anale 5.pdf

182 L. REICHBUCH şi colab., Efectul îngrăşămintelor chimice şi organice.
Cu toate ca In ,condiţiile a.cestui an, nivelul producţiilor a fost foarte
ridi1cat (nelîngrăŞiat 362,4 q/ha), efectul îngrăşă!lnintelor organke şi minerale
a fost foarte vizibil. Sporurile de producţie HU crescut pe mă!sura
creşterii dozei de gunoi. Doza de 60 t/ha gunoi în primul an de la
aplkarea gunoiului (V~) nu a fost economică deoarece pentru 20 tlha
gunoi apHeate în plus la V/~ f'aţă de V 3 , producţia a crescut d08ir cu
9,5 q/ha (figura 1).
Prin aplicarea pe 1îngă gunoi a îngrăiŞămintelor minerale în special
azot şi fosfor, producţia a crescut foa['te mult. Astfel faţă de producţia
realizată prin Hplkare:a a nUimai 20 t/ha gunoi (V 2 ) sporul a crescut
prin com:piletarea cu N jOO P100 (V1J ,cu 1'23,9 qfha. FiClţă de producţia obţinută
prin aplkarea a 40 t/ha gunoi (V 3 ) s-a obţinut un spor de 61,4 la
Vii şi de 110,4 q/ha la V t5 iar f,aţă de producţia realizată la 60 t/ha
gunoi (V 1 ) sporul a c:resl,cut cu 67,1 eV'ha la. V 12 şi cu 120,0 q/ha la V i6 .
Anul 196'9 al 2-}ea an cinld s-au aplicat şi îngrăşăminte organi1ce,
S-a caracterizat prin temper:aturi mai Slcăzute d!edt normala, înt[rziip.rl
mult creşterea şi dezvol'tare,a plantelor de cartof. Primărv;ara a fost sece'
toasă (luna mai cu un defidt faţă de normală de 46,3 ITIlm), y,ara ex'cesÎ'\l
de ploioasă (iunie eu ex:,ceic1I:.:nt de 11 1 6 mm (şi iulie cu 97,0 mm faţă denormală),
iar toamna foarte secetoasă, fapt pentru care îng.răşămintele
aplicate nu ,au putut fi valorifkate pe deplin de către plantele de
cartof. Deşi în condiţiile acestui an varianta neîngrăşată a avut o producţie
de numai 159,1 q/ha, totuşi sporul rea'lizat prin apHcalrea celor
mai ma;ri doze de îngrăşăminte organke şi minerale (V 1 f,) el fost de
131.4 q/ha (figura 2), în timp ce în .anul 1968, an favorabilI de cultuT3
a cartofului, faţă de 36'2,4 q/ha re1alizate la neîrrgrăşat, sporul de producţie
la V 16 .a fost de 250,0 q/iha. În anul 1969 se evidenţiază cu luai
mare pregnanţă sporulrHe obţinute prin mărirea d021ei de gunoi aplicat
şi anume 40 q/ha l:a 20 t/ha gunoi, (V 2 ) 82,4 q/iha la 40 t/ha gunoi (V 3 )
şi 109,1 q/ha la 60 t/ha gunoi (V 4 ). Şi în ,conidiţiile ,aiOe:stui an efectul
gunoiulu~ de grajd creşte prin compuetiarea cu îngrăşăminte cu azot şi
rasfoI' (V 10 -V 12 şi V 14 -V 16 ) (figur:a 2).
Anul 1970 a fost mai puţin f,avorabil culturii cartofului. Primăvara
a fost eXicesiv de p10ioalsă. Din cauza umezelii ex'cesive au apărut pri­
Inele simptome de mană la 23---12'4 iunie.începîn1d din a treia decadă
a lunii iunie s-a instaurat 'O secetă care a provocat un atae puternk
de alternaria. Atalcul de alternaria asociat ,cu un deze1chilibru fiziologic
cauzat de exeelsu[ de umiditate alternat cu o secetă prelungită a dus la
usc'area puternkă a foliajului ,şi lla amai slabă va'1orifkare a îngrăşă­
ITlintelor. Cu toate conJdiţii.le nepdelnice se constată totuşi în acest an,
sporuri datorate efectului remanent al gunoiului, de 55,4 q/ha la V 3 şi
de 66,6 q/ha l.a V 4 (figUira 3). Anializânid efectul cum'ulat al remanenţei
îngrăşălminte' lor împreună cu eel al îngrăşă!mintelor minerale apli1cate
anual, se constată că, f1aţă de producţiHe realizate nU1nai datorită efeiCtului
remanent al gunoiului (V 2 -V 4 ) în condiţiile acestui an, sporurile
ohţinute de doz:a de N 100 P 100 (V 14 -V 16 ) sînt mi!Ci şi l1.'esemnifieative fiind
cuprinse în'tre 19,2-32,8 q/ha.