anale 5.pdf

LUCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 1975, VOL. V. 157
iNr ert. Termenii ecuaţiei
I
Tabelul 6 (continuare)
. . coefiCien-! Influenta I
Coeftcl~ntul tul de deter- relativă
de regresl~ l02g minaţie a factorilor
tubercult/vas ,parţială %I %
48 Calciu doză X cupru doză - 0,1 0,0 0,0
49 Fosfor solubil Al >< bor doză 0,7 0,0 0,0
50 Fosfor solubil Al X magneziu doză 0,02 0,0 0,0
51 Calciu doză X molibden doză 0,2 0,0 0,0
52 Fosfor solubil Al X zinc doză 0,5 0,0 0,0
53 Molibden doză la pătrat 21,1 0,0 0,0
54 Calciu doză X zinc doză - 0,06 0,0 0,0
55 Potasiu doză X cupru doză 0,04 0,0 0,0
I I 32,4
o din interacţiunea zincului cu gradul de saturaţie în b:aze, la care
s-a obţinut un coeficient de regresie pozitiv de 0,70 şi de determinaţie
de 0,4%, Valorile obţinute delnonstrează că aceiaşi cantitate de zinc are
un efect ,cu atît mai ridicat, cu dt soIurile sînt mai saturate în baze.
Pe de altă parte, influenţa zinicului reiese şi din interacţiunea dintre
doza de ziÎnc şi doza de potasiu, cu un ,coeficient de reg;resie negativ de
şi un coeficient de deterilninaţie parţială de 0,30/0' Această interrelevă
faptul că îngrăşă'mintele,cu zinc au un efect cu atit lnai
cu cît doza de potasiuaplkată con'eomitent cu cea de zinc este
nlB,i mare. Această conduzie mai poate fii formulată şi astfel: pe soIurile
ce prezintă aspect de carenţă a zi:l1\cului, aplkarea îngrăşămintelor cu
, este cu atît mai indicată, cu cît doza de potasiu aplicată este mai
ri,di'eată. Restul de interl8lcţiuni av:Înd fiecare în parte o proporţie de cel
muJt 0,1% privind variaţia producţiei, nu prezintă interes.
S-a studiat şi influenţa '1nÎ!CroeJ l ementelor asupra procentului de
arnild.on. In ceea ce priveşte conţinutul de aiIl1iidon se constată că indicii
studiaţi explică doar 32,40/0 din laceastă variaţie (tabelul 6). Indicilor
agrochiJnici le revin 17,5 % , iar restul de 14,90/0 din variaţia mnJdonului
se datoreşte dozelor de miicroelemente apHcate. Conlsiderînd variaţia expli­
Certă. = 100% , rezultă că indÎiCtIor de sol le revin 58% iar restul de
a fost determinată de inHuenţa mÎiCroelelnentelor. Fiecărei interîi
revine o ponide.re relaHv llli,că. Vom discuta numai acele interce
deterlm,ină o influenţă m'ai mare iasupra variaţiei amidonului.
Inte'ralcţiunea dintre doza de molibiden şi defkitui de saturaţie explică
0,8% din variaţia procentului de amidon. Dozele de molibden
au efect negativ asupra prOloentului de amidon cu atît mai ridicat,
cu deHdtul de saturaţie este mai mHre, adkă cu cît soIurile sînt
mai acide. Interaoţiunii bo.r - defilCit de saturaţie, i se atribuie 5,9 0 / u
din Variaţia procentului de amidon. Dozele de bol' sead procentul de
amid'on cu atît mai mult, cu cît sînt aplileate pe soIuri mai acide.
V 1asi n k, 1968, arată că in:sufiicienţa nutll~.iţiei cu b.:w se manifestă mai
frecvent pe soIurile cu reacţie bazică, pe cele nisipoase şI pe cele cu
scăzut în lnaterie organkă, şi mai puţin pe cele acide.