anale 5.pdf
anale 5.pdf anale 5.pdf
226 1. l\1ĂZAREANU şi colab., Influenţa rotaţiilor la cartof. between 5.7 - 47.9% as a fun:etion of soil fertility and applied fertilizers. The best crop rotations dur-ing a three years experiment proved to be - in case of potato - th'Ose where wheat and legumes werecropped only once; best previous crops and preiCe'ding-previous crops proved ta be sugar beet land corn. An inverse correlation was Îound 'between yield inlCreases resulting from crop rotation and lfeI'itLlizer lapplliiCiation; the comelation WiaS enhanced undeI' low soi! ferti[ity. ,The delCrease in peI'ICentage of tubers for cooking resulting from .crop rotation proved ,to be fa'vo'llmble to high potato yie1ds; potato may be ,cropped every two of threE.> ye'ars undeI' the conditions of a complex dressing (NPK) OI' undeI' the combine'd application of organic and mineral fertilizers. DI:E VORLĂUF,IGElN E1RGEBNISSE BET:REF.F1END DEN EINFUUSS DER IFRiUCHTFOLGE ,AJUF VERSOHIEDENE DtJNGUNSNIVEAiUS TM KARTOFFELBAU ZUSAMMENFAiSSUNG iBeim ForschUiiligsl:nstiut fur K,artoffel und zuck!erriibenbaJu Braşov und bei der lexpe:rimen;iJel1en. AJnsbaH SeloUielfliÎ - BeziI'k N:eamţ - wurden 25 Drei-Jah~e F.rmchtfoilgeiil ulIlid bei der eJqpe["ÎlmentelUoo AinSltallt Livaida BerzitI"k Sarbu Mare die AlUfein:arrlderfoilge vemsIClh:il~derue;I' K,aJrtoffeJJgewtiohte i8Juf versehiedenell1 Dungungsnivea'UiS experriimeillt:ierrtJ. Die Verringerun,g des SpeisekalrtoffelanJteils im FrUichtwechsel begunsti,g\t ldie hohe Knollenprodiuktion; die Zwei- odeI' Drei}ahre-Kultur ist unter den 'Bedingungen einer vollstandig Mineraldungung (N P K) odeI' einer organisch-mineralen Dungen m6gEch. . TIPE,UBAPHTEJlbHbIE PE3YJlbTATbI TIO BJlH5IHHIO 050POTA YLL05PEHHI1 HA PA3JlH4HbIX YPOBH5IX B KYJlbTYPE KAPTO
LucI'. ST., I.C.C.S., CARTOFUL, 1975, VOL. V. 2~7 CONTRmUŢII LA OUNOAŞTEREA EVAP'OTRAJNSPIRAŢIEI LA OARTOF PE CERNOZIOMUL MEDIU LEVIGAT DELA FUNDULEA RODICA pALT[NEA!NU şi GH. SIPOS Referaitul ooillCe IcolnItribuţii la ,s'tuJdiUJl €'V1apotranspi,raţiei cartofului, în zona de cîmpie din sudul ţării. Experimentarea s-a fălcut cu ,ajultorul ins1bfdaţiilor lizimetrice pentru determinarea consumului de apă al Iculturilor pe o perioadă de V1egetaţie de patrru ani (1969-1972), folosinJdu-se ,soim timpuriu Ostara. PlaraleI în ,anul 1972, s-a experimentat şi 'cu soiuJ. semi:tarrliv Desiree. Din rezultatele obţinute, s~a putut stabili mersul evapotr,anspi I"Iaţiei ziilnke, medii lunare la ,cal-itof şi felul în care laceste 'V'alori sînt influenţate de lungimea perioadei de vegetaţie a soiului cultivat. De asemenea a fost pusă în evidenţă corel:aţia directă intre ev.apotrranspivaţiaoartofului determinată în [izimetre şi dţiva !factori dimati:ci. Rezulta1tele Sicat în evidenţă ,apropierea valDrilor ev'apotranspiliaţiei obţinute în !CÎmp şi c'ea măsur:ată în lizimetre, stalbiUnJdu-se pentruanUJl 1197'2 un coefident de corel.1aţie al alcestora. Formulele diimati1ce fdlosirte în stahiUrea evapotranspir,aţiei potenţiale, dau valoriapropi:aJte şi în re!1aţiia rdireotă cu 'cele obţinute l,a cartoful cultivat lin lizimetre. S-au obţinut indicii valorifilcării apei de 'către plantele de cavtof. Eficienţa v,alorificării lapei şi indicele productivităţii ei, au 'Variat :La culrturia dirn lizimetre, de la 'an J'aan,în funcţie de consumul de apă, producţia obţinută şi condiţiile cJimatke. Datorită ne'cesităţii de extindere a suprafeţelor icultiv,ate cu cartofi în zona de stepă \şi silvostepă, se i,mpune o mai bună Icunoaştere a nevoii de apă a acestei culturi în zone climatilce mai puţin favorabile ei. Cer,cetări privind eonsumul de apă la ,cartof au făeut 1 s r ra e 1:s e n (195,8), De Li rS (19,64), Rob ins (1967), Ta y 10 ro şi SIa t e r 01955), R a v,e Il i (1963), E n d r 5 d i şi R i j tem a (19\69). Problema relHţiei existente între evapotranspiraţia plantelor de cartof şi parametrii cli;matilei, în spelCial radiaţia solară ,şi radiaţia netă a fost tratată de Le m o n (1962), P r uit t !(1964), M,c 1 l ro y şi A n g il S (1964), AsI y ng şi J e n se n (19,65). Pe ba~a acestor relaţii s-Ia diuta:t exprimarea evapotranJSpiraţi1e'i în funcţie de factorii dim,atici. O metodă de investigare folosită în ultimii ani în studiul evapotranspiraţiei plantelor de loartof a fost cea a instalaţiilor lizimetrice,
- Page 176 and 177: 176 L. REICHBUCH şi colab., Efectu
- Page 178 and 179: 178 L. REICHBUCH şi colab., Efectu
- Page 180 and 181: 180 L. REICHBUCH şi colab., Efectu
- Page 182 and 183: 182 L. REICHBUCH şi colab., Efectu
- Page 184 and 185: 184 L. REICHBUCH şi colab., Efectu
- Page 186 and 187: 186 L. REICHBUCH şi colab., Efectu
- Page 188 and 189: 188 L. REICHBUCH şi colab., Efectu
- Page 190 and 191: 190 L. REICHBUCH şi colab., Efectu
- Page 192 and 193: 192 L. REICHBUCH şi colab., Efectu
- Page 194 and 195: Fig. 11 Efectul cumulat al îngră
- Page 196 and 197: 196 L. REICHBUCH şi colab., Efectu
- Page 198 and 199: 198 P. ZAHAN şi colab., Aplicarea
- Page 200 and 201: 200 P. ZAHAN şi colab., Aplicarea
- Page 202 and 203: 202 ~//)a P. ZAHAN şi c01ab., Apli
- Page 204 and 205: 204 P. ZAHAN şi colab., Aplicarea
- Page 206 and 207: 206 P. ZAHAN şi colab., Aplicarea
- Page 208 and 209: t>..:l o ce #:t) A 42V OL5%- 41'l/h
- Page 210 and 211: 210 P. ZAHAN şi colab., Aplicarea
- Page 212 and 213: 212 P. ZAHAN şi colab., Aplicarea
- Page 214 and 215: 214 1. MĂzAREANU şi colab., Influ
- Page 216 and 217: 216 1. MĂZAREANU şi colab., Influ
- Page 218 and 219: 218 fokJflile 8/A.50V I. MĂZAREANU
- Page 220 and 221: 191.:' /. NEJN(f2A~A" .2 N 110 P'5
- Page 222 and 223: 972 P P CJ Spo/'vl ehi d@prqoo/'fig
- Page 224 and 225: ,.....,--."~~ '-~I'~Q"\ 224 1. MĂZ
- Page 228 and 229: 228 RaDreA P~TINEANU şi GH. Ş1PO
- Page 230 and 231: ~ w o r--1 ~ ~ţi> ~ :: II- • ,-
- Page 232 and 233: 232 RODICA pALTINEANU şi GH. ŞIPO
- Page 234 and 235: ~ Eimm/zl - VI r '10 °0 o, L ,'.,0
- Page 236 and 237: Lucr. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 238 and 239: Lucr. ST., l.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 240 and 241: Lucr. ST., I.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 242 and 243: Lucr. ST., l.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 244 and 245: Lucr. ST., I.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 246 and 247: Ll,tGl;:. ST., l.C.C.S., CARTOFUL,
- Page 248 and 249: Lucr. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 250 and 251: Lucr. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975.
- Page 252 and 253: Lucr. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975,
- Page 254 and 255: Lucr. ST" I.C.C.S.; CARTOFUL, 19,'Z
- Page 256 and 257: Lucr. ST., I~C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 258 and 259: Lucr. ST., T.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 260 and 261: Lucr. ST., l.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 262 and 263: Lucr. ST., I.C.C.S., CARTOFUL, 1975
- Page 264 and 265: 5,8 Tabelul 1 Eficacitatea erbicide
- Page 266 and 267: Tabelul 2 Eficacitatea erbicidelor
- Page 268 and 269: Eficacitatea erbicidelor în combat
- Page 270 and 271: Tabelul 6 Eficacitatea erbieidelor
- Page 272 and 273: Lucr. ST., LC.C.S., C,ARTOFUL, 1975
- Page 274 and 275: Lucr. ST., l.C.C.S., CARTOFUL, 1975
226<br />
1. l\1ĂZAREANU şi colab., Influenţa rotaţiilor la cartof.<br />
between 5.7 - 47.9% as a fun:etion of soil fertility and applied fertilizers. The<br />
best crop rotations dur-ing a three years experiment proved to be - in case of<br />
potato - th'Ose where wheat and legumes werecropped only once; best previous<br />
crops and preiCe'ding-previous crops proved ta be sugar beet land corn. An inverse<br />
correlation was Îound 'between yield inlCreases resulting from crop rotation and<br />
lfeI'itLlizer lapplliiCiation; the comelation WiaS enhanced undeI' low soi! ferti[ity. ,The<br />
delCrease in peI'ICentage of tubers for cooking resulting from .crop rotation proved<br />
,to be fa'vo'llmble to high potato yie1ds; potato may be ,cropped every two of threE.><br />
ye'ars undeI' the conditions of a complex dressing (NPK) OI' undeI' the combine'd<br />
application of organic and mineral fertilizers.<br />
DI:E VORLĂUF,IGElN E1RGEBNISSE BET:REF.F1END DEN EINFUUSS<br />
DER IFRiUCHTFOLGE ,AJUF VERSOHIEDENE DtJNGUNSNIVEAiUS<br />
TM KARTOFFELBAU<br />
ZUSAMMENFAiSSUNG<br />
iBeim ForschUiiligsl:nstiut fur K,artoffel und zuck!erriibenbaJu Braşov und bei<br />
der lexpe:rimen;iJel1en. AJnsbaH SeloUielfliÎ - BeziI'k N:eamţ - wurden 25 Drei-Jah~e<br />
F.rmchtfoilgeiil ulIlid bei der eJqpe["ÎlmentelUoo AinSltallt Livaida BerzitI"k Sarbu Mare die<br />
AlUfein:arrlderfoilge vemsIClh:il~derue;I' K,aJrtoffeJJgewtiohte i8Juf versehiedenell1 Dungungsnivea'UiS<br />
experriimeillt:ierrtJ.<br />
Die Verringerun,g des SpeisekalrtoffelanJteils im FrUichtwechsel begunsti,g\t ldie<br />
hohe Knollenprodiuktion; die Zwei- odeI' Drei}ahre-Kultur ist unter den 'Bedingungen<br />
einer vollstandig Mineraldungung (N P K) odeI' einer organisch-mineralen<br />
Dungen m6gEch. .<br />
TIPE,UBAPHTEJlbHbIE PE3YJlbTATbI TIO BJlH5IHHIO 050POTA YLL05PEHHI1 HA<br />
PA3JlH4HbIX YPOBH5IX B KYJlbTYPE KAPTO
Change language