anale 5.pdf

190
L. REICHBUCH şi colab., Efectul îngrăşămintelorchimice şi oeganieco
Rezultiatele analizelor de laborator evidenţiază acun1ulări lnari
fosfor în sol datorate în :spedal laplkălrii dozelor anuale de îngrăşă.minte
cu fos:for (figura 7). Aplic.a['·ea anuală a P 50 .a dete11minat realizarela
de îngrăşat a unor spo:ruri în .acest elen1en't cuprinse între 0,30-2,07 l1:lg
P20 5 la 100 g sol. AiCul11ulările au fp:st :puţi'll lnai ridicate în cazul
cării a N:"'iOP50' Cele l118i mari v.al'Ori ale,conţinutului de P20;"'j s-au
la dozele de N 100 P 100 cu diferenţe faţă de neîngrăişat cuprinse
1,72-3,28 Ing P20;"'j la JOO g sol (figura 7).
Conţinutul de K 2 0 din sol a fost modifioat în special de dozele de
îngrăşă.minte org'aniice apli!eate. Pe măsurla creşterii dozelor de gunoi de
grajd, indiferent de îngrăşămintele minerale apli:cate, s-au constatat .acumulări
în aiceiSt ele!l11ent în sol, de la 12,4 I11g K 2 0 la neîngrăşat., la
16,4-16,9 mg K 2 0 re1alizrate la apro'ape toate vari.anteie cu 60 tlha
de gr:ajd (figura 8).
!În ce prive!şte calitatea tube['iculil'Oa," se constată că folosirea
şămin'telor cu azot a influenţat favorabil calitatea acestor:a. Pe lnăsura
creşterii dozei de azot a cresicut şi conţinutul în proteină brută '(lin
tubenculii de cartofi de la 6,81 0/ 0 lla ne'îngră:şat la 8,3il o/ 0 lla vJarianta la
care s-a ap1kat N:100P 100 pe f'Onlci de 60 t}ha gunoi de grajd (figuIia
Nu s-a constatat vreo in:fluenţă asuprl8creşterii conţinutului
proteină brută din 'tuber!culi, în funcţie de creşterea dozelor de
de grajd (figura 9).
Conţinutul în P 2 0 5
% din tuberculi nu S-ia n10difkat semnifiicativ
sub influenţa îngrăşăl111intelor aplicate. Cele mai mari valori s-au
lla v,ariantele la care s-lau apli\cait ca îngrăs,ămînt mineral numai
valorile ereslOÎnld pe măsura creşterii dozelor de gunoi tadministrate
(0,58-0,63 P 2 0 5 %) (figura 10).
lIn ce priveşte conţinutul de K 2 0 0/o din tubenculi, acesta a creSlcllt
în spedal datorită efectului remanent al îngrăşămintelor organice deoarece
valorile medii realizate au fost cu atît mai mari cu !Cit si dozele
de gunoi administrate au fost mai mari (2,28-2,95 K 2 0 % (figuDa
CONCLUZII
1. Etfelctul remanent al gunoiu1ui de g:rajd s-a manifestat şi
treilea an de la aldlninistrare, intensitatea valo.rificării elementelor nutritive
din sol fiind în functie de conJditiile clim!atice ale anului de cultură.
Sporurile medii de prlQdticţie înregistrate au fost de 38, 71 şi 91
pentru cele 20, 40 şi 60 tone gunoi/ha.
,2. Sporul lneidiu anual pentru N 50 P 50 şi Nl00PlOO este de 28 şi r:espe,etiv
5,6 q/ha prezentînd oarecare variaţii fUnlcţie de nivelul organic pe
care se aplică.
3. Pentru P ilO apHeat fără azot nu s-a înregistrat sporuri de producţie
pe ni'Ci un niveJ org1anic.
4. Aplicarea anuală de fosfor, a influenţat creşterea aCUimulării
P 2 0 5 din' soL Cele mai mari valori s-au realiZ\at la variant'e'1e h:1 - ()a.re
s-'au aplicat N 100 P I00'