anale 5.pdf

Lucr. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975; VOL. V.
221
econOlnică deoarece fHţă de al doilea agrofond s-a realizat un plus de
producţiede numiRi 16 q/ha.
IÎn figura 3, :se prezintă sporurile medii pe cele două localităţi,
realizate de rotaţii faţă de monocultură pe agrofondul neîngrăşat, iar
pentru celelalte agrofonduri :sporul dat de rotaţie şi separat Icontribuţia
adusă de îngrăşăminte.
Flaţă de :monocultura. neîngrăşată (264 q/ha), cele 24 de rotaţii
realizează un spor mediu de 24 q/ha la neîngrăşat, crescînd uşor pe
agrofonidul al doilea (a2) (30 q/ha). Odată cu creşterea dozelor Ide îngrăşă',mînt
influenţa rotaţiilor :se diminuează, sporurile medii scăzînd la
25 q/ha pe ,aI treilea agrofond 'Şi 13 q/ha pe agrofondul organo-mineral.
Această scădere a fost ldeterminată de creşterea sporurilor realizate dp
îngrăşăminte.
'Diferenţele de producţie faţă de mono,cultură, pe fiecare agrofond,
variază 'în funcţie de rotaţie. Cele mai mici diferenţe se constată pe
toate agrofondurile la rotaţiile sec, SPC şi PGC. RelnaDcăm oa foarte
variate sporurile de producţie date de îngrăşăJmintele aplicate pe agrofOIUdul
al doilea, osdillnd de la zero la :rotaţia PLC la + 3-4 q/ha la rotiRţia
LCC.În schimb, pe ,celelalte agrofonduri sporurile sînt constante la
toate rotaţiile şi proporţiilecu doze1e apli1cate.
Efectuîn\d media producţiilor din ,anul 1972 a variantelor cu aceeaşi
proporţie de cartof (8 rotaţii 'cu :67%cartof şi 16 rotaţii 'cu 330/0 cartof)
se constată diferenţieri foarte semnificative faţă de producţia de tubercuIi
din ultimul an al monoculturii (tabelul 4). În medie pentru cele
1972
Influenţa proporţiei de cartof. din rotaţii asupra producţiei de tuberculi
Iq~'
Proporţia
BRAŞOV SECUIENI I M E DIA
de cartof
% % Dif. q/ha q/ha Dif.
I Semn I
Tabelul 4
I I I % I Dif. ISemn. I 1 Semn.
100 288 100 mi. 302 100 mi.
mt.
67 298 103 10 * 325 108 23 *" Im,5 16,5 ***
33 309 107 21 *** 339 112 37 *** 394 29 ***
! -
DL pentru P X L;
5%=10
1%=13
0,1%=17
DL pentru P;
7 q/ha
9 q/ha
12 q/ha
două localităţi se obţin sporuri de '16,5 şi respectiv 29 q/ha faţă de monocultură.
A,ceste diferenve sint mai mici la Braşov (10 q/ha) şi respeCtiv
21 q/ha) şi mai ridicate la Secuieni (23 q/ha şi respectiv 37 q/!ha) unde
solul este mai puţin fertil. Dar nivelul sporurilor nu este influenţat numai
de fertilitatea solului, ci şi de dozele de îngrăşăminte apUcate în ultimul