anale 5.pdf

338
B. PLAMADEALA, Efectul secţionării asupra transmiterii putregauluL
du-se şi efectul lor asupra suberificării (G u t h r i e, 1969; Bonde
şi H Y1 a n 'ci, 1960; Li vin g s ton, 1962). De asemenea s-a studiat
efedul datei seoţionării asupra producţiei (iA k ele y, 1959) ~i a vitezei
de închidere a rănilor (8 mit h şi S mar t, 1959). Pe de alts.
parte s-au studiat factorii de l11ediu (temperatura, urniditatea, CO 2 ,
care influenţează desfăşurareaprocesului de .închiderea rănilor (8 'In i t
şi A k ele y, 1960; S mit 11, 1960; Hen ni ger, 1968; Ha h 'J1 j
1969; Hen n i ger şi Pe t t, 1969; Hen n i ger şi colab.. 1972).
S m. i t h şi 8 111 a 1 l' t, (1959) arată că ,putrezirea bacteriană este în
raport invers cu rapiditatea formării suberului, iar Hen ni ger (1965)
arată că din punct de vedere histologic diferenyele pot fi foartemid
între soiuri, dar se pot inregistra diferenţe semnificative în ceea ce
ve'şte evoluţia infecţiei.
În lucrarea de faţă se prezintă rezultate privind transmi,terea bacteriei
PectobacteriU1n carotovOrU1Th prin secţionarea tuberculilor
săn1Înţă, posibilităţile de prevenire a transmit1erii şi de protejare a
prafeţelor secţionate împotriva infecţiei din sol.
MATERIALE ŞI
METODE
Experlmentările s-au făcut în laborator, seră şi cîmp. Pentru a urmări
transmiterea agentului patogen prin secţionarea tuberculilor, cite 50 de tubercuH
săn~'ttoşi din soiurile Bintje, Colina şi Ora au fost secţionaţi în două
în 10 serii de cîte 5 tuberculi, plantîndu-se astfel cinci repetiţii a 20 ghivece
fiecare soi. Sursa de infecţie s-a asigurat prin secţionarea unui tubercu:l bolnav
înaintea fiecărei serii de 5 tuberculi.
În acelaşi fel s-a lucrat pentru prevenirea transmiterii agentului patogen,
dar după secţionarea tuberculilor bolnavi, cuţitul a fost dezinfectat în soluţie de
permanganat de potasiu 50/0 şi respectiv formalină 2,50/0' Pentru evidenţierea
lului sursei de infecţie în transmiterea agentului patogen prin secţiona,re,
plantat numai tuberculi sănătoşi, neasigurîndu-se sursa de infecţie.
S-a urmărit răsărirea plantelor, iar în cazul în care nu au răsărit s-a scos
fragmentul de tuberculi şi s-a constatat cauza. De asemenea s-a urmărit şi apariţia
simptomelor de înegrirea bazei tulpinii la plantele răsărite.
Pentru prevenirea infectării fragmentelor de tuberculi în sol, s-a testat
condiţii de laboJ:'ator efectul a şase fungicide asupra realizării infecţiiIor cu
patogen al putregaiului umed. Testarea s-a făcut după metoda feliilor de tulbeJl'Cll1
(soiul Colina) care au fost în prealabil tratate cu fungicidele respective prin scu­
Eundare timp de 5 minute. Experienţa a fost executată în cinci repetiţii a patru
felii fiecare. Infecţiile s-au făcut cu rondele de hîrtie de filtru îmbibate în suspensie
densă de bacterii, după O şi 72 ore de la tratament. În timpul celor 72 de
ore de la tratament pînă la infecţie feliile de tuberculi au fost ţinute în condiţii
optime pentru suberificare. Bonitarea s-a făcut după 4 zile.
In anii 1971 şi 1972 s-a încercat în cîmp efectul tratării fragmentelor
tuberculi cu Captan şi Dithane pentru prevenirea infecţiilor din sol. Plantarea
s-a făcut după O ; 48 şi 72 ore de la secţionare şi tratare. În timpul celor 48 respectiv
72 de ore, fragmentele de tuberculi au fost ţinute în condiţii optime pentru
suberificare. În 1971 tuberculii s-au plantat fără o infecţie prealabnă, dar în 1972
înaintea plantării tot materialul a fost stropit cu o suspem;ie densă de bacterii.
S-a urmărit răsărirea plantelor, apariţia simptomelor de înegrirea bazei tulpini!
şi producţia.