potri,vit nomogr,aJme~or
din text. S-au fOJ.'mat astfel 10 clase rde bonitare, din 10 în
10 puncte, de la 0-,10 puncte leCasa 10, de la 11-2D !pUillcte clasa 9 etc....
im de la 9--1100 punetle, Cilasa, 1.
Trebuie să menţionăm faptul că în cartograma din figura 11 au
fost Ic'O'm,asate ,in dte două cLase la un llOlC : dalsa 1 cu 2 şi 3 ICU 4, sepa:rat
das/a 5 şi fi ,şi a [fost excluse ultimele paitru clase caire, nu permit obţine:rea
unei culturi elconomiice a ear,tiDrfu~ui ,pentru oonsu\m toamrnă-iarnă.
E'vi!denţierea sieparaită a ola;selor 5 şi 6 are'în vedere favodbilit,altea ,mai
mi1căa la:cersltor ,terenuri Ipentru cartof.
Ana1Î!zinJd eartogralma din figura 11 se poate fa'ce o priirnă observ.aţie
pentru cuLtura eartolfului de consum toamnă-iarnă: cei doi faletori
com(pleoşi ai 'proldiUlcţiei, soi:uil şi diima in condiţiile ţă,rii noastre se găsesc
uneori in icontradilcţie. Sînt fJ:"e!cvente cazurile cînd, acOi:o unde clhna estp
bună pentru a(celst cartOif condiţiile de sol nu sint .fa:ViQr,abi~eşi invers.
Există totUişi aHumite Zone în care, a'tit sUlb aspectul ,cli'mei oît şi
al solurilor, se în'uî:lnes!c !Condiţii bune pen.tru cultura ca'rtofului, pe 'Unele
solluri ~ona.le in juderţeJe SuoeaiVa şi Nea:miţ, iar în iallte judeţe în arnumite
soIuri intr,aiZOiDIal:e, cum ar fi j:utl.eţe~e Braşov, Covasna, Harghita, Mureş.
Cluj, Hunedoara ş.a.
In condiţii de euHură neiriig1ată, cea mai favorabilă zonă ,pe .suprafeţe
ID1ari se găseşte ln jUIdeţe1le SuoeaiVa, Botoşani şi N ea:mţ unde atît
condiţiile de djimă dt şi de sol se găsesc aproape de p.arametrii optimi.
În aiceSite condiiţii - factorul oliimatÎiC şi în general precipi,taţiile - deter,mină
nivellul produeţiei. Trebuie să arătăm .însă că sOilurile riesperctive,
av!înd o mlare eaiPaJCÎita!te pentru apă pe o aidîndme foarte mare, 'P'rezintă
şi rezistenţă la seoetă de :lUngă durată, deci riscurile olimatiee s,Înt mai
lni;,ci. lrigaJţia, ,un:eori,8ste indkată.
A doua zonă de 'f,avorabilitate se înt:nneşte ,în depresiuni'le Bîrsa,
SI. GheioiI"ghe şi Miercurea Ciuc. Aceasta este ,mai redusă ca suprafaţă.
Dacă predlpHaţii'le şi temperalturiJ.e se găsesc în cpUm., so:~urile nu sînt
totdeauna la ,alCeist nivel. În afară de f,aptul că sînt foarte variate sub
aspect IIDor:flofizk (ehi1mismul p061te fi adus la a\celaş nivel destul de uşor)
au o mai mică re:zilstenţă la secetă, a:VÎ.nid în genera: p.rofHe~le mai scurte
şi multe dintre ele au 'Uln