anale 5.pdf

252 I. NEGUTI, Cultura irigată a cartofului în sţepa Dobrogei.
a realizat soiul Desiree (395 q/ha) depăşinid martorul cu un spor de
producţie de 3'5 q/ha. Soiul Desiree valorifkă foarte bine îngrăs,ămintele
şi Iapa de iri@aJţie şi eSlue reziJsiJent l1a arşi-ţe. Deşi, în iOunsul lce10r 3 ani
de experimentare condiţiile climatÎ'ee au fost diferite, totuşi nivelul producţiei
la soiul Desire,e nu .a coborH sub a29 q/'ha, ceea ce dovedeşte
stabilitatea şi capacitatea sa ridicată de producţie.
Cele mai scăzute producţii s-au obţinut la soiul Urgenta care în
medie pe 3 ani a realizat numai 90 0/ 0 din producţia soiului martor Bintje
(360 q/ha) (tabelul 1).
Observaţiile făcute asupra vegetaţiei, în ,cursul anilor, au scos în
evidenţă comportarea diferită a soiurilor de cartof, 'în Iceea ce priveşte
perioada de vegetaţie, elementele de productivitate şi icalit:atea comercială
a producţiei (tabelul 2).
Tabelul 2
Determinările făcute asupra elementelor de productivitate la soiurile de cartof experimentate
Ia Staţiunea Valu lui Traian
Media 1970-1972
Peri- Gr. Tuber- TubercuIi Producţia comercială Producţia
oada Nr. tu· med. cuIi încolţiţi în de tuberculi
Soi u I de ve- bercuIi a unui
%
puiţi în cuib tuberculi
getaţie Ia cuib tuber- cuib
%
comerciali
zile cuI gr. % q/ha o'
/0
Ostara 87 8,8 109,6 0,3
I
- 359 100
I 95,5
Bintje 90 14,6 65,5 3,6 4,7 303 84,4 84,0
Urgenta 83 10,6 82,3 2,4 4,3 300 83,5 92,8
Braşovean 89 13,3 85,2 3;8 4,9 340 94,7 91,8
Desiree 110 11,3 92,7 2,4 3,1 354 98,6 90,6
Colina 108 10,9 83,0 3,0 3,1 344 95,8 84,8
I
Sub aspectul precocităţii s-a evideniţatsoiul Ostara, care se pretează
cel mai bine pentru recoltările extratimpurii şi tiInpurii, începînd cu
data de 25 mai. Soiurile Ostara, Bintje, Urgenta şi Braşovean au avut
o perioadă de vegetaţie cuprin:să între 80 şi 90 zile, încadrîndu-se în
grupa soiurilor semitin1purii, pe dn1dsoiurile De:siree şi Colina s-au încadrat
în grupa soiurilor semitîrziicu o perioadă de vegetaţie cuprinsă
între 108 şi 110 zile. Folosirea soiurilor din diferite grupe de precocitat~"
dar cu o producţie de tuberculi riidkată, face posibilă eşalonarea
rei(~oltatului pentru obţinerea unor producţii mai de timpuriu şi eşalomarea
c011'sumuluj de ,cartofi în mod ritmic şi în tot timpul anului.
I Analizînd elementele de producţie la 'cartof (tabelul 2) s-a ,constatat
o interdependenţă între numărul de tubevculi la 'cuib şi greutatea
medie a unui tuberlcuL Astfel, soiul Ostara a realizat !Cel mai ~ic număr
de tube~culi la cuib (8,8), dar cu greutatea medie a' unui tubercul ,cea