anale 5.pdf

166 V. VEUCAN şi colab., Stabilirea dozelor de îngrăşăminte în funcţie de NPK.
300-400 q/ha, dar nu s-a reuşit să se obţină 500 q/lha din cauza soiurilor
şi a elementelor 111eteorologice, care au limitat valorifkarea rezervelor
din soL
3. S-au obţinut prodUJcţii mai mari dedt cele planificate prin calcul,
la \Tariante.Le martor şi N 20 P 20, prin mobilizarea reze,rve'lor potenţiale
ale's'olului, în urma aplicării unor lucrări raţionale în cadrul unui aso'"
lament.
BIBLIOGRlA,FIF:
V'ELIOAfN, V., SALONTtAJI, AL., MUNT,EANU, L., 1970, Cerceităriprivind 7'elaţi:L
îngrăşăminte-producţie la grîu de toamnă. Vucrări ştiinţifiice Ins. A. Cluj:"
Nia!poc'a. Seria AgrkfUltuI1ă, XXVI.
'VELJJCAJN, V., OERiNEA, SANDA, MUT:E'A.NU, L., 1970, Cercetări privind utilizarea
îng:ră;şămintelor de către pOirumb şi îngrăşarea !lui raţională. Lucrări ştiinţifice,
InlSt. Arg. Cluj-Napoica, Seria Agricultură, XXVI.
RESEARCHES ON THE POSSliBILITY TO ESTAJBLISH THE FERTILIZER
LEVELS NECESSARY FOR A CERT!A[N YIELD LEVEL AS A FUNCTION
OF N, P, K SUPiPLY OF THE SOH.
SUMMA.RY
Ferrtilizer le;vels necessary in ardeI' rto obtain potato yields of 200..;...-500 q/ha
as a fun'C'tion of nitrogen, plhosphorus and potassium soi:! supply were eva'lUiated and
applied. AntiiCipaited yields of 300-400 q/ha were obtained with fertilizer apiplkations.
The meiteorologic conditions as well as the ,cropped varieties proved ta be
hmitting f.acrtors in the utilization of soH supp1y, Le. clid not d110W ta obtain yie1ds
as high as ·500 q potata tuhersjha. Yields exceeding the lervels anti!Ciparbed in our
ev,allUa;J;ions (Le. 180-200 qj'ha) were obtained in case of N 20 P 20 and control variants
owirug to a moreeffident utiilizartion of soi[ potential nutrient swrage following
the appUcation of certain saH preparation works in a crop ratation. The soH supply
af different n:uitrients, yielding 'capacity of the potHta V1arieties as well as dimatic
conditions have to be taken inta aocount for establishing fertmizer levels to be
applied an potatoes.
FORSCHUNiGEN BETREiFF'ElND DIE MOGUCHKEIT DER FESTSTELLUNG
DER DOSEN CHEM'ISCHER DUNGEM,ITTEL FUR EIN ESTTMMTEN:
ERNTENIVE'AU IM VERHĂLTNIS ZU DEN N, P, K - RESERVEN
DES !BODENS
ZUSAMME:N'FASSUNG
Es werden die Dosen chemischer Dungemittel berechnet 'Dnd angewallldt, die
erforrlerlich sind, fUm eine KaritoffelproduMion von 200-500 q/ha, im Verha:Ltnis
zu den Stkk:s,toff-, Phosphor- und Kaliumreser;ven des Bodellls, zu erzeugeil1.
Es ist derart măgHch gewesen die gep[ante Produktion von 300-400 qjha
zu erzielen. Die Produktion von 500 q/ha wurde nicht erreicht, und dies wegen