anale 5.pdf

Lucr. ST., I.C.C.S., CARTOFUL, 1975, VOL. V.
217
Suprafaţa recoltabiiă pentru :cultura cartofului a fost de 25 mp în toate
ce'le 3 localităţi. Soiul foJosit la fos,t Golina. Datele de produlCţie au fost calculate
după metoda analiZiei variaţiei separat pentru cele două tipuri de experienţă.
La LC'.C.S. Braşov experienţa a fost amplasiată pe un sol humico-semig1eI'c
cu 'O ,textură 1utoasă, avînd 25010 'argiJlă, 6,7 - 7,8010 humus şi un pH (HzO) de
6,7 - 7. La Secuieni pe un tip de sol cernoziom moderat levigat cu o textură lutoargiJoasă
(21010 'argilă), cu 2,4010 humus şi 6,3 pH (HzO), i,ar !lla Saţiunea Livada pe
un s101 brun de păJdlure meidiu (podzdHt oligofbazk cu 1,47 - 1,64010 humUis cu o
textură luto-nisipnasă (18 - 24010 argilă co10idală) şi pH în H z 05,3.
Condiţiile dimatice ale ,anului 1971-1972 la Braşov şi Secuienl la:l1 20st favo~
rabile culturii cartofului atH sub raport termic cît şi pluviometric. La Staţiunea
Livada ou excepţia anului 1972 eare l'a fost în mare parte secetos cei,laJţi ani au
fost în general favorabi[i culturii oartofului.
,REZULTATE OBŢINUTE ŞI
DISCUTII
La LC.C.s. Braşov şi Staţiunea experimentală Seeuieni se constata
influenţa puternică a tuturor factorilor asupra producţiei de 'cartof după
prin-luI ciclu experimental (tabelul 2) obţinîl1Jdu-se diferenţe distinct semnificative
pentru rotaţii şi foarte semnifioative pentru proporţia de cartof
şi agrofondurrile cerrcetate. Interacţiunile între ,rotaţii şi localităţi (R X L)
şi între rotaţii şi agrofonduri (R XA) sînt de asemenea semnificative.
1972
Tabelul 2
Analiza varianţei factorilor studiaţi în experienţa de Ia Braşov şi Secuieni
Cauza variabialităţii
GL
F (F P 5 %)
Semnif.
Rotaţii
L
A -
R -
localităţi
agrofonduri
rotatii
'A X L
RXL
RXA
RxAXL
P -
PXL
P X A
P X A XL
proporţii
1
3
24
3
24
72
72
29,8 (10,13)
19,7 (3,16)
8,0 (1,52)
4,5 (3,16)
1,7 (1,52)
1,5 (1,3)
1,25 (1,3)
P r o por ţii de car tot
2
2
6
6
29,3 (3,18)
1,2 (3,18)
1,3 (2,29)
3,6 (2,29)
**
*** *****
***
*
Influenţa rotaţiilor de trei ani asupra producţiei de ,cartof din
anul 1972 este diferită în 'Cele două localităţi (figura 2), datorită ,condiţiilor
pedoclimatke şi gradul de îmburuienar:e specific eulturilor din
rotaţie. In monocultur,ă, la Braşov s-au obţinut 291 q/ha, diferenţele de
producţie în rotaţii f'aţă de :aeeasta fiind cuprinse între 9 q/ha la rotaţia
POC şi 35 q/ha la GPC. La Secuieni, pe un sol mai puţin fertil, faţă