anale 5.pdf
anale 5.pdf anale 5.pdf
LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975, VOL. V. 325 CONCLUZII 1. Pentru virusul Y cea mai sigură caracterizare a rezistenţei soiurilor se realizează .prin experimentarea în trei cicluri anuale cu sursă de infecţie aşezată în rînduri alterne şi în trei repetiţii. Experimentarea în două cicluri anuale este echivalentă numai atunci cînd cel ,puţin în unul din ani ră1spîndireavirusu1ui este puternică. 2. Răspîndirea redusă a virusului răsucirii frunzelor nu permite o diferenţiere sigură lîntre soiurile rezistente şi cele modlerat de rezistente în condiţiile în care s-a .experimentat. De aceea se conBideră necesar să se măresacă ponderea sursei de infecţie la 50 0 / 0• 3. Exprimarea rezistenţei soiurilor la virusul Y se poate face prin noua clase !sau note diferenţiate statistic la DL 50/0, iar la virusul răsucirii frunzelor pa:'in cinci note sau clase diferenţiate semnificativ nuluai la DL 100/ 0). ,Pentru 1 ca şi datele privind rezistenţa la VRFC să permită o oompa:r:are internaţională, este necesar ca la acest virus numerotarea claselor să se facă din doi în doi şi anume 1, 3, 5, 7, 9. 4. Soiurile admise în cultură s-au comportat faţă de virusul Y astfel: Măgura, Colina, OstarH, Desiree şi Braşovean, rezistente; Ora, Urgenta şi Spartaan, puţin rezistente (sensibile); iar J aerla, Bintje ŞI Sirtelua, nerezistente (foarte sensibile). Cele cu reacţie necrotieă puternică Ia infecţie sînt mai rezistente decît cele eu simptome mai slabe, de tip mozaic. 5. La virusul ră.sucirii frunzelor s-au dovedit foarte rezistente Sirtema, Bintje ,şi Braşovean. rezistent Jaerla, luijlociu de rezistente Spartaan şi Ostara, ceva mai puţin rezistente Ora şi Tvlăgura. sensibil Urgenta lşi foarte sensibile Desiree şi Colina. 6. Perioada de înmulţire a cartofilor pentru să.minţă itl condiţii de presiune mare de infecţie variază în fUllIcţie de rezistenţa soiurilor şi procentul iniţial de infecţie, fiind de numai 1-2 ani chiar în zonele foarte favorabile de cultură. Astfel soiurile Bintje, Spartaan. Jaerla şi Urgenta se pot înmulţi un singur an, iar Ostara, Desiree, Colina, Măgura şi eventual Braşovean şi Ora doi ani. 7. Repartizarea soiurilor pe zone închise în vederea producerii şi înmulţirii materialului pentru săm:înţă se recOluandă să se facă în raport cu rezistenţa lor la viroze - in special la virusul Y -, corelat cu potenţialul de ră:sp'îndire a virusurilor transmisibile prin afide din zonele respective.. BIBLIOGRAFIE BAGNALL, R. Ho, and BRADLEY, R. Ho E., 1958 - Resistance to virus Y in the potato. Phytopathology, 48. BAWDEN, F. C., and KASSANIS, B., 1946 - Varietal differences in suscepti-· bility to potato virus Y. Ann. appl. Biol. voI. 33, 1. BERĂNEK, Jo, 1965 - Sledovani degenerace v odrudovych pokusecho O degeneraci brambor, Praga.
326 N. COJOCARU, Testarea rezistenţei la viroze grave. BJL>RLING, K., 1966 - Vkus Resistance Problems in Plant Breeding. Acta Rgr. ScandJinavica, Suppl. 16. BODE O., 1973 - Vorslchlag zur Einstu:Dung von Kartoffelsorten nach Resistenzgraden gegenuber Blattr:ollund Y-Virus lauf GrUind der 1. Prufungsergebnisse gemeinsamer Virus-Resistenzprufung. Proeeedings of 5 th Trienal Conference of EAPR, 4-9 IX 1972, England. CATELLY, T., şi FODOR 1., 1971 - Testarea descendenţelor de cartof pr1vind rezistenţa relativă la viroze grave. An. Le.C.S. Cartoful, VoI. n. COJOCARU, N., MAN, S., IGNĂTESCU, 1., şi BEDL>. E., 1973 - Zborul de atac al afidel!Or în culturHe de cartof din zonele închise destinate producerii materialului pentru sămînţă. Anal. LC.C.S. Vol. IV. CartofuL CRASSON, G., 1962 - Disposition des ,champs d'essais ponr la determination de la resistanee au virus de l"enroulement et au virus Y. Eul". Potato J., voL 5, 4. KAMERAZ, A. J., 1965 - Selekţiia kartofelea :na ustoicivost k virusam. O degeneraci brambor, Praga. KELLER, E. R., 1968 - The standardizaHon of the method and the assessment in testing potato varieUes,. Section Varieties of EAPR, Zurkh. PALL OLGA,. PERSICA ELENA, MUŞAT DESPINA şi BRETAN 1., 1966 - incercarea sensibilităţii cîtorva desoendenţe donale din hibrizii de cartofi faţă de virusul mozaiculJui Y şi a virusului răsudrii frunzelor în condiţii de infecţii provocate în cîmp. Lucrări ştiinţifice a1le Inst. Agr. "Dr. Petru Groza" C1uj NaJI)oca, voI. XXII, Seria Agriicultură. RIGOT, N., et MELARD, V., 1958 - L'ame1ioration de la pomme de terre pour la resistance au vLrus de l'enroulement. Eul'. Portato J., vol. 1, 3. ROGUSKI, K., 19i65 - Selekţiia kartofelea na ustoicivost k virusam v Polşe. O degeneraei brambor, Praga. SIXTA, J., 1965 - Vysledky dosazene ve slechteni bramboru na vzdoi"nost proti viDUm v C.S.S.R. O degene['iaci brambor. Praga. WIRSEMA, H. T., 1972 - Breeding for resistance in Viruses of potatoes and seed potato production. PUDOC Wageningen. TEST'lNG OF POTATO RESISTANCE TO THE MAJOR VlHUS DISEASES TNFECT'lNG THE POTATO VARIETIES CULTIVATED IN ROMANIA SUMMARY The field resistan1ce of 14 potato varieties 1(11 of which were approved varieties) ta potato virus Y and patato leaf-roU virus were tested during 1969-1972. The testing me,thod, as weU as the statistical 'evaluation of resistance c1a,sses is discussed in the work. Good results were obtained in ,case of experiments perfarmed in 3 annual cycles cooducted with infectors, while on[y two annual cycles are ne:cessary undeI' a heavy spread of the viruses (tab. 1 and2). Plant resistance to potato virus Y may be expressed by using 9 dasses OI" scores while only 5 classes Istatistk,ally ,silg:niffiloant are trleCeslslalry in 'case of patata lea:! ro!ll as a oOl11lsequenoe of its reidlUiced sp;read. Companison of ["Iesults loonloelrJlilng lea! roU VÎTiUlS liintfe1citJiol11 01111 a wQII'[id w~ide Sioaile is possible ii i1Jhe
- Page 276 and 277: Lucr~ ST., 1.
- Page 278 and 279: Lltcr. ST., l.C.C.S., CARTOFUL, 197
- Page 280 and 281: Lucr. ST.. I.C.C.S., CART0FUL; 1975
- Page 282 and 283: LUCR. ST., l.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 284 and 285: Influenţa tratamenteIor asupra pro
- Page 286 and 287: LUCR. ST., I.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 288 and 289: LUCR, ST.;I.C.C.S.,.CARTOFUL, 1975,
- Page 290 and 291: LUCR. ST., T.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 292 and 293: LUCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 294 and 295: LUCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 296 and 297: LVCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 298 and 299: LUCR. ST., T.C.C.S., CARTOFUL, 1973
- Page 300 and 301: LUCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 302 and 303: LUCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 304 and 305: LUCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 306 and 307: LUCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 308 and 309: LUCR. ST., l.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 310 and 311: LUCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 312 and 313: LUCR. ST., I.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 314 and 315: LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 316 and 317: LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 318 and 319: :l.UCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 197
- Page 320 and 321: LUCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 322 and 323: LUCR. ST., LC.C.S. CAHTOFUL, 1975,
- Page 324 and 325: LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 328 and 329: LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 330 and 331: LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 332 and 333: Testarea din 1970 din 1971 Tabelul
- Page 334 and 335: - Distribuţia pe serii taxonomice
- Page 336 and 337: LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 338 and 339: LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 340 and 341: LUCR. ST., T.C.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 342 and 343: LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 344 and 345: LUCR. ST., l.C.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 346 and 347: LUCR. ST., I.C.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 348 and 349: LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 350 and 351: LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 352 and 353: LUCR. ST., J.C.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 354 and 355: 1.,UCR. ST., I.C.C.S. CARTOFUL, 197
- Page 356 and 357: L,UCR, ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 358 and 359: LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975.
- Page 360 and 361: LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 362 and 363: LUCR. ST., r.C.c.s. CARTOFUL" 1975,
- Page 364 and 365: LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 19'75,
- Page 367: Redacţia şi administraţia: Str.
LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975, VOL. V.<br />
325<br />
CONCLUZII<br />
1. Pentru virusul Y cea mai sigură caracterizare a rezistenţei soiurilor<br />
se realizează .prin experimentarea în trei cicluri anuale cu sursă<br />
de infecţie aşezată în rînduri alterne şi în trei repetiţii. Experimentarea<br />
în două cicluri anuale este echivalentă numai atunci cînd cel ,puţin în<br />
unul din ani ră1spîndireavirusu1ui este puternică.<br />
2. Răspîndirea redusă a virusului răsucirii frunzelor nu permite<br />
o diferenţiere sigură lîntre soiurile rezistente şi cele modlerat de rezistente<br />
în condiţiile în care s-a .experimentat. De aceea se conBideră<br />
necesar să se măresacă ponderea sursei de infecţie la 50 0 / 0•<br />
3. Exprimarea rezistenţei soiurilor la virusul Y se poate face prin<br />
noua clase !sau note diferenţiate statistic la DL 50/0, iar la virusul răsucirii<br />
frunzelor pa:'in cinci note sau clase diferenţiate semnificativ nuluai<br />
la DL 100/ 0). ,Pentru 1 ca şi datele privind rezistenţa la VRFC să<br />
permită o oompa:r:are internaţională, este necesar ca la acest virus numerotarea<br />
claselor să se facă din doi în doi şi anume 1, 3, 5, 7, 9.<br />
4. Soiurile admise în cultură s-au comportat faţă de virusul Y<br />
astfel: Măgura, Colina, OstarH, Desiree şi Braşovean, rezistente; Ora,<br />
Urgenta şi Spartaan, puţin rezistente (sensibile); iar J aerla, Bintje ŞI<br />
Sirtelua, nerezistente (foarte sensibile). Cele cu reacţie necrotieă puternică<br />
Ia infecţie sînt mai rezistente decît cele eu simptome mai slabe,<br />
de tip mozaic.<br />
5. La virusul ră.sucirii frunzelor s-au dovedit foarte rezistente Sirtema,<br />
Bintje ,şi Braşovean. rezistent Jaerla, luijlociu de rezistente Spartaan<br />
şi Ostara, ceva mai puţin rezistente Ora şi Tvlăgura. sensibil Urgenta<br />
lşi foarte sensibile Desiree şi Colina.<br />
6. Perioada de înmulţire a cartofilor pentru să.minţă itl condiţii<br />
de presiune mare de infecţie variază în fUllIcţie de rezistenţa soiurilor<br />
şi procentul iniţial de infecţie, fiind de numai 1-2 ani chiar în zonele<br />
foarte favorabile de cultură. Astfel soiurile Bintje, Spartaan. Jaerla şi<br />
Urgenta se pot înmulţi un singur an, iar Ostara, Desiree, Colina, Măgura<br />
şi eventual Braşovean şi Ora doi ani.<br />
7. Repartizarea soiurilor pe zone închise în vederea producerii<br />
şi înmulţirii materialului pentru săm:înţă se recOluandă să se facă în<br />
raport cu rezistenţa lor la viroze - in special la virusul Y -, corelat<br />
cu potenţialul de ră:sp'îndire a virusurilor transmisibile prin afide din<br />
zonele respective..<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
BAGNALL, R. Ho, and BRADLEY, R. Ho E., 1958 - Resistance to virus Y in the<br />
potato. Phytopathology, 48.<br />
BAWDEN, F. C., and KASSANIS, B., 1946 - Varietal differences in suscepti-·<br />
bility to potato virus Y. Ann. appl. Biol. voI. 33, 1.<br />
BERĂNEK, Jo, 1965 - Sledovani degenerace v odrudovych pokusecho O degeneraci<br />
brambor, Praga.