anale 5.pdf

28
- LUCR. iST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975, VOL. V.
Metodel:Je :de bonitare diferă de la un eercetător la altul, ele nu
sînt şi nu !pOIt 'fi umitare şi nid genere! va~a:bHe. Fiecare plantă cere anumite
ioondiţii, o interrsitaJte diferi:tă a factori~or, loare au deci şi ,o pondere
diferită. În af:a:ră de ,acesta, unii faictori 111aturali detenmin1arnţi ai produc·
ţiei vegeta1e \pot şi Itrebuie să fie ,coreiotaţi de alclttvttat,ela omului.
Ţinînd seama de [aptul că, sprie, deosebire de lalrte culturi, earto[ul
are o serie de cednţe sipeidfioe, s-Ia oon:siderat utii să se rea1lizeze o me··
todologie lP[io.prie pe'11'tru aioeastlă ou!ltur:ăi. Mletodologia staibili,tă este o
sinteză a numemoalSe stuldii ,şi oeroetări ee au oOlnstituilt obiectul unei
lucrări elaborate de M a xi Im (19712). Ca prinJc~piu, pentru et1apa' actuală,
s-a ,căutat să se fo1olSelaSlcă un l1Jumăr mai mi!C de factori în iCallcu'le,
pentru a rre8l~i'Za o metodo~ogie UiŞOiT 13:acesi:bnă şi 'U!tilizaibiCă în pr.atctkă,
necesitîl1'd astfel un lI1iumăr relarti>v redus de all1iailize, ohserwaţii şi
cakule.
Cunoaşterea repa!I'itiţiei terirtoriale \El. valorii facto,ri1or de productle
este o m,ăsură necesa;ră pent'ru toate cuUudlie, dar în cazUll Iculturii eartofului
în ţara noastră, problema este mai impor,tantă şi mai de actualitate,
întrucît producţiile medii de ear!tof au fost mici şi uneori sub limita
rentabiHtăţii.
O parte din cauzele eare au determinat această situaţie se datorează
amiP'lasării iCu~\turii în oonidiţii de sol şi lc1imă n!€!corespunz,ă1toalre. DilDJtr'f:
condiţHle de s:o~ neiOoresipUin;ză'tioanemernţionăm:
- OultilV.arrlea ear r tofului pe sdluri prea argilloase, chita:r dacă nu ;Îll
orizontul ,aiTaibil, [n o['iz:olntu!I'il~e infeTioare, lPr:aiOtk ilm!pe~melaibille
argilo-ilu;yila~e, piseudog:leizialte, etic.),
- CuCtiiV;aiTea ear:toful}ui în. soIuri prea uşoare, eu drenaj şi aeratie
excesivă. fără irigare şi fertilizare corespunzătoare.
- CullltiMalrea eartrofului în sOlluri fă!ră strulc\tură farvorabilă şi ou
rezistenţa lai pene!trare prea mlare (după eerlceltările prolP!I'ii, 150/0 din .s,olurile
iOultiVi3rte ICU oar,tof au prezentat hardipan),
- foi:iositrl€;3i soluri1or ou pro:fill pr1ea scurt favorabilI oulturii o81rtofuLui,
cum ar fi litolsoilrurKe cu un prolcent de Ischelet prea mare, fără
irigl3l:~ea ,şi cfelrtiHzarea oO!respun.zătoarc.
Dinrtrie iCiolnrdiţi'ille lll'e!falVoraibile die dimă menţionam:
- .amlPillalsartea cu~turii în zone