anale 5.pdf

254 I. NEGUTI, Cultura irtgată a cartofului în stepaDobrogei.
Colina sporul oibţinut a fost de 918 qjiha (figura 2). Prin creşterea dozei
de azot de la iN 120 ~a N l60 rog/ha, proiducţia de .tulberculi a ICTelSiC!ut numai
la soiurile Desiree şi Ostara. Sporul de producţie obţinut a fost de peste
45 qjha la soiul Desiree şi 25 q/ha la soiul Ostara.
Rezultă că îngră,şămintelese pot aplica în doze luai mari, la soiu,rile
care reacţionează prin sporuri de prolducţie la fertilizare şi irigare, cum
eslte ·cazul soiUJrHor DelSiree şi OsiJara.
IBO
'60
~/970 /91/ 0/912
__ I1EDIA
.30 ANI
120
iOD
80
o
Fig. 2 Influenţa îngrăşămintelor asupra proo.ucţiei de tuberculi 1a diferite soiuri de cartof
cultivate în conditii de irigare. Valu lui Traian 1971-1972.
~ffeet of fertilizers on tubers yield at different potata varieties cultivated under irrigated
conditions. Valu lui Traian 1971-1972.
Cartoful cultivat în condiţii de irigare valorifkă deosebit de eficient
îngrăşămintele. Cele mai mari recolte de cartofi s-au obţinut printr-o
îngrăşare echilibrată cu azot şi fosfor. Producţia m:aximă a fost
realizată !cu doze de 120-160 rog Njna, dar eficienţa lor a fost puternic
influenţatăde 'conJdiţiile climatice anuale (tabelul 4).
Din datele de Iproducţie (tabelul 4) se constată că pe cernoziomul
castaniu carbonatat de la Valu lui Traian,cea mai 'constantă producţie
s-a.obţinut la Vs-NsoPsoKso, la un raport NPK de 1 : '1 : 1. Dozele n1ari
de azot au favorizat la soiul Colina deZJvoltarea unui aparat vegeta~iiV
puterni'c în !detrimentul producţiei de tuberculL lngrăşă i mintele 'cu fosfor,