anale 5.pdf

198 P. ZAHAN şi colab., Aplicarea localizată a îngrăşămintelor chimice la cartof.
nrează K al k o (1966) prin apHeaTea Jocalizată ,oreşte 'în mod silnţitor
coeficientul de folosire iCi f'Qsforului din îngrăşămînt, ionii de amoniu
infJuenţiîn'd ~ozitiv abso,rbţia ionilor din fosf'aţi, [luai anult decît ionii
de potasiu. B u'l a e v, K a In e n e va şi colab. (1969),K ali n i c e n k o
(1967), Petu h o v şi Ci u n:a re v (19169), ,atrag atenţia asupr:aimportanţei
folosirii îngrăşămintelor 'complexe pe !Pînd, dovedindu-se superioa.re
în 'comparaţie 'Ou cele shnple cînd s-au 'adlmini:straJt în doză ,echivalentă
de substanţă lactivă. Cu privire la îngrăşăiJ.uintele silnple, M 01­
d o,van y şi ViI a g i (1970) ar,ată rcă laceste1a se pot folosi cu succes
l,a cartof, remardndu-se numai în caz de 'ca:rentă a 'elementului
respe\Ctirv.
'
Referitor la epooa de incorporare a ingrăiŞă\1uintelor, părerile sînt
î;mpărţite. Unii ,cercetători Ioa il v.a n o v (1966) arată Ică administra:rea
fracţionată a arcestora, jUlnătate din d.oză sub arătură şi~ jumătate primă!vJair.a
la Idiscuirea terenului, a avut efect mai ridi'cat 'cOlnparativ ICU
aplkarea [ntr-o singură repreziă sub arătură. După De r j a vin (1966),
D r a g om i r (1969, 1972), G u ţă (196'9), fracţionarea în oazul ,apHcării
localizate a dat sporuri mici, faţă de folosirea iin'tregii dnze o singură
dată sub dis'c. Aplkarea într-o singură r€lpriză iCi iîngrăşămintelor minerale,
rellnar,că Bondar şi Fis 'c e n k o (1968) este inferioară celei [racţionate
nUlmlai în Icazul anilor umezi.
Datorită faptului că puţinele cercetări cu îngrăşăminte con1plexe
la ,cartof, au răspuns doar parţial la problemele ridiiCate de plI'laictilCa
agrkolă, în perioadaani1or 1969-197,2 s-au iniţiat eXJperienţe la LC.C.iS.
Bl"ia.şov şi Staţiunea experimentală Livada. Ele au fost astfel concepute
şi Ol1gaifiizate ca la i!lltertp~etElire isă poată furniza ,inf.ormaţii privinJd
(1) - influenţa îngrăşămintelor ICOlnplexe sau simple apUcate localizat
în diferite doze pe fond de lîngrăşăminte oliganirce sau chimice, (2) - influenţ;a
'1netodei de aplioare a iîngrăşămintelor simple sau 'complexe,
(3) -influenţa modului de plasare a îngrăişămtului simplu :sau comple'x
faţă de tuber1culi, (4) - influenţa apli:că'rii Jocalizate la îngrăşămintelor
complexe şi simple la epoci Idiferiteeu doza :întreagă şi fl~acţionată.
METODA DE iOElRCETA.'RE
Experienţele au fost aşezate [n 1968, după metoda paI"icelelor ~ubdivizate
cercetîndu-:se un număr de 56 v,arÎ'anite şi in blocuri etajate cu 30 variante, in
anii 1971-'1972 la 'I.Cl.C.S. Braşov şi 197Q lla S. E. LiViada.
Solul pe care s-a cercetat a fost humi:co-tsemiglek, mijlociu spre greu, bine
structurat, cu un ,conţinut de argilă 20-280/0 la iBraşov şi brun de pădure mediu
podzO'lit. oHgobazic, Iuta-nisipos, pH ,(H 2 0) de 5,30 cu 18-240/0 argilă, la S'. E. Livada.
Anul 1968 a fast sec:etos în prima parte a. perioadei de vegetaţie [nreglstrîndu-:se
un minus de 60 mm faţă de normală în luna iunie; anul 1971 a fost
apropiat de condiţiile climatiJce normale, iar anuil 1972 ,a înregiiStrat un pluiS de
precipitaţii la l.C.C.S. Br,aşov şi minus de precipitaţE faţă de normală la S. E.
LiV1ada unde s-a plafonat muJt recolta.
Soiul cultivata fost Merkur în 1968 şi Desiree in 1971 şi 1972 atît la Braşov
cît şi la Livada.
Tehnologia de cuLtură a fost 'Ulrmă1)(:)aivea; pwanitarre. miecan1.:~ată 'cu bilon, ne­
:iTigaJt şi erbiicidlait :cu GesiagJarid 50 (5 kg/ha) [nainte de răsă!riTe.