anale 5.pdf

LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975, VOL. V. 347
fermelor irigate. J e n IS e n, W r i g h t şi P r a t t (1969) arată că
studii reoente, din vestul SUA, au indicat că momentul aplicării udărilor
ea şi cantitatea de apă necesară s-au !8Ichimbat foarte puţin în ultim.ii
25 de ani. Ei caracterizează prognoza udărilor ca un proces de
decizie repetat de lTIai multe ori în acelaşi an şi care implică stabilirea
rl10mentului oa şi a cantităţii de apă cu care să se irige. Acest proces de
decizie nu este simplu. Pentru a dedde cînd să se irige şi eîtă apă să se
aplice trebuie să se determine momentul cînd rezervorul de apă din sol
este plin, jumătate sau gol. De asemenea pierderea apei din sol este un
proces complicat din cauză că est'e deterlninat de condiţiile meteorologice,
cultură, caracteristicile hiidraulice în regim nesaturat ale solului,
etc. Aceiaşi autori arată că instrumentele disponibile pentru determinm:'lea
umidităţii sau a tensiunii apei din sol, astfel ca: tensiom.etre,
bIo'curi de gips, sonde cu neutDoni nu sînt folosite pe scară largă. De
exe:rnplu tensiometrele sînt adecvate pentru culturi care sînt sensibile
la lipsa apei din sol (stresisul de umiditate) şi de aceea ele imăsoară
stressul de umiditate (0,15-0,7 atmosfere), excluzînd influenţa sărurilor.
Acest interval reprezintă cea mai mare parte din apa disponibilă
pe soIurile nisipoase. Folosirea blocurilor de gips pentru detern1inarea
umidităţii folosite în Oregon .sau Nebr!aska, nu s-a răspîndit pe suprafeţe
mari. Sînt în general folosite pentru culturi care pot rezista la un
deficit mare de umiditate şi pentru soIuri cu coneentraţie scăzută în
săruri.
Practica de p1nă acum a arătat că folosirea acestor instrumente
la cu'lturile de cîmp cere din partea fermierului o pregătire specială,
deosebită, observaţii la date fixe şi mai ales tillTIp în perioadele
sînt de executat numeroase luicrări agricole. Aceste aparate indkă
starea apei din sol s,au plantă nu şi data următoarei uidărî şi cantitatea
de >care trebuie aplicată.
Fermierul modern are nevoie de asistenţă tehnică din afara fermei
care să-I aprovizioneze ou date şi îndrumări spedale necesare pentru a
lua decizii mai bune şi mai profitabile.
Pe biaza încercărilor fă:cute pînă în prezenrt în SUA de Fur o n
F r a n z o y (1968), F r an z o y şi Ta n k e r s l e y (1969),
,orey (1971), H'eermann şi Gardner (1970), Jensen
Jensen (1971), Jensen şi ooli:3.b. (1970), Jenisen şi
colab. (1969), s-a recomandat de către Departamentul Agriculturii din
SUA un program computrcrizat care cere un lninimum de date pentru
efectuarea calculelor şi aprovizionează. pe fermieri la timp cu datele
necesare pentru luarea deciziei. Acest program a fost prezentat de
J e n şi H re r ma n n (1970) la Simpozionul Naţional de Irigaţii
în decenlbrie 1970 la Lincoln, statul Nebraska, SUA.
Pe baza rezultatelor personale obţinute În timpul speda:lizării ln
SU/1. în problemia stabilirii relaţiilor sol, apă, plantă, climă, pentru stuevapotranspir:aţiei
şi a prognozei irigării culturilor agricole, a
consultării literaturii şi a participării la executarea progr:amului iniţiat
de J e n s e n şi colab., prezentăm în cele oe urmează problemele cele