anale 5.pdf

264 N. SARPE şi colab., Eficacitatea erbi~idului Sencor.
Analizînd producţiile de cartofi obţinute în cei 3 ani experilnentali
se poate afirma că în toate parcelele tratate ICU erbi:cide şi nepră~ite
s-au obţinurt lP['oidUJcţii pralcti1c egale ICU icele obţilliu1te ,în varianta /martor
pră,şită de 3 ori în timpul perioadei de vegetaţie. Prin dublarea dozelor
deer1bicid nu s-a manifestat niciun simptom de fitotoxidtate, înregistrîndu-se
chiar o tendinţă de creştere a producţiei şi la variantele erbicidate.
La LC.C.P.T. Fundulea experienţele s-au executat pe cernoziom
mediu levigat care 'conţine 3,5% humus şi 34-360/0 argilă avînd o valoare
pH de 7. Terenul respectiv a fost puternk infestat cu specii de
Sinapis arvensi:s, Setaria sp., Amaranthus retroflexus, Chenopod'ium
album, Polygonum convolvulus, Hibi,s,cus ternatus, Cirsium arvense şi
Sorghum halepense. Pe cernoziomul Ide la Fundulea o efkadtate bună
în oomlbaterea IbUJruieniilor s-al reaHzat numai în valriantele itratate cu
dozele maxi'me. Cea mai bună efic:adtate s-a înregistrat la varianta tratată
cu Sencor în doză de 1,5 kg/ha la care gradul de îmburuienare
s-a redus cu 98-990/0. La Igran, Topogarde şi Gesagard apUcate în doze
de 10 kg/iha eficacitatea a fost mai redusă comparativ cu Sencorul. Buruienile
rămase nedistruse au influenţat negativ producţia de tuberculi
fapt ce se poate Iconstata din datele prezentate în tabelul 2.
rSen:eorul şi Icelelalte erbicide triazinice au fost foarte eficace în
combaterea buruienilor anuale şi la staţiunea Secuieni situată pe cernoziom
care conţine 2,4-3,00/ 0 humus şi 21-250/ 0 argilă şi are o valoare
pH de 6,1-6,4 ,(tabelul 3). Trebuie de menţionaft că în '197,2 terenul pe
care s-au amplasat experienţele pe lîngă speciile anuale ca Setaria sp.,
Sinapis arvensis, Chenopodium album,. Aluaranthus sp., Polygonum convolvulus,
Polygonum aviculare, a fost infe:stat mult şi cu Cirsium. Din
această cauză nu există o corelaţie între dozele de erbidde, procentul de
reducere a gradului de âmburuienare ~şi producţia de tuberculi. Nu s-au
constatat de aseluenea în privinţa producţiei de cartofi diferenţe evidente
între erbiddele Sencor, 19ran, Topogarde şi Gesagard.
Pe solul aluvial de la Geoagiu ICU textură nisipo-lutoasă care conţine
numai 1,30/0 humus şi 19% argilă, erbicidele au avut o eficacitate
bună 'în combaterea buruienilor anuale (Setaria spp., Echinochola crusgalIi,
Polygonum persicaria, Polygonum hidropyper, Polygonuln aviculare,
Chenopodium albulu, Amaranthus retroflexus) şi cum era de aşteptat
n-au avut nici o eficacitate asupra buruienilor perene (Agropyrum repens
şi Convolvulus arvensis). Din tabelul 4 se eonstată un fenomen foarte
ilnportant: tendinţa de scădere a producţiei de tuberculi în variantele
tratate cu erbidde în doze duble ~n anul 1972. Importanţa erbkidelor nu
se poate însă contesta, fiindcă la majoritatea variantelor tratate cu erbicide
şi neprăşite producţiile de cartofi sînt practic egale cu ale variantei
lnartor !care [n timpul vegetaţiei 'S-a prăşit de 2 ori şi s-a muşuroit.
La staţiunea .experimentală Livada experienţele s-au efectuat pe
un sol brun de pădure mediu podzolit cu textură luto-nisipoasă cu un
conţinut de 1,4% humus, 118-24% argilă şi cu o valoare pH de 5,3.
Pe solul respectiv au fost prezente numeroase specii de buruieni anuale
şi perene: Chenopodium album, Raphanus raphanistrum, Matricaria
inodora, Polygonum hidropiper, Polygonum aviculare, Spergula arvensis,