anale 5.pdf

Lucr. ST., l.C.C.S., CARTOFUL, 1975, VOL. V.
231
Durata de strălucire a soarelui s-a situat în această perioad~'l cu 3-17%
sub media de 30 ani.
Ca urmare, energia radiantăa fost de asemenea mai mică decît media pe
ultimii 23 ani înregistrînd abateri mad în special [n anul 1972, cînd în luna mai
şi septembrie a însumat un total de calorii de 76-770/0 din valorile medii multianuale.
în experimentare s-au folosit instalaţii lizimetricecu nivel 'constant de apă,
uşor modifilcate faţă de descrierea făcută de Si p o Ş şi P ă 1tin e a n u (1970)
(figura 2).
6-,a asigurat un strat freaUc 'la 65 cm adin:cime de la suprafaţă şi săptămînaJ
s-a irigat cu 5 mmapă pentvu umectarea stratului superficial de sol.
lBazinele cu pămînt au fost de formă dreptunghiulară i!ar pe unul din
pereţii lateraE a fost prevăzută o despărţitură [n care s-a plasat vasul de distribuţie
,cu Hotar şi orificiul pentru supraplin, pentru siourgerea apei din precipitaţii,
afilată :în surplus. Apa !a fost exitrasăcu o pompă manuală şi măsurată pentru
evaluarea 'consumu1ui. Suprafaţa unui bazin a fost de 2,18 mp., experienţa fiind
plasată în două repetiţii, ~ntr-un asolament de şase cu'lturi, plantă premergătoare
fiind pOIiumbul.
F,ertilizarea a fost făcută în fiecare an cu N 2 f, OP SO + 30 tlha gunoi de 'grajd,
o parte dat din toamnă (P SO + 30 It/ha gunoi) şi în primăvară {N 240 ) administrat
în trei faze.
Desimea a fost de 12 plante la bazin, ceea ce corespunde la o desime de
55.000 plante/ha. In perioada 1969-1972 s-a lU!C.t'1at cu soiul Ostar'a iar in anul
1972 s-a luat în studiu şi soiul tardiv Desiree.
Experimentarea lîn dmp s-a făcut cu soiurifle Desiree şi Ostara, pentvu a obţine
valoarea eVatpOtranspiraţiei reale (ETR) prin metoda bilanţului hidric ,la un regim
de irigare(corespunzătorunui plafon de 500/0 u.a. pe 0-80 em.
REZULTATE OBŢINUTE
Consu1nul de apă. AvantaJul principal al folosirii lizimetrelor în
determinarea consUlTIului de apă al plantelor, este f,aptul -că asigul 1 ă
posibilitatea obţinerii în zilele fără ploaie, :a valorilor zilnÎiCe ale evapotranspiraţiei
(ET). S-a ealculat media decadală a valorilor înregistrate.
In zilele cu precipitaţii, calculul 'Consumului s-a fă'cut astfel:
ET = iconsulnul de apă din lizimetru + precipitaţile căzute - apa
pericolată în exces din lizimetru.
Mersul evapotranspiraţieise inscrie pe o 'curbă descrisă de ecuaţia
pătratică sau exponenţială, existînd însă diferenţe între un an şi altul
(figura 3). Rapoartele de corelaţii obţinute în fie'ca:re an a~ată 'că relaţia
amintită -caracterizează satisfăcător evoluţia evapotranspiraţiei, abaterea
valorilor reale faţ,ă de cele de pe curbă fiind mi1că.
Evapotranspiraţia pe întreaga perioadă de vegetaţie a cartofului
la soiul Ostara, a variat între 322 mm şi 46,s rom, faţă de media anilor
19:69-1972 de 373 mm (tabelul 2).
Evapotranspiraţia lnedie pe cei patru ani, Icumulată lunar ne indică
proporţia în ,care 'cartoful 'consuHlă apa în cursul perioadei de vegetaţie.
I-\;stfel, pînă în lunile aprilie şi mai, se consumă doar 18% din totalul
apei pe perioada de vegetaţie. Proporţia cea mai mare de apă este
piendută în lunile iunie şi iulie, dnd se ajunge la 860/0 din consumul
total de apă.