anale 5.pdf
Share Embed Flag
Download ePaper

anale 5.pdf

anale 5.pdf anale 5.pdf

potato.ro
08.02.2015 Views

LUCR. ST., T.C.C.S. CARTOFUL, 1975, VOL. V. 339 REZULTATE ŞI DISCUŢII Prin secţionarea tuberculilor se oferă condiţii optirne pentru c1:tacul diferitelor m.icroorganisme. Datele din figura 1 evidenţiază acest lucru şi în special rolul sursei de infecţie în transmiterea agentului patogen ce cauzează înne2rirea bazei tulpinii şi putregaiul umed al tuberculilor. Cel lTlai mare număr de tuberculi putreziţi s-au oon:statat la Bintje dnd s-a asigurat sursa de infecţie. Din acest punct de vedere toate variantele se deosebesc de Vi la nivelul de IO/o (V2) sau 0,10/0' In ceea ce priveşte apariţia plan!telor bolnave de înnegrirea bazei tulpinii s-a constatat o creştere a numărului lor la soiurile Colina şi Ora (V 2 , V: 1 ) faţă de Bintje, ceea ce face ea numărul plantelor săn.ătoase să fie aproxinlativ egal la cele 3 variante. Cel n1ai lTIare număr de plante bolnave s-a Înregistrat la soiul Ora (V 3 ) care se deosebeşte 18 nivelul de 0,1 % faţă de martor. Din analiza factorilor studiaţi (mod de secţionare şi soi) se constată că modul de secţionare (prezenţa sau absenţa sursei ele infecţie şi a dezinfectării cuţitului) are influenţă hotărîtoare asupra pagubelor produse de Pectobacteriu117., carotovorU111 în urma secţionării. Cel lTlai lnic nUlnăr de tuberculi putreziţi şi de plante bolnave s-a constatat la variantele 10, 11 şi 12, la care s-au folosit tuberculi sănătoşi fără a se asigura sursa de infecţie. In urillca cereeltarJ.lor efectuate pe un nunl.ăr mare de tuberculi, P e t t şi Hen n i ger (1972) au constatat că baeteria PectobacteTiu1n carotovoTll1n este prezentă în 1eziunile de putregai uscat (Fusariuln sp.), iar N o 11 (1972) constată existenţa unei interacţiuni Între P. carotovoTUrrl.- şi Fusariu111 sm11bud­ TIti1n, ceea ce face ca simptomele de pUitregai umed al tuberculilor să apa1ră la un număr mai mic de bacterii în cazul prezenţei ·ambelor microorganisme în leziunile tubeficulilor. . M ~ ~' = 1 O lu/;e/c(/.~jJu0'e.z'i.;lI· iJL 5.% '" 15;27 OL fJ;" 20/flf OL al/""26,75 jJ/aole lJomave OL 5%"'5,f2 OL f%" 7,26 OL al/. -9,50 i}:~ ~~15 ~tlOt$ ~.~5 rrJl. ~ ~. O """"-"~__.L.-lill1IIIL ....1'--II11II-......1.- o o. o 11(Nt) ~ ~ l1. !1- V6 ~ ~ iI9 ~o Vfl 1Iţ2 B/~ Colina Ord aln//e Cohi"Av 0007 8il7~ CoItii Chi Bin1J~ Colina Orct1 Cu Jl/Î,J.-:i de /ci'm ~_j r deb/J- .I(/@m W-,; -fflezin· fă;-ti .J{//,J,itie i/),kc:l~ #Wd'I'AY ~Nlv/ ffJelâl'ea w#lv/vi Iqt'e,:& ('U #n04

340 B. PLAMADEALA, Efectul secţionării asupra transmiterii putregaului. Pe baza datelor noastre şi a autorilor dtaţi Ise poate sublinia importanţa deo!sebită a sODtării. matedalului pentru plantat şi in mdd special al oelui ce UI"lTIează să fie sectionat. In urma testărilor de 'laborator a efectului diferitelor lTIoduri de tratare aSL~pra creşterii coloniilor de P. carotovorurn s-a constatat că suberifiearea are un rol foarlte important în prevenirea infecţiilor (tabelul 1). Toate varian!t'ele care au fOist ţinute pentru isuberificare 72 ore au ,avut o intensitate mai mică a atacului decît variantele corespunzătoare nesuberifkate. Din a:celaşi tabel se observă că unele fungicide au favorizat intensi,tatea atacului (Du-ter, TMTD şi Tiabendazolul), iar altele au dat o oarecare prote1cţie ţesulturilor tratate (Captan, Benlate) în special la variantele cu sufberificare. Tabelul 1 Efectul diferitelor moduri de tratare a feliilor de tuberculi asupra coloniilor de Peetobacterium carotororum în condiţii de laborator Varianta Diametrul coloniei în mm* 1 Du-ter 0,4% nesuberificat 52,2 a 2 Du-ter 0,4% suberificat 72 ore 40,0 b 3 TMTD 0,4% nesuberificat 34,8 bc 4 Tbz* * 0,2%, nesuberificat 32,2 cd 5 Dithane 0,4% nesuberificat 27,4 cd 6 Captan 0,4% nesuberificat 27,0 cd 7 Netratat, nesuberificat (Mt) 26,4 d 8 Benlate 0,2% nesuberificat 26,0 d 9 Tbz** 0,2% suberificat 72 ore 9,8 e 10 TMTD 0,4% suberificat 72 ore 7,0 ef 11 Dithane 0,4% suberificat 72 ore 6,2 ef 12 Netratat, suberificat 72 ore '1,2 f 13 Benlate 0,2% suberificat 72 ore 0,8 f 14 Captan 0,4% suberificat 72 ore 0,0 f DS 5% (14)=8,69 mm DS 5% (2)=7,21 mm *) Interpretarea prin testul Duncan **) Tiabendazol cu 60% substanţă adi vă In' urIna studiilor făcute asupra efectului diferitelor fungicide şi antibiotiee s-a ajuns la concluzia că unele pot favoriza închiderea rănilor, iar altele opresc acest proces. Astfel Bon deşi H y 1a fi d (19'60) studiinid efectul tratamentului eu Agrimidn asupra suberificării şi fOrlTIării peridermului de rană constaită că numărul de celule din st~atul de periderm a fost mai mic la jumătăţile tratate decît la cele netratate. De asemenea s-a constatat că stratul de periderm de rană în cazul tratamentului nu era continuu şi că ;pereţii celulelor erau anormali ea formă şi tangenţiali turtiţi. Y o ung şi MiI b r a t h (1952) şi R i c h şi colab., (1960) arată că şi unele fungicide au efect negativ

LUCR. ST., T.C.C.S. CARTOFUL, 1975, VOL. V. 339<br />

REZULTATE ŞI<br />

DISCUŢII<br />

Prin secţionarea tuberculilor se oferă condiţii optirne pentru c1:tacul<br />

diferitelor m.icroorganisme. Datele din figura 1 evidenţiază acest lucru<br />

şi în special rolul sursei de infecţie în transmiterea agentului patogen<br />

ce cauzează înne2rirea bazei tulpinii şi putregaiul umed al tuberculilor.<br />

Cel lTlai mare număr de tuberculi putreziţi s-au oon:statat la Bintje dnd<br />

s-a asigurat sursa de infecţie. Din acest punct de vedere toate variantele<br />

se deosebesc de Vi la nivelul de IO/o (V2) sau 0,10/0'<br />

In ceea ce priveşte apariţia plan!telor bolnave de înnegrirea bazei<br />

tulpinii s-a constatat o creştere a numărului lor la soiurile Colina şi<br />

Ora (V 2 , V: 1 ) faţă de Bintje, ceea ce face ea numărul plantelor săn.ătoase<br />

să fie aproxinlativ egal la cele 3 variante. Cel n1ai lTIare număr de<br />

plante bolnave s-a Înregistrat la soiul Ora (V 3 ) care se deosebeşte 18<br />

nivelul de 0,1 % faţă de martor.<br />

Din analiza factorilor studiaţi (mod de secţionare şi soi) se constată<br />

că modul de secţionare (prezenţa sau absenţa sursei ele infecţie<br />

şi a dezinfectării cuţitului) are influenţă hotărîtoare asupra pagubelor<br />

produse de Pectobacteriu117., carotovorU111 în urma secţionării.<br />

Cel lTlai lnic nUlnăr de tuberculi putreziţi şi de plante bolnave s-a<br />

constatat la variantele 10, 11 şi 12, la care s-au folosit tuberculi sănătoşi<br />

fără a se asigura sursa de infecţie. In urillca cereeltarJ.lor efectuate<br />

pe un nunl.ăr mare de tuberculi, P e t t şi Hen n i ger (1972) au<br />

constatat că baeteria PectobacteTiu1n carotovoTll1n este prezentă în 1eziunile<br />

de putregai uscat (Fusariuln sp.), iar N o 11 (1972) constată<br />

existenţa unei interacţiuni Între P. carotovoTUrrl.- şi Fusariu111 sm11bud­<br />

TIti1n, ceea ce face ca simptomele de pUitregai umed al tuberculilor să<br />

apa1ră la un număr mai mic de bacterii în cazul prezenţei ·ambelor microorganisme<br />

în leziunile tubeficulilor.<br />

. M<br />

~<br />

~' = 1<br />

O lu/;e/c(/.~jJu0'e.z'i.;lI·<br />

iJL 5.% '" 15;27<br />

OL fJ;" 20/flf<br />

OL al/""26,75<br />

jJ/aole lJomave<br />

OL 5%"'5,f2<br />

OL f%" 7,26<br />

OL al/. -9,50<br />

i}:~<br />

~~15<br />

~tlOt$<br />

~.~5<br />

rrJl.<br />

~ ~. O """"-"~__.L.-lill1IIIL ....1'--II11II-......1.- o o. o<br />

11(Nt) ~ ~ l1. !1- V6 ~ ~ iI9 ~o Vfl 1Iţ2<br />

B/~ Colina Ord aln//e Cohi"Av 0007 8il7~ CoItii Chi Bin1J~ Colina Orct1<br />

Cu Jl/Î,J.-:i de /ci'm ~_j r deb/J- .I(/@m W-,; -fflezin· fă;-ti .J{//,J,itie<br />

i/),kc:l~ #Wd'I'AY ~Nlv/ ffJelâl'ea w#lv/vi Iqt'e,:&<br />

('U #n04

logo

products

Resources

Company

Terms of service
Privacy policy
Cookie policy
Cookie settings
Imprint
Change language
Made with love in Switzerland
© 2024 Yumpu.com all rights reserved

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!