anale 5.pdf
anale 5.pdf anale 5.pdf
Lucr. ST.. I.C.C.S., CART0FUL; 1975, VOL. V;, linurone basis proved to 'affec\t the yieTd with residues of up to 0.5 ppm. The treatments applied ,to potato Icrops evidenlcetl differences in the restdue eontent of yield as a fUllichon of applie,aition time,i.e. the residue content ranged between 0.02-0.07 ppm in case of herbicide .applica'tion at sprout emergence and between 0.04-0.09 ppm when applieation was performed at the seven-lea1f st'age. HERJBIZIDRDCKSTĂNDE IM KARTOFFELNOLLEN' ZUSAMMENFASSUNG In elen Verhaltnissen unseres Landes haben die Triasinen und die Uronen gute Erfolgein der Unkrautbekampfung bewd.esen. Die ForSiOhulligen wurden auf die Arten Urgenta, i.Bintje, Măg-una" Colina, Desiree, Ora und Ostara dunchgefuhrt; das Experiment fan!d .auf einem sehluffigen Boden, Humusgleyboden, neutralen Boden. humusreichen iBoden, statt. E\s wilu!de Patoron 500/0, Gesagard 50%, Semerin 250/0, Ges-apax 500/0, Aresin 50% und A\falon 500/0, angewandt; alle Erzeugnissp warenin benetzbarer Bulverform, in Dosen von 1,5, 2,5, 3,0 und 7,5 kg/h angewandt. In Verhaltnis zur Herbizidenstruktur sind die in der Erl1.'te ermittelten Ruckstande verschieden; dias Metabromuron (0.02-0,08 ppm) und das Prometrin (0,01-0,08 ppm) hauf,tesich. im hăheren Masse im Vergleich zum De:smetrin (0,02---0,02 ppm) und Ametrin (0,02-0,05 ppm) an. Der unterschiiedliche Metabolismus der Arten zeigt skh aueh im AnhaufillngSgrlaJd der Ruckstande; bei den Arten Bintje und Ora haufte sirh vorzugHchda:s Metabromuron (0,07-0,08 ppm) an, wahrend bei Urgenta und Colina das Prometrin (0.07-0,08 ppm) 'und das Ahletrin (0,05 ppm) den Vorrang haben Es wird in allen FEillen ein AnhaufungsUliterschi,ed der Ruckstande, proportiona,l zur angew,andten ErZieugnismenge je Hek,tar beobachtet. Die harnstoffhalti,gen Herbizide aui Monolinuron- odeI' Linuronbasis bee'influssten die Ernte dUI"ich Ruckstande die Kleiner'aIs 0,05 ppm waren, FaHs die Behandlung wahrend der K'11!lturzeit sua1:tfindet werden Untersehiede des RuckstandgehaJtes in der Ernte im Verhaltnis zur Anwendungszeit der Herbizide bemerkt, namenitUeh Proteinruckstande in IBetrag von 0,02-0,07 ppm fallis die Herbizidenanwendung beim Erscheinen der Keimlinge nnd 0,04-0,09 ppm falls die Herbizidenanwendung als clie Pflanzen 7 iBlatter hatten, stattfand. OTJ10)l(EHI15I rEPEI1I~I1)lOB B KJ1YEH5IX KAPTO
280 'L. TAMAS şi colab., îmbunătăţirea tehnologiei pentru întreţinerea cultUirii. CONT'RIBUŢII LA IMBUN.Ă:TAŢIREATEHNOLOGIEI PENTRU INTREŢINEREACULTURII CARTOFULUI L. TAMAS, H. BREDT şi LUCIA DRAGOMIR Printr-o experienţă poIifactorială la ICCS Braşov, Staţiunile experimentale Ştefăneşti-Argeş, şi Tg. Mureş s-a studiat influenţa diferitelor tratamente în condiţii de erbicidare cu 7 kg Gesagard 50 la ha. in medie pe 3 localităţi variantele cu aplicarea de 3-4 1 Gramoxone la ha au depăşit v,ari,antele care au fost grăpate şi rebilonate înainte de răsărire cu o diferenţă foarte semnificativă de 45 qjha. V,ariantele fără lucrări de întreţinere au realizat o producţie medie de 332 q tuberculi la ha. Prin lucrări de întreţinere ,executate după răsărire producţiile de tuberculi au crescut cu diferenţe semnificative şi s-a redus gradul de îmburuienare. S-au realizat sporuri de 9% în cazul aplicării a două praşile manuale şi 8010 la aplicarea unei /Singure bilonări mecanice. Mărirea numărului de lucrări de întl'ieţinere mecanÎ'Ce nu a contribuit la creşterea producţiei de tuberculi şi nici la scăderea gradului de îmburuienare. Lucrările de întreţinere influenţează numai temporar şi în măsură neînsemnati') tasarea şi umiditatea solului. Rezultatele experimentale ,şi de producţie demonsltrează că se pot realiza producţii mari de cartofi, prin folosirea ,erbiddelor şi prin aplicarea unui număr redus de lucrări de 'întreţinere (D alI y n, 1971; S c hol z, 1971; C ros n i e r. 1970) In R. F. Germania se recomandă rebilonarea culturii' şi aplicarea unui erbicid rezidual înaintea răsă:ririi lor şi o bilonare în timpul vegetaţiei, iar pentru evitarea îmburuienării tardive, concounitent cu ulltimra lucrare. aplicarea a 1-1,5 kg/ha Prometryn sau Simazin între rînduri (K o c h, 1970). 'Pentru asigurarea unui lan curat în timpul răsăririi cartofilor, în Anglia, se combat buruienile prin aplicarea unei cantităţi de 1fGramoxone ooncomitent cu administrarea unui erbieid rezidual (P ry an P 1 a t t, 1972). Acolo unde datorită compoziţiei floristke erbicidele reziduale asigură o combatere perfectă a buruienilor se poate renunţa la executarea
- Page 230 and 231: ~ w o r--1 ~ ~ţi> ~ :: II- • ,-
- Page 232 and 233: 232 RODICA pALTINEANU şi GH. ŞIPO
- Page 234 and 235: ~ Eimm/zl - VI r '10 °0 o, L ,'.,0
- Page 236 and 237: Lucr. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 238 and 239: Lucr. ST., l.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 240 and 241: Lucr. ST., I.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 242 and 243: Lucr. ST., l.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 244 and 245: Lucr. ST., I.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 246 and 247: Ll,tGl;:. ST., l.C.C.S., CARTOFUL,
- Page 248 and 249: Lucr. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 250 and 251: Lucr. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975.
- Page 252 and 253: Lucr. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 254 and 255: Lucr. ST" I.C.C.S.; CARTOFUL, 19,'Z
- Page 256 and 257: Lucr. ST., I~C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 258 and 259: Lucr. ST., T.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 260 and 261: Lucr. ST., l.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 262 and 263: Lucr. ST., I.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 264 and 265: 5,8 Tabelul 1 Eficacitatea erbicide
- Page 266 and 267: Tabelul 2 Eficacitatea erbicidelor
- Page 268 and 269: Eficacitatea erbicidelor în combat
- Page 270 and 271: Tabelul 6 Eficacitatea erbieidelor
- Page 272 and 273: Lucr. ST., LC.C.S., C,ARTOFUL, 1975
- Page 274 and 275: Lucr. ST., l.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 276 and 277: Lucr~ ST., 1.
- Page 278 and 279: Lltcr. ST., l.C.C.S., CARTOFUL, 197
- Page 282 and 283: LUCR. ST., l.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 284 and 285: Influenţa tratamenteIor asupra pro
- Page 286 and 287: LUCR. ST., I.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 288 and 289: LUCR, ST.;I.C.C.S.,.CARTOFUL, 1975,
- Page 290 and 291: LUCR. ST., T.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 292 and 293: LUCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 294 and 295: LUCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 296 and 297: LVCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 298 and 299: LUCR. ST., T.C.C.S., CARTOFUL, 1973
- Page 300 and 301: LUCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 302 and 303: LUCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 304 and 305: LUCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 306 and 307: LUCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 308 and 309: LUCR. ST., l.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 310 and 311: LUCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 312 and 313: LUCR. ST., I.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 314 and 315: LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 316 and 317: LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 318 and 319: :l.UCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 197
- Page 320 and 321: LUCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 322 and 323: LUCR. ST., LC.C.S. CAHTOFUL, 1975,
- Page 324 and 325: LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 326 and 327: LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975,
- Page 328 and 329: LUCR. ST., LC.C.S. CARTOFUL, 1975,
280<br />
'L. TAMAS şi colab., îmbunătăţirea tehnologiei pentru întreţinerea cultUirii.<br />
CONT'RIBUŢII LA IMBUN.Ă:TAŢIREATEHNOLOGIEI<br />
PENTRU INTREŢINEREACULTURII CARTOFULUI<br />
L. TAMAS, H. BREDT şi LUCIA DRAGOMIR<br />
Printr-o experienţă poIifactorială la ICCS Braşov, Staţiunile<br />
experimentale Ştefăneşti-Argeş, şi Tg. Mureş s-a studiat influenţa<br />
diferitelor tratamente în condiţii de erbicidare cu 7 kg<br />
Gesagard 50 la ha. in medie pe 3 localităţi variantele cu aplicarea<br />
de 3-4 1 Gramoxone la ha au depăşit v,ari,antele care au<br />
fost grăpate şi rebilonate înainte de răsărire cu o diferenţă<br />
foarte semnificativă de 45 qjha. V,ariantele fără lucrări de întreţinere<br />
au realizat o producţie medie de 332 q tuberculi la ha.<br />
Prin lucrări de întreţinere ,executate după răsărire producţiile<br />
de tuberculi au crescut cu diferenţe semnificative şi s-a redus<br />
gradul de îmburuienare. S-au realizat sporuri de 9% în cazul<br />
aplicării a două praşile manuale şi 8010 la aplicarea unei /Singure<br />
bilonări mecanice. Mărirea numărului de lucrări de întl'ieţinere<br />
mecanÎ'Ce nu a contribuit la creşterea producţiei de tuberculi şi<br />
nici la scăderea gradului de îmburuienare. Lucrările de întreţinere<br />
influenţează numai temporar şi în măsură neînsemnati')<br />
tasarea şi umiditatea solului.<br />
Rezultatele experimentale ,şi de producţie demonsltrează că se pot<br />
realiza producţii mari de cartofi, prin folosirea ,erbiddelor şi prin aplicarea<br />
unui număr redus de lucrări de 'întreţinere (D alI y n, 1971;<br />
S c hol z, 1971; C ros n i e r. 1970)<br />
In R. F. Germania se recomandă rebilonarea culturii' şi aplicarea<br />
unui erbicid rezidual înaintea răsă:ririi lor şi o bilonare în timpul vegetaţiei,<br />
iar pentru evitarea îmburuienării tardive, concounitent cu ulltimra<br />
lucrare. aplicarea a 1-1,5 kg/ha Prometryn sau Simazin între rînduri<br />
(K o c h, 1970).<br />
'Pentru asigurarea unui lan curat în timpul răsăririi cartofilor, în<br />
Anglia, se combat buruienile prin aplicarea unei cantităţi de 1fGramoxone<br />
ooncomitent cu administrarea unui erbieid rezidual (P ry an<br />
P 1 a t t, 1972).<br />
Acolo unde datorită compoziţiei floristke erbicidele reziduale asigură<br />
o combatere perfectă a buruienilor se poate renunţa la executarea
Change language