anale 5.pdf

214
1. MĂzAREANU şi colab., Influenţa rotaţiilor la cartof.
REZULTATE PRELIMINARE: PRIVIND INFLUENŢA ROTAŢIILOR
PE DIFERITE NIVELE DE tNGRAŞARE:LA CULTURA CARTOFUiLUI
1. MA2ĂREANU, H. BREDT, P. ZAHAiN ŞI L. DAMIAl'N
La 1.C.C.S. Braşov şi Staţiunea experimentală Secuieni - judeţul
Neamţ, s-au experimentat 25 de rotaţii de trei ani, iar la
Staţiunea experimentală Livada - judeţul Satu Mare patru
rotaţii cu pondere diferită de cartof pe diferite nivele de îngrăşare.
S-a iconstratat că rotaţiacultrurilor ,a1sigură sporuri de prodU!cţ~e
de 5,7 - 47,9 0 / 0 în funcţie de fertiHtatea soluritlor şi
tngrăşămintele .apiicate. Cele mai bune rotaţii de trei ani pentru
oantof sînt acelea unde nu se repetă grîul şi leguminoasele, fiind
bune premergătoare şi antepremergătoare sfecla de zahăr şi
porumbul.. intre sporurile realizrate de rotaţie şi cele de îngrăşăminte
se 'constată o corelaţie invers proporţională, oe se
accentuează în condiţii de ferrtilitate mai scăzută. Scăderea proparţiei
de cartof pentru consum din rO'baţii este favoriabilă
rprodu:cţii1or rildieate de tubencUlli, fiind posibilă cultura la doi
sau trei ani în condiţiile unei [nrgrăşări minerale compl!2te
(N P K) sau organo-minerale.
Numeroşi Icercetători A il S o r g e (1965), Bat a il o v (1967),
Du k a (1968), K u 1 i u k i n 1(1968) ŞI Web e r sic h (196 6) 1 atestă
superioritatea cultivării 'cartofului în asolament faţă de monocultură, atît
sub aspectul producţiei 'CÎt şi al evoluţiei fertilităţii solului şi stării fitosanitrare
a ,culturilor din rotaţie.
Concentrarea producţiei de eartof din ţara noastră pe bazin~ şi în
unităţi specializate în cultura cartofului pentru ,consum sau săm[nţă
B e:r ind e i şi colab., (1972), iUlpune studierea aspectelor legate de locul
său înasolament, proporţia în rotaţie, nivelul de îngrăşare, şi toate aces~
tea 5-n funcţie de condiţiile de sol, dimă, etc.
Aeeste aspecte la cultura cartofului au fost mai puţIn cel cetate
în ţara noastră. Astfel, Măr g i nea fi u (1969) stabileşte ea bune premergătoare
pentru cartof ,cerealele păioase, mazărea, porumbul şi sfecla
pentru terenurile fertile sau îngră.!şate şi nuITIai mazărea sau porumbul
pe soIurile mai sărace. D a vid e seu şi Re ic h b u iC h (1972) arată ca
eficientă folosirea îngrăşămintelor organice odată în cursul unei rotaţii
de patru Hni împreună eu doze moderate de îngrăşăminte minerale aplicate
anual sau folosirea numai a dozelor mari de îngrăşălTIinte minerale.