anale 5.pdf

14
LUCR.\ ST., T.C.C.S., CARTOFUL, 1975, VOL. V.
ţinut mai ridicat de argilă apar probleme deosebite care influenţează
n1ai mult sau luai puţin asupra producţiei de cartof. Incă în 1911, HalI
şi Rus s e Il analizînd soiurile unOll~ terenuri pe care reuşeau bine diferite
culturi, constată că cele indicate pentru cartof sînt sensibil mai
nisipoase decît ce,le indicate pentru grîu, orz, hamei sau pomi fructiferi.
Zi el m a n n (1961) recomandă soIurile lutoase şi luto-nisipoase ca cele
nlai bune pentru cartof şi face preiCÎzarea că cultivarea eartofului pe
alte soiuri duce la scăderea producţiei cu 400/0 în anii umezi şi cu 260/6
în cei secetoşi. B u r ton (1965) a stabilit că lin sol trebuie să se asigure
un grad de aerisire ca~e să permită ca la o respiraţie intensă prin peridermul
tubef\culilor să poată pătrunde atît oxigen încît siste,mul final de
oxidare cu afinitate redusă pentru oxigen să funcţioneze normal. Prezenţa
din abundenţă a oxigenului la nivelul tuberculilor, influenţează
atît creşterea acestora cît şi rezistenţa lor la păstrare. Ta c k e t t şi
Pears o n (1964) studiind creşterea rădăcinilor în funcţie de greutatea
volumetrIcă a solului, conchid că creşterea rădăcinilor est.e limitată de
COlnpactarea solului. M a xi m (1972), a stabilit că la un conţinut al
~o]ului în argilă de peste 24%, producţia de tuber1culi începe să scadă.
B rau n şi W il k e (1967) BiU găsit că apariţia petelor ruginii în pulpa
tuber,culilor în perioada de păstrare, este strîns legată de textura solului.
Tasarea solului, cea mai importantă complicaţie a mf'!canizării culturii
cartofului(Beri n Id ei şi colab., 1969) este de asemenea în strînsă
legătură cu textura acestuia. Bag an z şi B ee r (1968) arată că pe
soIurile argiloase tasărHe nu pot fi îndepărtate prin IucrărHe de întreţinere,
aşa cum este posibil pe soIurile mai uşoare. Evitarea formării
bulRărilor în culturile de cartof. ea urmare a conţinutului mai ridicat
în argilă, constituie de aselneneiB. preocuparea principală a cercetătorilor
in etapa actuală (K u i per s, 1965; D a Il e i n n e, 1968).
In lucrările de zonare a culturii oartofului, dintre aspectele legate
de sol, predominant este textura lui. Pentru România ca urmare a dolninan'Qei
solurilor podzolice în zonele prinoipale de cultura cartofului,
cunoaşterea aspectelor legate de textura solului are o importanţă deosebită.
Acestea au fost cercetate în anii 1966-1968, la ICCS Braşov.
'MATERIAL ŞI METonIt
S-a experimentat în vase tde vegetaţie, cu diametruil de 27C1ffi şi înalte de
30 :lTI, aşezalte sub ceruil. J.[Ib:eJr, ÎJIl 5 ~elPrettiţii. S-au fo[osilt dlouă soil:ulri \ulI1lul nisipos
şi unu! lutos reICo1ttaite dtin stretuil alrrait din ra~a ,comunre[or BOlroşlI1ealu, rerspeoti'V
Lunga (}u1deţuil ClQlv,arsna,), lalecăror pdnlOilPafle p\foprtietăţ,i se dau în tahelult 1.
Din datel r e acerstui taJbe~ rezUJIItă că lceil.le dlOuă soilUiri simt selI1sibiil did:eriltie din PUiO./ct
de vedere lteXltrura[ (in iCJeJe ree urmearză e[e VOJr fi denlUrmilte, pe SICIUJr1t, "sol n:isipos"
şi "SOl a["lgilos"), sînit norrrnrail aprorvizionate CIU hUlIl1u:s şi eJelmenrtJe nutritiiVe,
au pro'Prieltă~i chimice oorespunzăltOialre iC'UJ1.tuJrÎ'i cado[uIIUli. SOIl'llil'H:e s-au folosit flie
ca ,ataJre, Ifie amtelSrtecaJte m d[[leiI'iiJe IPTlolPor,ţH. AdUis din oîmp, sO[UiI a fosil; U'scalt
la 'aer, mă'l"IUll1ţit, iCeriIlUit, omogeiIliizat şi introdus in vase[e de verg1eltaţie în oan.tită,ţiJ.e
neoes!are peniUru ["lelailiizaJrela grieUltălţiJoJr vdliUlme\triice drolrli.:te. Unlde a, fost
necesar, la ump[el'ea VlClISeloiI', Si(luiuli ,a fost bă:tUit cu maiul şi erventua[ umezirt.
iIn taiheiluil 2 se dau valI"lÎ:alIllteille urmărite. După cum se vede, s-au realizat
11 amestecuri diferite die so1, ry,ariinid diiIl 10 in 100/0 'conţinutul de sol nlÎslipos