anale 5.pdf

180
L. REICHBUCH şi colab., Efectul îngrăşămintelor chimice şi organice.
4,5 - 4,6. !Conţinutul în P 20 5 'este de 2 mg la 100 g sol, iar K 2 0 de 10 mg la
100 g sol (în extract de a!cetat lac-tat de amoniu).
Experienţa a fost amplasată după metoda parcelelor subdivizate, Au fost
luaţi în sltudiu următorii f,adori: Factorul A - nivele de îngrăşămînf organic:
al = o, a2 = 20 t/ha, a3 = 40 t/ha :şi a4 = 60 t/ha gunoi de gr,ajd. Factorul lB ­
nivele de îngrăşăminte 'chiimic'e: 0t = O, b 2 = P 50 , b: 1 = N SO P 50 şi b 4 = N WO P 1 oo
Variantele studiate au fost cele specificate în !tabelul!.
Variantele experimentate şi
tratamentele aplicate
Tabelul 1
1
Felul îngrăşămîntului aplicat I Vaclantele "udi"e
şi doza
. V ti V 2 1Val V.I Voi v6 1 V7 \ V g I V g !VIoi Vt1!V12\ VI si V14 \ VIoi VI
I
O
+
I
20 t gunoi de grajd -1-
+ +
+
40 tgunoi de grajd + + + +
I
60 t gunoi de grajd + -r
_L +
p.o
-L
+ + + +
I I I T
N .-L I
50 I T + -J-
N 100
I~- P 100 ~-- + + +
Gunoiul de grajd s-a aplicat doi ani la rînd, [968 şi 1969, în resitulanilor de
experimentare (1970-1972) urmărindlU-se efectul remanent. Ingrăşăminte[e chimice
au fost aplilCate anual.
lîn vederea urmăririi transformărilor care au avut loc, ca urmare a 'incorporării
diferitelor doze 'de îngrăşăminte, s-au efedtuat anual analize chimice la
sol şi l,a plante. Probele ,au fost luate ,totdeauna la recoItarea pl,antelor
La probele de S{)i}~ s-au determinat pH-lUl în suspensie saHnă potenţiometric
~uelec!trozi de sti:c1ă, Pi05 mobil în 1aotat aceJtat de ,amoniu (metoda 'Egner Riehm
Domin;go) şi K 2 0 mobil prin fotometnarea în ilacără a ace:lei,aşi soluţii.
La plante s-a determinat N tota,l prin metoda Kjelidal P~05 total cdlorimetric
cu mineralizatorul sulfoperdoric, iar K. 2 0 tota'l prin fotometrarea în f1a,cără a aceleiaşi
tSoluţii.
I
REZULTATE OBŢINUTE
Pentru a putea face o interpretare mai corectă asupr:a n10dului în
care au fost valoriHcate înglrăşămintele - în special oele organice - la
care s...Ja urn1ărit timp de 3 ani, 1969-1971 şi efectul remanent, este
ne.cesar să se anla1izeze modul în care au fost valorifkate acestea pe ani
în .:rlDtlCţie de condiţiile climatice.
'Rezultatele prezentate in figura 1 reprezintă modul în care au
fost v:a1oriHcate îngrăşămintele de către cartof în primul an de la administrare
- 1968. Condiţiile climatice ale acestui an au fost favorabile
wllorifmării îngrăşămintelor de către plantele de cartof. Deşi predpitaţiile
,:d;m aprilie şi mai s-:au situat sub normală, aJProvizionarea cu apă
din toamnă-iialrnă, .precipitaţiile mult peste normală din lunile iulie,
august şi septembrie preiCum şi tellnperatUJrile optime, aU determinat o
valorifi:caI"e foarte bună a îng,răiŞămintelor de către plantele de cartof.