anale 5.pdf

Luer. ST., LC.C.S., CA.RTOFUL, 1975, VOL. V.
215
Tot în condiţiile Staţiunii Suceava, C H ta r g i u (1968) menţionează Ica
produetivăşi economică rotaţia grîu-porumb-cartof.
Pentru a cunoaşte influenţa rotaţiei asupra producţiei de tuberculi
în funcţie de nivelul de îngrăşare al ,culturii eartofului, pre'cum şi proporţi.a
de 'cartof în rotaţie, pen'tru diferite 'conldiţii pedoclirnatice, începînd
din anul 1969 s-au iniţiat experienţe la Staţiunea eperimentală
Livada, iar jin anul 1970 la Le.C.S. Braşov şi Staţiunea Secuieni. Rezultatele
preHminare ale primului ddu experi1mental fac obiectul prezentei
lucrări.
METODA nE CERCETARE
La Le.C.S. Braşov şi staţilUnea Secuieni experienţa a fost aşez,ată după.
metoda piareele,lor subdlvizate, în patru repetiţii, cu doi f,actori: Fadorul 1 - rotaţii
de3 la'ni ; FialctoruJ II - agrofonldUlri Iia cuiltura cartofului din ,ultimul an
al 'Ciclului experimental (1972, 1975 şi următorii) (figura. 1).
Rotaţiile s-au reailiza!t prin euHivarea în ,anii 1970 şi 1971 a cinci plrdnrte
(reprezentati've pentru zonele unde !il-a e:x:perimen!tat) pe fîşii în direcţii perpend~cul.are,
iar în anul 1972 numai a eartofului. Plantele din primii doi ani ai rotaţiei
(1 - cartof, 2 - grîu de toamnă, 3 - leguminoasă, 4 - sfeclă de zahăr, 5 ­
porumb) au fost îngrăşarte diferenţiat, după eum se poate vedea din tabeJul 1.
.Astfel s-au obţinut 25 de rotlaţii de 3 ani, cu o proporţie diferită de cartof şi o
Sitructurăa culturilor foarte variată. Pe lîngă varianta cu monocultură de cartof.
au fost 8 variante cu o participare a caJ:"ltofului de 67010 în rotaţie şi 16 variante
cu 33010 oartof.
Tabelul 1
Culturile din rotaţie şi îngrăşămintele aplicate la I.C.C.S. Braşov şi Staţiunea Experimentală
Secuieni
I
kg s.a./ha
înNoI""
text şi Cultura
tabele N P2 0 5 K 20
I
I
I
I
Observaţii
C Cartof 60 40 25
G Grîu de toamnă 40 25 20
L Leguminoasă 40 25 25 Mazărea la Braşov şi soia la Secuieni
S Sfeclă de zahăr 100 55 40
P Porumb 50 20 25 Pentru masă verde la Braşov şi
pentru boabe la Secuieni.
Agrofondurile pentru cultura eartofu~ui din anul 1972 ,a avut paitru graduări
şi anUime: ,al - neîrnglrăşat, a2 - N110P75K60 ş.a., a3 - N220Pi50K120 kJg s.a.,
ar, - N1l0P75KGO leg s.a/ha + 30 t/ha gunoi de g~ajd.
La Staţiunea Livada experienţa a !fost aşezată după metoda blocurilor cU
parcele subdiviz,aite, în 5 repetiţii. Factorii cercetaţi au fost următorii: Fa'ctorul
1 - 4 rotaţii diferite avînd următoarea proporţie de cartof : ri = 100010 carto1i
= monocultură de cartof, r2 = 50 0 / 0 cartof realizat în J:"Iotaţia grîu-oartof, r3 = 330/0
cartof realizat în rotaţia soia-grîlU-cartof, rr, = 25010 cartof în rotaţia soia-grîuporumb-cartof.
F!actorul II - 5 agrofonduri cu dozele următoare: ,ai = neîngrăşat
az = N 9G kg s.a./ha, a3 = P 64 kg s.a.jha, ar, = N 96 P 64 kg s.a./ha, a5 = 20/ha gunoi
de grajd.