anale 5.pdf
anale 5.pdf anale 5.pdf
'.126 LUCR! (ST;. 'I.c.c.s:, 'CARTOl1'UL. '·1975,- 'V6L~ V~ R.ecomandări de îngrăşare pentru nivelele de 500- 570q tub.!ha Tabelul 4 I Producţia I Amidon I Proteină I Soi I Gunoi q/ha % din S.U. zile T/ha K:g/ha soa 54 7 140 ~o ' I N \ P20 5 I I(20 210 30 30 501 54 7 140 10 I 210 30 90 501 53 7 140 O 210 30 150 508 54 7 140 30 210 30 30 t08 54 7 140 20 210 30 90 508 54 7 140 10 210 30 150' ; 508 53 7 140 O 210 30 210 519 55 8 140 50 210 30 O 520 54 7 140 40 ;210 30 60 520 54 7 140 30 210 30 120 520 54 7 140 20 210 30 180 531 55 7 140 50 210 30 90 531 54 7 140 40 210 30 150 531 54 7 140 30 210 30 210 547 55 7 140 50 210 30 180 547 55 7 140 50 210 30 210 ,547 61 8 140 O 210 60 30 547 61 7 140 O 210 60 60 558 62 8 140 20 210 60 30 559 61 7 140 10 210 60 90 559 61 7 140 O 210 60 150 570 62 8 140 30 210 60 60 570 62 7 140 20 210 60 120 570 62 7 140 10 210 60 180 posibilitatea de suhs'tituire reciprocă foarte mare Între ele. Se poate: :observa la anumită producţie, că pe măsura creşterii dozei de potasil~ Slcade cea de gun1oi. Cu creşterea nivelului producţiilor cresc şi dozele! 'de K 2 0 şi gunoi. Oînd int,e~vill1e şi creşterea fosforului de la 30 la 60: 'kg P 2 0 5 , dozele de K 2 0 şi gunoi scad brUSic. Toate exemplele acestp.a) indică modul în care sistemul ţine cont de efectul de interacţiune într~: îngră:şă,mirrte. Se mai poate observa că procentul de 80/0 proteină se realizează înitotdeauna cu doza mică de potasiu" combinat cu doza mare de gunoj. CreseÎnd potasiul, proteina scade. Procentul ridicat de amidon este leg,at de doza de fosfor ridileată ceea ce se poate urmări foarte bine pentru producţia de 547 q/ha. Acest model de recomandare permHe ier:mierului să-şi aleagă Vq,:" rianta de îngrăşare după pretenţiile pe care le are iaţă de cultu,ră, preCU1TI şi funrcţie de îngră;şămintelecare îi stau la dispoziţie. 'În locul restrkţiilor pentru proteill1ă şi ,amidon pot fi incluse 'ŞI altele privin/ci alte aspecte de calitate (tuherculi luari, pretabilitate pen,.. truchips, etc.). Conidiţia care se impune €Iste stabilirea ecuaţiei peritrl;J. aceşti, inldid. , tinele aspecte de cericetare.privind îngrăşăminrtele·'care p;ot fi reiol.... va1teeu aS!tfelde ecuaţii, sînt redate îrl. figurile Lşi 2. Prin simularea
[27 Soi ce :/Y. ~05 (.fi) =2 MjJ/PlJ ~ 3eI /1/ 2/JO;V :86i VI -ab:w/ :110,' v.w =so mm Ift'~ip;': 1
- Page 76 and 77: 'l6 LUCR. I ST., LC.C.S., CARTOFUL,
- Page 78 and 79: 78 LUCR.~ ST., Le.C.S., CARTOFUL, 1
- Page 80 and 81: RO LUCR. ST., LC.C.S., CARTOFUL, 19
- Page 82 and 83: 82 LUCR.( ST., l.C.C.S.,
- Page 84 and 85: 84 LUCR.iST., LC.C.S., CARTOFUL, 19
- Page 86 and 87: eo ~ Tabelul 2 Corelaţia privind i
- Page 88 and 89: 38 r;nCR.\ ST., LC.C.S., CARTOFUL,
- Page 90 and 91: 90 LUCR.( ST., T.C.C.S.; CAR'I'OFUL
- Page 92 and 93: 92 LUCR.1 ST., I.C.C.S., CARTOFUL,
- Page 94 and 95: fJ; 29" N::-~/5 ~ ,~ ,,-{ r" \/ I M
- Page 96 and 97: C,O: O) y.: o of- 0IXI + 62X2 + b J
- Page 98 and 99: Analiza unui sistem cauzat care a d
- Page 100 and 101: Analiza unor sisteme cauzale care a
- Page 102 and 103: 102 LUCR.( ST., I.C.C.S., CARTOFUL,
- Page 104 and 105: Analiza unui sistem cauzal care a d
- Page 106 and 107: 106 LUCR.{ ST., LC.C.S.; CARTOFUL,
- Page 108 and 109: Analiza unui sistem cauzal care a d
- Page 110 and 111: 110 LUCR.( ST., l.C.C.S.; CARTOFUL,
- Page 112 and 113: 112 LUCR.,' ST., LC.C.S., CARTOFUL,
- Page 114 and 115: Analiza unui sistem cauzat care a d
- Page 116 and 117: 116, LUCR.( ST., I.C.C.S., CARTOFUL
- Page 118 and 119: 118 LUCR. CST., l.C.C.S., CARTOFUL,
- Page 120 and 121: 120 ~ LUCR.' ST., LC.C.S., CARTOFUL
- Page 122 and 123: 122 LUCR. (ST.,I.C.C.S., CARTOFUL,
- Page 124 and 125: 124 LUCR.\ ST., LC.C.S., CARTOFUL,
- Page 128 and 129: 128 W. COPONY şi GH. PAMFIL, îngr
- Page 130 and 131: 130 w. COPONY şi GH. PAMFIL, îngr
- Page 132 and 133: 132 W. COPONY şi M. TOFAN, Metoda
- Page 134 and 135: 1.34 \v. COPONY şi M. TOFAN, Metod
- Page 136 and 137: 136 W. COPONY şi M. TOFAN, Metoda
- Page 138 and 139: 138 W. COPONY şi M. TOFAN, Metoda
- Page 140 and 141: 140 W. COPONY şi M. TOFAN, Metoda
- Page 142 and 143: 142 W. COPONY şi M. TOFAN, Metoda
- Page 144 and 145: 144 W. COPONY şi M. TOFAN. Metoda
- Page 146 and 147: 146 W. COPONY şi M. TOFAN, Metoda
- Page 148 and 149: 148 W. COPONY şi M. TOFAN, Metoda
- Page 150 and 151: 150 W. COPONY şi M. TOFAN, Metoda
- Page 152 and 153: 152 DRAGA SCHĂCHTER şi calab., In
- Page 154 and 155: 154 DRAGA SCHĂCHTER şi colab., In
- Page 156 and 157: 156 DRAGA SCHĂCHTER şi colab., In
- Page 158 and 159: 158 DRAGA SCHĂCHTER şi colab., In
- Page 160 and 161: 160 DRAGA SCHĂCHTER şi colab., In
- Page 162 and 163: 162 V. VELICAN şi colab., Stabilir
- Page 164 and 165: 164 V. VELICAN şi colab., Stabilir
- Page 166 and 167: 166 V. VEUCAN şi colab., Stabilire
- Page 168 and 169: 168 L. REICHBUCH şi colab., Efectu
- Page 170 and 171: 170 L. REICHBUCH şi colab., Efectu
- Page 172 and 173: 172 L. REICHBUCH şi colab., Efectu
- Page 174 and 175: 174 L. REICHBUCH şi colab., Efectu
'.126<br />
LUCR! (ST;. 'I.c.c.s:, 'CARTOl1'UL. '·1975,- 'V6L~ V~<br />
R.ecomandări de îngrăşare pentru nivelele de 500- 570q tub.!ha<br />
Tabelul 4<br />
I<br />
Producţia<br />
I<br />
Amidon I Proteină<br />
I<br />
Soi<br />
I<br />
Gunoi<br />
q/ha % din S.U. zile T/ha K:g/ha<br />
soa 54 7 140 ~o '<br />
I<br />
N<br />
\ P20 5<br />
I<br />
I(20<br />
210 30 30<br />
501 54 7 140 10 I 210 30 90<br />
501 53 7 140 O 210 30 150<br />
508 54 7 140 30 210 30 30<br />
t08 54 7 140 20 210 30 90<br />
508 54 7 140 10 210 30 150' ;<br />
508 53 7 140 O 210 30 210<br />
519 55 8 140 50 210 30 O<br />
520 54 7 140 40 ;210 30 60<br />
520 54 7 140 30 210 30 120<br />
520 54 7 140 20 210 30 180<br />
531 55 7 140 50 210 30 90<br />
531 54 7 140 40 210 30 150<br />
531 54 7 140 30 210 30 210<br />
547 55 7 140 50 210 30 180<br />
547 55 7 140 50 210 30 210<br />
,547 61 8 140 O 210 60 30<br />
547 61 7 140 O 210 60 60<br />
558 62 8 140 20 210 60 30<br />
559 61 7 140 10 210 60 90<br />
559 61 7 140 O 210 60 150<br />
570 62 8 140 30 210 60 60<br />
570 62 7 140 20 210 60 120<br />
570 62 7 140 10 210 60 180<br />
posibilitatea de suhs'tituire reciprocă foarte mare Între ele. Se poate:<br />
:observa la anumită producţie, că pe măsura creşterii dozei de potasil~<br />
Slcade cea de gun1oi. Cu creşterea nivelului producţiilor cresc şi dozele!<br />
'de K 2 0 şi gunoi. Oînd int,e~vill1e şi creşterea fosforului de la 30 la 60:<br />
'kg P 2 0 5 , dozele de K 2 0 şi gunoi scad brUSic. Toate exemplele acestp.a)<br />
indică modul în care sistemul ţine cont de efectul de interacţiune într~:<br />
îngră:şă,mirrte.<br />
Se mai poate observa că procentul de 80/0 proteină se realizează<br />
înitotdeauna cu doza mică de potasiu" combinat cu doza mare de gunoj.<br />
CreseÎnd potasiul, proteina scade. Procentul ridicat de amidon este leg,at<br />
de doza de fosfor ridileată ceea ce se poate urmări foarte bine pentru<br />
producţia de 547 q/ha.<br />
Acest model de recomandare permHe ier:mierului să-şi aleagă Vq,:"<br />
rianta de îngrăşare după pretenţiile pe care le are iaţă de cultu,ră,<br />
preCU1TI şi funrcţie de îngră;şămintelecare îi stau la dispoziţie.<br />
'În locul restrkţiilor pentru proteill1ă şi ,amidon pot fi incluse 'ŞI<br />
altele privin/ci alte aspecte de calitate (tuherculi luari, pretabilitate pen,..<br />
truchips, etc.). Conidiţia care se impune €Iste stabilirea ecuaţiei peritrl;J.<br />
aceşti, inldid. ,<br />
tinele aspecte de cericetare.privind îngrăşăminrtele·'care p;ot fi reiol....<br />
va1teeu aS!tfelde ecuaţii, sînt redate îrl. figurile Lşi 2. Prin simularea