anale 5.pdf

106
LUCR.{ ST., LC.C.S.; CARTOFUL, 1975, VOL. V.
solului (b = 0,195), capacitatea de apă oapilară (b = 0,147), greutatea
volumetrică în subsol (b = 1,079) şi alţi factori.
Conţinutul de carbon al solului s-a c01nportat luult mai constant
încomparaţei cu azotul din sol, c1asîndu-se pe locul 19, cu b ~ 0,006,
lntre 1,5-3,0 mg carbon total în sol.
2. C auz ele carefa v O' r i z e a ză sau i n h i b ă m ani f e 18­
.t are a Iti n e i bol is a 'li u n li i dăunător.
2.1. Atacul gîndacului din Colorado (tabelul 8). A fost situat pe
locul 43 între cei 215 factori, notat între limitele °şi 134% "frecvenţă X
intensitate" (media 59), cu un coeficient b = 0,08 q/ha.
Factorii mai importanţi care pot contribui la reducerea pagubelor
cauzate de gîndacul din Colorado sînt: o plantare mai timpurie (b = 1,58)
şi parcurgerea primelor fenofaze într-un timp mai scurit (b = 3,30 şi
5,16)" conţinutul mic de azot şi mare de fosfor în frunze (b = 0,83 şi respectiv
-5,16), utilizarea îngrăşămintelor în doze mari (b = -0,90),
plantarea superficială (b = 2,56 plante viguroase cu dimuetrul tulpinilor,
mare. (b = 6,35) etc. Atacul a fost mai mare pe soIurile cu humus mult
(b = 12,01) şi nisip puţin (b = -1,58), cu greutatea volumetrică luică
(b = -34,18) şi raportul C/N al solului, mare (b = 3,60). Toate aceste
influenţe sînt însă mici (determinaţia totală nUluai 32,47% ),
2.2. Gradul de infecţie cu viroze la cartof (tabelul 9), cu limitele
1,3-26,90/0' a fost explicat de asemeni în proporţie luică (Dt = 57,170/ c),
,de un număr de 27 factori cauzali analizaţi, fiind un efect foarte complex.
La gradul de infecţie cu viroze a cartofulJui a contribuit infecţia
iniţială a luaterialului plantat în proporţie de. 160/0' data pl.antării
(b = 1,093), gradul de îmburienare înainte de înflorit (b = 0,048) etc.
,Ca fElctori importanţi au mai rezultat îngrăşămintele minerale şi orga­
'nice date la cartof (b = -0,284 şi respectiv -0,191), valoarea T-S a
;solului (b - -4,037) şi o creştere mai viguroasă a plantelor exprimată
prin înălţimea medie a tulpini10r (b = -0,451), care pot influenţa lins;:l
:numai toleranţa plantelor faţă de viroze, nu gradul de infecţie cu viroze.
Numărul de treceri mecanice prin cul:turi s-a situat pe locul 1/1
:(b = 1,084).
Infecţia a fost mai mică pe soIurile nisipoase şi luai luare pe soIurile
bogate în argilă (b -:- -0,030 şi 0,040).
3. Fac:t ori i 'C are de te r mi n ă an u ro i t e ca.1 it ă ţi al e
,p rod u c ţie i.
i 3.1. Indicele calităţii culinare (tabelul 10). Este un indice sintetic,
repref:entînd 11 calităţi culinare diferite ale tuberculilor, între care:
:gustul, consistenţa, sfărîmarea la fierbere, făinozitaiea, aspectul, etc.
!Variaţia acestui indice foarte complex între 2,22 şi 3,41, a fost explicată
în proporţie de numai 53,420/0' Din 'cei 31 factori oauzali analizaţi au
iinfluenţat pozitiv următorii: creşterea viguroasă a tufelor, fenofaza răsăirit-înflorit
lungă şi înflorit-maturitate mai scurltă (invers capentrb producţii
cantitatv mad), soIurile cu mai puţin nisip şi mai mult ).1U1UUS
şi chiar argilă, .cu greutate volumetrică mai mare, bine aprovizion:ate cu
apă în iulie şi mai uscate înainte de recoltare, iar negativ îngrăşărnintele