Occidentul romanesc. nr. 48

occidentul romanesc
www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania
Ziar
GRATUIT
Anul V - Nr. 48 / 24 pagini
Februarie 2015
Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!
Campania
„Noi susţinem Excelenţa”
lansează o nouă acţiune de
promovare a limbii române
„Prin această acţiune dorim să venim în ajutorul profesorilor de limba română din Spania cu lucrări atractive
şi interesante ca lectură pentru copiii români. Ziarul va fi expediat în câte exemplare va solicita fiecare...”
Pagina 07
Ministerul Fondurilor
Europene: Trei apeluri de
proiecte pentru sprijinirea
românilor din diaspora
„Ministrul Teodorovici
punctează faptul că statul
român are «obligaţia legală» de
a folosi fondurile europene...”
Pagina 06
Dragoş Viorel Ţigău:
Paşaportul CRDS nu este
un paşaport spaniol
„Principalul obiectiv al
Ministerului de Externe este
acela de a oferi în permanenţă
sprijinul cetăţenilor români
aflaţi în străinătate, astfel că...”
Pagina 12-13
Servicii consulare în
provincia Alicante
„Pe data de 28 februarie
2015, o echipă a Consulatului
R omâniei în Comunitatea
Valenciană - Castellón de la
Plana va oferi consultaţii,
asistenţă şi servicii...”
Pagina 04
Legile „Big Brother”,
r ediscutate la iniţiativa
preşedintelui Klaus Iohannis
„Un Comitet Operativ de
S ecuritate Cibernetică va
demara discuţiile cu p artidele
parlamentare, serviciile
secrete şi societatea civilă
pentru a găsi formule ca noile
acte normative să respecte
drepturile şi...”
Pagina 09
El A380 de Emirates volará
a partir de febrero entre
Barcelona y Dubái
„El gigante de los cielos, el
Airbus A380, está a punto de
operar en España. El próximo
1 de febrero, la aerolínea
Emirates incorporará uno...”
Página 18

02 FEBRUARIE
2015
REPREZENTAREA
DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI
ÎN REGATUL SPANIEI
Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso
XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5
linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:
secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.
com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:
agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare
economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@
embajadaderumania.es
Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:
Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/
917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@
informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-
17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,
Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,
Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)
•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de
deces sau accidente rutiere)
Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la
Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:
10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915
590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro
Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:
Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare
pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,
Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:
0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,
consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://
barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00
(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,
între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)
•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,
Lerida, Tarragona), Insulele Baleare
Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza
Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177
•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.
ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se
primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-
17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:
0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)
•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,
Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,
Vizcaya), Navarra, La Rioja
Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida
Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la
Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964
212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964
257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:
0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau
alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:
de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte
notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),
de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare
documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,
fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),
14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,
cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei
de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis
în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:
Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)
Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,
13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226
825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926
231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere
documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea
actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,
oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)
•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de
arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea
Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,
Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)
Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@
informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954
230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,
orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-
16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:
0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,
accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,
Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea
Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla
Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de
Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429
•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare.
ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere
solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de
urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente,
decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel)
Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera
Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950
625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail:
almeria@mae.ro
Adrese şi informaţii utile
Campania de promovare a valorilor
româneşti din străinătate:
„Noi susţinem Excelenţa”
Proiectul „Noi susţinem
Excelenţa” îşi propune să promoveze
românii care prin pasiune
şi dăruire fac performanţă
în ţările lor de adopţie. Campania
va face cunoscute atât
rezultatele deosebite ale acestora
cât şi eforturile care stau în
spatele succesului lor.
Pentru început, poveştile
celor care au reuşit să facă
performanţă în străinătate vor
fi promovate prin intermediul
unei platforme online şi o componentă
de comunicare social
media iar cele mai apreciate se
vor publica în ediţiile tipărite
Occidentul Românesc.
FONDATORI:
Kasandra Kalmann-Năsăudean
Florin Valentin Barbu
MARKETING:
Michael H. Cronkite (CA-USA)
REDACTOR ŞEF:
Kasandra Kalmann-Năsăudean
REDACTOR ROMÂNIA:
Anca Gaia
REDACTOR MADRID:
Oana Moşniagu
MANAGER PROIECT:
Eduard Rudolf Roth (Baleares)
SENIOR EDITOR:
Dan Caragea (Portugalia)
Letiţia Coza - Brad/România
Puşa Roth (Bucureşti)
COLABORATORI:
Andra M. Gutierréz (Benidorm)
Andrei Bodea K. Varble (CA/USA)
Dan Luca (Bruxelles)
Gabriela C. Sonnenberg (Spania)
Dorim să ne implicăm activ
în promovarea celor care fac
performanţă, pentru că massmedia
din România vorbeşte
prea puţin despre românii de
succes din străinătate: cercetători,
profesori, medici, scriitori,
poeţi, pictori, sportivi, avocaţi,
oameni de afaceri deosebiţi şi
despre eforturile şi sacrificiile
pe care le depun pentru a excela
în domeniile lor.
Concurs de proză
scurtă şi poezie
Campania a lansat un concurs
de proză scurtă şi poezie,
la care pot participa atât români
din străinătate cât şi din
ţară, cu vârsta între 18 - 70 de
ani. Cele mai valoroase lucrări
vor fi publicate în diferite ziare
şi reviste din străinătate, iar finaliştii
vor fi selecţionaţi de un
juriu de specialişti în perioada
01 - 15 iunie 2015.
Premiile constau în bani,
iar trofeul concursului va fi o
vacanţă de 7 zile într-o staţiune
exotică de pe Costa Blanca
(Coasta Albă) din Spania.
Condiţii de participare:
• Textele se trimit în perioada
15 ianuarie - 15 mai 2015,
la adresa de e-mail: redactia@
occidentul-romanesc.com.
Gerardo M. Bedoya (Spania)
Irina G. Şova (CA/USA)
Lucian Oprea (Colorado)
Lorena G. Borrero (Spania)
Mircea Fluieraş (Malága)
Tiberiu Grădişteanu (Timişoara)
Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)
Tudor Petruţ (CA/USA)
Vasile Mureşan (Illinois/USA)
Zoe Stoleru (Valencia)
Redactor investigaţii - Cristian
Ioanovics Guitars (Barcelona)
• Sunt acceptate doar creaţiile
proprii semnate cu numele
real sau cu pseudonim.
• Fiecare participant poate
trimite trei poezii, o singură
proză scurtă, de maximum patru
pagini, însoţite de o fotografie
şi de CV.
• Lucrările pot fi numai poezii
sau numai proză, exclusiv
în limba română, în document
word, font de 12, Times New
Roman, A4, la un rând, obligatoriu
cu diacritice şi fără
imagini.
Important: Nerespectarea
acestor cerinţe duce la eliminarea
lucrărilor din concurs!
PUBLICITATE:
Răzvan M. Ionescu (Spania)
SPECIALIŞTI:
Corina S. Hudgens – Medic terapeut
Jeni Chiriac – Psiholog
Marius Vili Sarbu – Avocat
CONTACT:
redactia@occidentul-romanesc.com
publicitate@occidentul-romanesc.com
www.occidentul-romanesc.com
Depósito Legal: M-30588-2013
Publicaţie independentă realizată şi editată
de: El Occidente Rumano/Spania

Cuvânt înainte FEBRUARIE
2015 03
Întoarcerea armelor şi
reorganizarea grupurilor clientelare
Kasandra Kalmann-Năsăudean
Redactor şef - Occidentul
Românesc
Nu doar în România, ci
chiar în „democraţiile consolidate”
sau „istoric-originare”,
dezvoltarea accelerată şi
hipertrofierea serviciilor de
informaţii este o caracteristică
generală a secolului XX,
susţinută şi motivată de miza
confruntărilor războiului rece.
După scurte momente de „derută
ideologică”, tendinţa a
fost reluată şi mai susţinut,
odată cu era „războiului împotriva
terorismului”, în care
ne aflăm şi astăzi.
Pentru a putea câştiga în
„elasticitate operaţională” şi
„eficienţă”, ocrotite politic
sub toate guvernările, indiferent
de culoarea politică, în
Statele Unite, Marea Britanie
sau Franţa, ca şi în România
- ca să luăm numai aceste
exemple -, serviciile de in-
formaţii şi-au creat bucle prin care să poată evita temporar,
sau chiar scurtcircuita permanent
constrângerile democratice
la care sunt constituţional,
supuse.
Stricteţea finanţării bugetare,
spre exemplu, este ocolită
larg prin mijloace şi scheme
de „auto-finanţare”, finanţare
gri sau de-a dreptul ilicită a
operaţiilor. Implicarea politică
a serviciilor de informaţii a
crescut şi ea, folosind diferite
pretexte şi metode, de la lupta
împotriva terorismului, la cea
împotriva corupţiei, cum este
cazul în România sau în Italia.
Tentaţia de a servi decidenţii
istorică, ci o trăsătură care supravieţuieşte, excitată la
intervale şi momente diferite,
de contextul ori de acţiunile
oamenilor puterii.
Episoadele luptei pentru
puterea de la Elysee, în Franţa
ultimelor două decenii vorbesc
mai mult decât convingător
despre acelaşi tip de implicare
politică a principalelor
servicii de informaţii. În sfârşit,
serviciile, dacă nu au scos
complet din joc atunci au înlocuit
în bună parte instituţiile
civile, politice şi grilele lor
responsabile de selecţia liderilor,
mai ales pentru funcţiile
la înalt nivel ale statului.
un moment dat. Cu toate aces-
tea, nu sunt puţine cazurile în
care serviciile de informaţii
au manifestat o largă lipsă de
cooperare cu anumite administraţii
sau guvernări, ori au
contribuit la prăbuşirea lor
politică.
Mărturia tragică luată atât de
uşor în deriziune, la noi, făcută
de Preşedintele C onstantinescu
la sfârşitul mandatului său, este
mai mult decât concludentă.
Serviciile de informaţii ştiu
însă, la fel de bine, că aceşti deţinători
ai puterii, mai devreme
sau mai târziu, trebuie să cedeze
locul altora, iar noii veniţi nu
se mulţumesc doar să audă altă
politici sau de a se ames-
Acestea sunt motivele muzică, vor să ştie, pe deasu-
teca în competiţia politică a
cunoscut în SUA, spre exemplu,
un maxim în epoca John
Edgar Hoover, iar de atunci,
în ciuda unor programe legislative
menite să taie acest
apetit, episoadele semnificative
ale implicării serviciilor
de informaţii în jocul politic,
determinând logica şi forţând
adesea mâna decidenţilor la
cel mai înalt nivel, s-au repetat
suficient de des pentru a şti
că funcţia „politică” a acestor
instituţii este nu doar o pată
pentru care puterea reală de
influenţare a deciziilor şi a
decidenţilor politici care contează
într-o societate deţinută
de serviciile de informaţii în
lumea democraţiilor post-moderne
este uriaşă şi fără precedent
în istoria modernă a
spaţiului euro-atlantic.
După regula „sfântă”, cine
dă banul comandă muzica,
serviciile ştiu că pentru binele
lor trebuie să cânte partiturile
care le sunt puse în faţă de cei
care deţin puterea politică, la
pra, de ce înainte s-a cântat mai
cu foc o arie sau alta chiar dacă
partitura a fost impusă de dirijor,
pe unde au fost falsetele,
dezacordurile, derapajele, de
ce s-au produs ieşirile în decor,
în care dulapuri stau ascunse
scheletele predecesorilor.
Acesta este momentul maxim
al „vulnerabilităţii politice”
pentru serviciile de
informaţii. Aici ne aflăm şi
noi astăzi în România, după
schimbarea de echipă de la
Palatul Cotroceni. Ce noimă
au cele ce se întâmplă
Metoda cea mai simplă la
care recurg serviciile de informaţii
pentru a trece hopul
acestui maxim de expunere
şi vulnerabilitate politică este
„întoarcerea armelor” sau dacă
preferaţi „schimbarea loialităţilor”.
Nu vă faceţi griji, n-am
inventat-o noi, nici pe asta!
Englezii spun şi astăzi cu
zâmbetul pe buze ca şi când
ar fi o evidenţă de nivelul bunului
simţ: „If you can’t beat
them, join them”, ceea ce întro
traducere alterată s-ar spune:
„dacă nu-i poţi dovedi,
atunci dă-te cu ei!”
Decopertarea la vârf a celor
două principale servicii
de informaţii ale României,
sunt rezultatul manevrelor
prin care acestea şi-au pregătit
momentul „întoarcerii
armelor”.
Rezultatele se vor vedea cât
de curând dacă nu au început
deja să se vadă. Culoarele
DNA-ului şi ale altor instituţii
ale Justiţiei vor fi spectaculos
reechilibrate coloristic de
galbenul pd-list al regimului
Băsescu proporţional combinat
cu roşul psd-ist dominant
până de curând.
Deşi nu sunt simple fapte
diverse, importanţa acestor
schimbări nu trebuie exagerată.
Nu este vorba de vreo
recalibrare a „statului de
drept”, ci de o luptă pentru
controlul puterii politice şi
economice. De fapt, la fel de
acerbă a fost confruntarea
consecutivă alternanţei prezidenţiale
ca şi în 1997 sau
2005, dar acum, din diverse
motive evenimentele sunt
mult mai mediatizate.
Însă, dincolo de spectacolul
televizat şi de pasiunile politice
pe care le poate provoca,
ca de fiecare dată când există
o alternanţă prezidenţială
grupurile de clientelă se reorganizează
şi încearcă să îşi
maximizeze şansele.
Vrând, nevrând, preşedintele
Klaus Iohannis este
prins în această ecuaţie de
rezolvarea căreia va depinde
în mare măsură succesul
preşedinţiei sale. Pentru
moment, zgomotul de fond
este prea puternic, iar datele
concrete prea puţine pentru
a putea face o analiză rezonabilă
a unui proces politic
în plină dezvoltare.
***
TAROM: Din iunie zboruri
Bucureşti - Valencia şi retur
Compania naţională TAROM
reintroduce zborurile directe
Bucureşti- Valencia. Într-un
comunicat transportatorul
anunţă că va relua operarea
acestor zboruri directe în perioada
19 iunie-28 septembrie
2015, cu o frecvenţă de
2 ori pe săptămână. Cursele
vor fi efectuate în zilele de
vineri şi duminică după următorul
orar:
• vineri, duminică (retur
sâmbătă, luni – red-eye flight)
– RO431 OTP21:00-
23:35VLC / RO432 VLC
00:25- 04:50OTP
Biletele pentru noile zboruri
au fost deja puse în
vânzare la preţuri pornind
de la 143 de euro/persoană/
segment, cu toate taxele incluse,
la achiziţionarea de
pe site.
TAROM vă oferă şi servicii
de catering la bord dar şi
transport gratuit al bagajului
de cală în limita maximă de
23 kg (1 bagaj pentru Clasa
Economy; 3 bagaje pentru
Clasa Business)+10 kg bagaj
de mână.

04 FEBRUARIE
2015
Servicii consulare în
provincia Alicante
De interes
Pe data de 28 februarie
2015, o echipă a Consulatului
României în Comunitatea
Valenciană - Castellón de la
Plana va oferi consultaţii, asistenţă
şi servicii consulare pentru
cetăţenii români rezidenţi în
provincia Alicante.
Programul de derulare a activităţii
este între orele 10:30 şi
16:30.
Vor fi asigurate următoarele
categorii de servicii consulare:
• înscrieri acte de stare civilă:
certificate de naştere, căsătorie,
deces, inclusiv traducerile şi legalizările
aferente acestora;
• servicii consulare notariale:
autentificare procuri şi declaraţii,
eliberare de inscripţii consulare
etc;
• preluare de cereri de verificare
a permiselor auto româneşti
(verificarea şi emiterea certificatelor
se vor face numai la
sediul consulatului);
• eliberare titluri de călătorie
şi declaraţii de călătorie pentru
minori: pentru titlul de călătorie,
este obligatorie prezenţa
solicitantului în vârstă de peste
14 ani; sub această vârstă, rinţii /părintele /reprezentantul
pălegal
trebuie să prezinte o fotografie
tip paşaport care să conţină
imaginea facială a minorului
şi să respecte câteva condiţii
minime: fără ochelari, cu o
expresie a feţei firească, ochii
deschişi, privirea spre cameră,
imaginea facială să ocupe 70-
80% din suprafaţa fotografiei,
capul şi faţa descoperite; (SE
VA EVITA ÎMBRĂCĂMIN-
TEA DE CULOARE ALBĂ,
GALBENĂ SAU ALTE CU-
LORI DESCHISE);
• consultaţii pe teme consulare.
IMPORTANT! Nu se preiau
cereri de eliberare a paşapoartelor;
procedura presupune prezenţa
obligatorie a solicitantului
la sediul din Castellón al consulatului.
• Locul desfăşurării activităţilor:
Centro Social Gastón
Castelló, Calle Del Pino Santo
1, Alicante (zona Parque
Público Lo Morant, pe latura
Calle de Lugo).
Accesul se face numai în
baza programării obţinute per-
sonal, nu prin intermediari,
de la Consulatul României la
Castellón, astfel:
- prin e-mail: secretariat@
consulatcastellon.e.telefonica.
net (cu menţionarea numărului
de telefon mobil unde solicitantul
poate fi contactat);
- prin fax: 964 257 053 (cu
menţionarea numărului de telefon
mobil unde solicitantul
poate fi contactat);
- prin telefon la unul din
numerele: 964 216 172, 964
212 446, 964 203 331 (formaţi
„0” după ce se conectează
ghidul-robot telefonic).
Viitorii solicitanţi de servicii
consulare sunt rugaţi să
menţioneze în cerere: numele
şi prenumele, tipul de serviciu
consular solicitat, localitatea/
provincia de domiciliu sau
rezidenţă în Spania, un număr
de telefon mobil sau o adresă
de e-mail pentru contact.
Pentru acte necesare, taxe
consulare şi alte informaţii, accesaţi
pagina de servicii consulare
la adresa: http://castellon.
mae.ro/node/832.
Secţia Consulară Madrid:
Consulatele itinerante ce se vor
desfăşura în 2015
Consulat itinerant în
Palma de Mallorca
Pentru a veni în sprijinul
cetăţenilor români din Insulele
Canare şi Comunitatea Autonomă
Castilla y León, Secţia
Consulară a Ambasadei României
la Madrid va organiza
în cursul anului 2015 o serie
de consulate itinerante, după
următorul calendar:
• 12, 13, 14 martie 2015 – consulate
itinerante în León şi
Valladolid
- la León se va desfăşura la
adresa Salón de los Reyes/
Edificio Consistorial de
San Marcelo, Plaza de San
Marcelo 3, León;
- la Valladolid se va organiza
la adresa Centro Cívico
Integrado Zona Este, Pza.
Biológo Jose A ntonio
Valverde, 1, 47012, Valladolid.
• 23, 24, 25, 26 martie 2015
– consulate itinerante în
Tenerife şi Las Palmas de
Gran Canaria
- în Tenerife se va organiza
la adresa C/ Gran Bretaña
38660 Costa Adeje Tenerife;
- în Las Palmas se va organiza
la adresa C/Timanfaya
3B (Vecindario) - la biserica
românească.
• 12, 13, 14 noiembrie 2015 -
consulate itinerante în León
şi Valladolid
- la León se va desfăşura la
adresa Salón de los Reyes
/ Edificio Consistorial de
San Marcelo, Plaza de San
Marcelo 3, León;
- la Valladolid se va organiza
la adresa Centro Cívico
Integrado Zona Este, Pza.
Biológo Jose Antonio
V alverde, 1, 47012, Valladolid.
• 23, 24, 25 noiembrie 2015
- consulate itinerante în
Tenerife şi Las Palmas de
Gran Canaria
- în Tenerife se va organiza
la adresa C/ Gran Bretaña
38660 Costa Adeje Tenerife;
- în Las Palmas se va organiza
la adresa C/Timanfaya
3B (Vecindario) - la biserica
românească.
Vor fi oferite următoarele
servicii consulare: acte notariale
(procuri, declaraţii, adeverinţe
consulare), înscrieri
de certificate de stare civilă
(naştere, căsătorie sau deces),
titluri de călătorie, eliberări de
paşapoarte.
Din motive exclusiv tehnice,
nu se vor putea primi solicitări
de paşapoarte. Secţia Consulară
va anunţa cu suficient
timp înainte coordonatele de
contact şi data de la care se vor
primi programări pentru solicitarea
serviciilor consulare.
În perioada 20-21 februarie
2015, Consulatul General al
României la Barcelona organizează
un nou consulat itinerant
în Palma de Mallorca.
Activitatea cu publicul
se va desfăşura la Casal
de I nmigrantes, C/Eusebio
Estada, nr. 48, Palma de
Mallorca, conform următorului
program:
• 20 februarie 2015, între orele
10.00 - 18.00 se vor prelua
cererile;
• 21 februarie 2015, între orele
11.00 - 14.00 se vor elibera
documentele, făcând referire în
mod special la actele notariale.
Important!
Activitatea se va desfăşura
numai pe bază de programare
prealabilă, ceea ce presupune
să vă adresaţi în mod direct
consulatului până cel mai târziu
la data de 15.02.2015, pentru a
solicita o programare pentru
serviciul consular dorit.
Solicitările se fac
la adresa de email
consuladogeneralenbarcelo@
telefonica.net, sau pe fax la nr.
934 341 109.
Dacă utilizaţi faxul, este
absolut necesar să comunicaţi
şi un număr de telefon la care
puteţi fi contactaţi dacă este
necesar.
În cazul în care este vorba
de un act notarial cu un mandat
complex sau de întindere,
este absolut necesar să se aducă
modelul în format electronic
iar cei care doresc procuri pentru
acte de identitate trebuie să
fie deja în posesia fotografiilor
necesare.
Nu se acceptă fotografiile
care nu corespund criteriilor
legale!
Cererile care nu respectă
aceste condiţii nu vor fi luate
în considerare!
Din motive organizatorice,
nu se vor face niciun fel de excepţie
de la regula programării.
Pentru efectuarea serviciului
consular dorit, este absolut necesar
să deţineţi acte de identitate
româneşti valabile şi să
aveţi copii după absolut toate
documentele.
Nu se preiau cereri pentru
paşaport!

06 FEBRUARIE
2015
De interes
Ministerul Fondurilor Europene: Trei apeluri de
proiecte pentru sprijinirea românilor din diaspora
Ministerul Fondurilor
Europene (MFE), prin
Autoritatea de Management
a Programului Operaţional
Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane (POS
DRU), supune consultării publice
documentele necesare
pentru lansarea a trei apeluri
de proiecte pentru sprijinirea
românilor din diaspora, informează
un comunicat de presă
al MFE.
Potrivit sursei citate, ministrul
Fondurilor Europene,
Eugen Teodorovici, explică
faptul că cele trei proiecte
care vizează românii din diaspora
sunt „Formare profesională
continuă pentru angajaţi”,
„Români antreprenori
în Europa” şi „Prevenirea
şi corectarea fenomenului de
părăsire timpurie a şcolii”.
„Vom lansa trei apeluri
prin care dorim să le oferim
sprijin românilor care muncesc
în afara ţării, pe trei căi
distincte. O dată, prin cursuri
de formare profesională continuă
care au menirea să îi ajute
să se adapteze, mai repede şi
mai bine, specificităţilor culturii
şi economiei statelor de rezidenţă.
Apoi, îi vom sprijini financiar
pe românii care vor să
se lanseze în antreprenoriat, în
afara ţării şi nu îi uităm nici pe
care şi-au lăsat aici familiile.
Am gândit un program de tipul
„şcoală după şcoală pentru
copii şcolari şi preşcolari care
au cel puţin un părinte plecat
în străinătate”, a declarat ministrul
Fondurilor Europene,
Eugen Teodorovici.
Ministrul Fondurilor
Europene punctează, totodată,
faptul că statul român are
„obligaţia legală” de a folosi
fondurile europene care revin
României şi pentru românii
din afara graniţelor.
„Sunt milioane de români
care trăiesc în afara graniţelor
ţării. Mulţi au devenit cetăţeni
ai altor state, însă naţionalitatea
va rămâne pentru totdeauna
parte a identităţii lor. Vor
rămâne români pentru tot restul
vieţii, iar statul român are
obligaţia legală şi morală să
guverneze şi în numele lor. Pe
cale de consecinţă, fondurile
europene de care beneficiază
România sunt destinate inclusiv
românilor din diaspora”,
mai spune Teodorovici în comunicatul
de presă.
Astfel, în cadrul viitorului
apel „Formare profesională
continuă pentru angajaţi”, va
fi acordat sprijin pentru participarea
la cursuri de formare
profesională continuă în vederea
obţinerii unei calificări
sau pentru creşterea nivelului
de calificare, inclusiv asigurarea
costurilor de transport,
hrană pe durata desfăşurării
formării, dar şi stimulente
menite să îmbunătăţească par-
ticiparea eficientă a acestora.
Prin intermediul apelului
„Români antreprenori
în Europa” vor fi finanţate
proiecte care vor sprijini activităţi
de asistenţă pentru ca
românii care trăiesc în afara
ţării să înceapă o afacere pe
cont propriu.
În acelaşi timp, în cadrul
apelului „Prevenirea şi corectarea
fenomenului de pără-
sire timpurie a şcolii” vor fi
sprijinite, în primul rând, activităţi
de tipul „şcoală după
şcoală” (în special cursuri
de alfabetizare şi de formare
a abilităţilor numerice etc.),
dar şi furnizarea de programe
flexibile de educaţie de tip „a
doua şansă”, care urmăresc
dobândirea competenţelor de
bază şi dezvoltarea abilităţilor
personale pentru cei care părăsesc
timpuriu sau abandonează
şcoala.
Copiii cu părinţi plecaţi la
muncă în străinătate trebuie
să reprezinte minimum 50%
din totalul grupului ţintă asumat
la nivel de proiect.
Ghidurile supuse consultării
publice au fost elaborate în
colaborare cu Departamentul
Politici pentru Relaţia cu
Românii de Pretutindeni.
Potrivit comunicatului de
presă, Ministerul Fondurilor
Europene aşteaptă propuneri
şi sugestii pe marginea documentelor
lansate în consultare
publică până la data de 10
februarie 2015, ora 12.00, la
adresa de e-mail: consultareGSCS@fonduri-ue.ro.
Documentele
menţionate sunt
publicate pe site-ul Ministerului
Fondurilor Europene.
DPRRP: Deschiderea sesiunii de finanţare pentru anul 2015
Ministerul Afacerilor
Externe - Departamentul
P olitici pentru Relaţia cu
Românii de Pretutindeni
(DPRRP) organizează în
perioada 26 ianuarie 2015 -
24 februarie 2015 sesiunea
de depunere a cererilor de
finanţare pentru proiectele
destinate sprijinirii activităţii
românilor de pretutindeni.
Asociaţiile, fundaţiile,
organizaţiile, instituţiile,
persoanele fizice autorizate,
precum si persoanele
juridice din strainatate şi
din România, legal constituite
pot depune cererile de
finanţare, fie personal, fie
prin corespondenţă recomandată
sau curier la sediul
Departamentului Politici
pentru Relaţia cu Românii
de Pretutindeni, B-dul.
Primăverii, nr. 22, sector 1,
cod poştal 011972, Bucureşti,
România.
Cererile de finanţare trebuie
să respecte coordonatele
stabilite de Ghidul de
finanţare publicat pe pagina
de internet a DPRRP (www.
dprp.gov.ro), precum şi ter-
menul limită de depunere: 24
februarie 2015 (data poştei).
Cererile trimise după această
dată nu sunt eligibile.
Anunţul privind rezultatul
selecţiei de proiecte şi
respectiv, lista beneficiarilor
finanţărilor nerambursabile,
va fi publicat pe pagina
de internet a DPRRP, www.
dprp.gov.ro.

Acţiune de
promovare a limbii
române şi a tradiţiilor
româneşti
Comunitate FEBRUARIE
2015 07
Din campania „Noi susţinem
Excelenţa” face parte şi
o acţiune amplă de promovare
a limbii române şi a tradiţiilor
româneşti, organizată de echipa
redacţională a publicaţiei
Occidentul Românesc în colaborare
cu prof. Letiţia Coza,
Sabadell Atlantico şi compania
americană JeTT Media Group.
În paginile publicaţiei
noastre există un spaţiu dedicat
copiilor români din Spania
şi nu numai, unde, pentru fiecare
ediţie, doamna profesor
donează, din scrierile sale,
fragmente dedicate copiilor,
respectiv, poezii şi integrame.
Începând cu ediţia din luna
martie vom avea un alt grup de
integrame şi poezii dăruite copiilor
de naţionalitate română
din Spania de aceeaşi autoare.
Acest gen de colaborare
nu are niciun fel de implicare
financiară din partea profesorilor
sau a altor persoane. Este
un dar, în semn de preţuire
şi apreciere, pentru copiii şi
profesorii români, din partea
doamnei profesor şi a echipei
redacţionale Occidentul
Românesc.
Prin această acţiune dorim
să venim în ajutorul profesorilor
de limba română din
Spania cu lucrări atractive şi
interesante ca lectură pentru
copiii români. Ziarul va fi expediat
în câte exemplare va
solicita fiecare profesor, astfel
încât toţi copiii să lucreze
direct pe pagina dedicată lor.
Mult succes tuturor!
Asociaţia Alma Rumana din Valencia:
Invitaţie la confecţionat mărţişoare
“Scopul purtării Mărţişorului este să-ţi apropii soarele, purtându-i
cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ţi-l
faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întâi frumuseţe ca
a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţie de sufl et!
Ţăranii pun copiilor mărţişoare ca să fi e curaţi ca argintul şi să
nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă
soarele şi cine nu le poartă are să se ofi lească.”- George Coşbuc
Pentru cei visători,
Mărţişorul încă mai are o putere
magică a bucuriei de a darui.
Pentru ei, dar şi pentru copiii
lor, Asociaţia Alma Rumana –
Suflet românesc din Valencia
organizează în perioada: 7, 14
şi 28 februarie, ateliere de artă
aplicativă în apropierea zilelor
de Mărţişor.
Organizatorii doresc să
acorde o nuanţă modernă
vechii tradiţii de a oferi în
dar mărţişoare în prima zi a
primăverii, desfăşurând lecţii
de creaţie pentru copiii,
dar şi pentru adulţi dornici
să ofere o surpriză plăcută
celor dragi, fiecare depunând
în migăloasa dar captivanta
muncă propriile inspiraţii şi
talent pentru confecţionarea
unui mărţişor.
Acţiunea se va finaliza
cu un concurs premiindu-se
cele mai originale şi mai frumoase
mărţişoare. Organizatorii
sunt convinşi că aceste
întâlniri vor deveni tradiţie
şi vor aduna în fiecare an
cât mai mulţi amatori ai vechilor
tradiţii ale poporului
român.
Atelierele se vor desfăşura
la sediul asociaţiei din
Calle Platanos nr. 6, Valencia.

08 FEBRUARIE
2015
Actualitate
DNA cere aviz
pentru arestarea
Elenei Udrea
Direcţia Naţională
Anticorupţie cere aviz de la
Camera Deputaţilor pentru
arestarea preventivă a
Elenei Udrea, fost ministru
al Dezvoltării Regionale şi
T urismului, după ce procurorii
au extins urmărirea penală pe
numele ei şi pentru luare de
mită, în dosarul „Gala Bute”.
Procurorul şef al Direcţiei
Naţionale Anticorupţie,
Codruţa Kovesi, a transmis procurorului
general al Parchetului
Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie referatul cauzei, în vederea
sesizării Camerei Deputaţilor,
pentru formularea cererii de
efectuare a urmăririi penale faţă
de Elena Udrea.
De asemenea, referatul cauzei
a fost trimis şi ministrului
Justiţiei, pentru a cere preşedintelui
Camerei Deputaţilor
încuviinţarea arestării preventive
a deputatului Elena Udrea,
pentru săvârşirea infracţiunilor
de abuz în serviciu, tentativă la
folosirea de documente ori declaraţii
false, inexacte sau incomplete
pentru obţinerea pe
nedrept de fonduri din bugetul
Uniunii Europene, folosire a
influenţei în scopul obţinerii
de foloase necuvenite şi luare
de mită.
Faptele au legătură cu atribuirea
şi folosirea, presupus ilegale,
a fondurilor din patrimoniul
M inisterului Dezvoltării
Regionale şi Turismului în perioada
2010 - 2012.
Ion Ţiriac:
Despre Băsescu,
Iohannis şi arestările
lui V ideanu şi Sârbu
Omul de afaceri Ion
Ţiriac spune, în contextul acţiunilor
Justiţiei din ultimele
săptămâni, că aceasta nu mai
depinde de politicieni şi că
vinovaţii în aceste cazuri trebuie
să restituie banii, dar să
fie judecaţi la comercial, nu la
penal.
„După 25 de ani, să ai
vânătoarea după criminali
pe care o ai astăzi (...), care
nu sunt de fapt criminali, niciunul
n-ar trebui judecaţi la
penal, ar trebui judecaţi la
comercial, ca să plătească.
În primul rând, pe mine m-ar
interesa să iau banii înapoi
pe care i-au delapidat - statul
şi pe mine, plătitor de taxe...
asta, cu amendă la amendă
la amendă, şi pe urmă vedem
noi despre ce e vorba, pentru
că, altfel, trebuie să plătesc
şi puşcăria. Legea există în
toate ţările lumii ăsteia, mai
mult sau mai puţin aplicată,
la noi trebuie aplicată legea
de la A la Z. Ce s-ar fi întâmplat
dacă în 1994, ‚ 95, ar fi
luat trei din ăştia Şi în penal,
nu în comercial, ca să se
înveţe Şi le dădea la unul 3
ani, la unul 5 ani, la unul 10
ani Câţi mai erau astăzi Îi
numărai pe o mână. Aşa, azi
este o vânătoare care nu e în
regulă”, a spus Ion Ţ iriac,
într-un interviu acordat Digi
24.
Bica îl acuză pe Coldea că i-a cerut să reanalizeze
situaţia lui Tender, care avea anum ite contracte
Alina Bica a declarat la
ICCJ că Florian Coldea, primadjunctul
SRI pe atunci, i-a
cerut să reanalizeze situaţia
lui Ovidiu Tender, în dosarul
Carom, dată fiind poziţia în
Africa a acestuia din urmă şi
contractele pe care urma să le
deruleze, arată instanţa în motivarea
deciziei de arestare.
Judecătorul ICCJ de drepturi
şi libertăţi Horia Şelaru,
care a dispus arestarea preventivă
într-un al doilea dosar
în cazul Alinei Bica, redă, în
motivarea deciziei, declaraţia
fostei şefe a DIICOT, dată la
momentul judecării propunerii
de arestare.
Astfel Bica a arătat în faţa
instanţei că Florian Coldea
i-ar fi cerut să „reanalizeze”
situaţia lui Tender, în dosarul
Rafo-Carom, instrumentat de
ea.
„Am fost chemată de
domnul Coldea Florian, prim
adjunctul Serviciului Român
de Informaţii, care mi-a adus
la cunoştinţă o informare în
care mi se preciza că, din raţiuni
de securitate naţională,
având în vedere poziţia domnului
Tender în Africa şi faptul
că prin S.C. PROSPECŢIUNI
S.A. urmează să se deruleze
anumite contracte, ar fi oportun
să mă gândesc dacă este
posibil să reanalizez situaţia
acestui inculpat. I-am explicat
domnului Coldea că lucrurile
în dosar sunt foarte bine făcute
şi că o soluţie de achitare
este exclusă, iar dumnealui
m-a întrebat ce părere am cu
privire la modalitatea de executare
a pedepsei”, se mai
arată în documentul citat.
Bica a mai spus că a refuzat
iniţial cererea lui Coldea,
dar i-a dat apoi informări, în
contextul în care DIICOT nu
mai primea sesizări de la SRI
pentru anchete şi în care ar fi
fost informată că este interceptată
şi că procurorul-şef al
DNA Laura Codruţa Kovesi
s-ar fi lăudat că îi va face dosar
penal.
Bica mai precizează în
declaraţie că îl informa pe
Coldea în legătură cu fiecare
termen de judecată care se
acorda în dosarul lui Ovidiu
Tender, susţinând însă că nu a
făcut „niciun demers de uşurare
a situaţiei inculpatului
Tender”.

România FEBRUARIE
2015 09
Legile „Big Brother”, rediscutate la
iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis
Preşedintele Klaus
Iohannis a anunţat că vor reîncepe
consultările pentru pachetul
de legi numit generic
„Big Brother”. Un Comitet
Operativ de Securitate
Cibernetică va demara discuţiile
cu partidele parlamentare,
serviciile secrete şi societatea
civilă pentru a găsi formule ca
noile acte normative să respecte
drepturile şi libertăţile cetăţenilor,
dar să fie şi un instrument
pentru servicii.
„Reanalizarea legislaţiei
în domeniu va include şi consultări
cu societatea civilă,
înainte de reînceperea unui
nou proces legislativ la nivel
parlamentar, participarea reprezentanţilor
societăţii civile
fiind indispensabilă pentru
un demers care să vină şi în
întâmpinarea celor care în
trecut şi-au exprimat reticenţa
faţă de unele prevederi. Totodată,
consultarea va include
şi întâlniri cu reprezentanţi ai
partidelor parlamentare din
comisiile de profil, reprezentanţi
ai mediului de afaceri şi
ai celui academic.
Scopul discuţiilor este de a
se găsi un echilibru între respectarea
libertăţilor individuale
şi prevenirea terorismului,
criminalităţii cibernetice şi
combaterea corupţiei. Consultările
se vor desfaşura în
cadrul Comitetului Operativ
de Securitate Cibernetică,
organism prin care se realizează
coordonarea unitară
a S istemului Naţional de
Securitate Cibernetică.
Conducerea COSC este
asigurată de un preşedinte
(consilierul prezidenţial
pentru probleme de securitate
naţională) şi de un
vicepreşedinte (consilierul
prim-ministrului pe probleme
de securitate naţională).
Coordonatorul tehnic al
COSC este Serviciul Român
de Informaţii.Înainte de demararea
procesului legislativ
se vor respecta prevederile
Legii transparenţei decizionale”,
se arată într-un comunicat
de presă postat pe site-ul
Preşedinţiei.
PNL depune o moţiune
simplă împotriva ministrului
Rovana Plumb
Deputatul PNL Cristina
P ocora a anunţat că liberalii vor
depune săptămâna viitoare prima
moţiune simplă din această
sesiune împotriva ministrului
Muncii, Rovana Plumb, acţiunea
vizând măsurile Guvernului în
privinţa încurajării muncii la negru
prin comasarea inspectoratelor
de muncă, scrie Mediafax.
Deputatul PNL a precizat
să subiectul moţiunii
pleacă de la textul ordonanţei
Guvernului prin care sunt
desfiinţate Inspecţia Muncii şi
Agenţia Naţională pentru Plăţi
şi I nspecţia Socială, în locul
acestora urmând să fie realizat
„prin comasare un mamut”,
respectiv Agenţia Naţională
pentru Inspecţia Muncii şi
Securitate Socială.
„Prin această măsură PSD
încurajează frauda fiscală pe piaţa
muncii şi corupţia în sistemul
de asistenţă socială şi transformă
Inspecţia Muncii şi Agenţia de
Plăţi şi Inspecţie Socială în anexe
ale PSD cu caracter de ajutor
social pentru şomerii de partid”,
a afirmat Pocora.
De asemenea, ea a precizat
că ultima raportare a Ministerului
Finanţelor arată că frauda fiscală
pe piaţa muncii se ridică la 14,6%
din PIB, iar măsura de „desfiinţare
a inspectoratelor de muncă înseamnă
un act iresponsabil”.
„Se spune că avem nevoie
de bani la buget, şi atunci ce
faci Laşi piaţa muncii la negru
liberă, îţi pui oamenii de partid
şi ce mai contează colectarea
la buget, eventual mai vii şi pui
o taxă doar pentru că tu, PSD,
ai interes să-ţi angajezi oamenii
acolo”, a mai spus Pocora.
Parchetul General a decis
redeschiderea Dosarului
Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990
Dan Voinea, fost procuror
militar, a declarat că acest dosar
este gata din 2008, că toate
victimele au fost audiate şi toate
probele au fost administrate.
„S-au stabilit toate capetele
de acuzare şi în mod paradoxal,
acest dosar a fost închis. Nu pot
să comentez această decizie.
Ceea ce este de criticat pe lângă
această abuzivă închidere
a unui important dosar este şi
faptul că nu a existat preocupare,
deşi din oficiu procurorii
trebuiau să o facă, şi din punct
de vedere al pagubelor aduse
economiei.Vinovaţii sunt, există
în dosar cu nume şi prenume,
şi încadrarea juridică. Toţi cei
care au condus represiunea din
13 – 15 iunie 1990”, a declarat
la Digi24 Dan Voinea.

10
FEBRUARIE
2015
Gabriela Căluţiu Sonnenberg
Benissa/Spania
Se zvoneşte că ar fi cea
mai tristă săptămână a anului,
pe nedrept hulită ultima săptămână
a lunii ianuarie. Cel
puţin aşa pretind anglo-saxonii,
care au botezat-o „săptămâna
albastră”. Anul care s-a
terminat cu surle, trâmbiţe,
colindat şi sorcovit până peste
poate face loc celui nou, care
abia începe să facă ochi după
Botez. Se simte un fel de suspendare
în aer, o plutire între
cer şi pământ.
Instabil e şi stadiul contului
de la bancă, ciopârţit
şi ciufulit de cheltuielile pe
cadouri, delicatese şi dări
la stat, în luna impozitelor.
Avansul s-a evaporat, chenzina
încă nu s-a arătat.
Nici de drăgălit nu-i prea
arde nimănui, căci Sfântul
Îndrăgostiţilor mai are o lună
până vine, în februarie! E
vremea gândurilor serioase,
dacă nu chiar sumbre, căci
zilele sunt scurte. Lumina
solară vine parcă prin sită,
drămuită. Iar umbrele, ce să
mai vorbim! Se proiectează
cam... lungi.
”Proiecte” e cuvântul la
modă. Pe faţă sau pe ascuns,
mai toţi fac planuri de atac
pentru anul care vine. Mulţi
se lasă de fumat, se apucă de
sport, încep o cură de slăbire
sau se reorientează în plan
profesional. Magazinele fac
Pagina mea
Săptămâna albastră
inventar şi scot marfa veche
la mezat, la preţuri de nimic.
Mă rog, tot alaiul şi tacâmul
treburilor ”serioase”.
Sătui, chiar dacă poate
nu tocmai saturaţi, oamenii
îşi îndreaptă gândurile spre
lucrurile care contează cu
adevărat în viaţă. Mai puţin
valorile materiale, mai mult
cele de ordin volatil au trecere
acum: prietenie, înţelegere
şi bună pace, cinste, smerenie,
credinţă, adăpost, hrană,
comunitate neatinsă.
Chiar aşa să fie ”Frunză
verde de albastru/Mă doare
un cal măiastru”, cum spunea
Nichita Stănescu Ia să ne
uităm mai bine. Da de unde!
Reculegere încolo şincoace,
lucrurile nu stau
chiar aşa de trist cum par la
prima vedere. Chiar dacă
spaniolii, catolici prin definiţie,
iau lucrurile destul de în
serios, ianuarie e bun prilej
de sărbătoare în sens temeinic,
solid. Lipsesc turiştii,
care, fireşte, preferă litoralul
vara. Cu atât mai bine! Lipsesc
şi muncile agricole, căci
e frig şi în Spania, orice s-ar
spune. Păi nu sunt astea condiţiile
ideale pentru un târg şi
iarmaroc între localnici, fără
amestec din afară Ba bine
că nu!
Uitată repede e mahmureala
de după Sărbători şi
chiar dacă în prag de Gerar
lucrurile par să încremenească,
îngheţând, ele totuşi se
mişcă. În astfel de momente,
valencienii îşi amintesc de
reţetele şi tradiţiile străvechi
şi iau aminte la obiceiurile
din străbuni. Cine face paella
cea mai bună – e chemarea
la luptă a vremurilor moderne.
”Turnirul” se ţine în public,
cu deosebirea că adversarii
se înarmează cu cratiţe,
linguri şi furculiţe gigantice
în loc de săbii şi lănci. În
variante cu sau fără peşte şi
carne, reglementat pe cate-
gorii, cu ingrediente puse la
dispoziţie de autorităţile locale,
lupta se dă la sânge iar
câştigătorii suntem noi toţi,
cei care le gustăm pe toate, la
discreţie.
Porumbeii voiajori se iau
la întrecere, colecţionarii de
timbre şi crescătorii de animale
expun exemplarele cele
mai de soi, tranzacţionândule
între ei, cinefilii se adună
mai mult nici mai puţin decât
de... lipsuri.
Lipsind activitatea turistică,
localnicii se bucură în
sfârşit de luxul de a nu fi deranjaţi
şi ies la întâlnire ca o
intensă. Deşi cuvântul bernare are corespondent şi
hiîn
spaniolă, mai răspândit
este opusul său, care nu se
poate traduce în română decât
aproximativ: ”veranear”
Copiii saltă prin caruseluri
la proiecţii de filme de artă familie supradimensională, înseamnă a petrece vara, sau
sau ascultă cu suflet la
gură poveştile depănate de
cei mari, în timp ce adulţii îşi
etalează vehiculele de epocă,
cu caroserii lustruite la marea
artă. Artiştii locali, îmbrăcaţi
în straie medievale confecţionează
ingenioase obiecte
artizanale sau pregătesc
meniuri la foc deschis, ca-n
vremea barbarilor. Se cântă,
se dansează, se joacă mingea
după regulile anticei pelote
valenciene.
iar jucătorii pasionaţi aruncă
zarurile prin competiţii sincrone.
Nu-i nevoie să te deplasezi
prea departe pentru a
întâlni prin localităţile de
pe litoral astfel de forme de
”colorare” a anostei perioade
aşa-zis albastre. Întâmplător
sau nu, Sfântul Anton, care
se sărbătoreşte cu alai oferă
prilejul unei relaxări cumpănite,
dar temeinice. Spaniolii
întorc foaia şi profită nici
un neam care comunică de
preferinţă în dialect valencian
şi care se bucură de libertatea
de a trăi după gustul său
în spaţiul de Dumnezeu dat.
Aşa de mare e largheţea şi
dispoziţia generoasă a creştinilor
valencieni încât nici
una nici două, deschid larg
porţile sufletului, incluzând
în cerc până şi animalele domestice!
Poate una dintre cele mai
mişcătoare modalităţi de a
păşi în noul an cu dreptul
este aducerea prinosului de
mai bine zis a te refugia de
arşiţa sezonului cald undeva
unde e mai suportabilă, în
speţă la munte sau la mare.
De hibernat nu-i arde nimănui
aici, în patria vacanţelor
de vară. Nu de iarnă se adăpostesc
spaniolii, ci de vară,
care e mult mai lungă şi mai
grea.
La ce altceva să te-aştepţi
de la iberici, vestiţi
pentru modul diferit în care
interpretează multe lucruri,
considerându-le adesea dintr-un
punct de vedere răsturnat.
recunoştinţă vieţuitoarelor
Aşa se face că iarna e în
domestice, aliniate frumos pe
uliţa satului, ca la parada vedetelor.
În cortegiu, cuminţi,
stăpânii mândri şi orătăniile
cele mai diverse îşi aşteaptă
rândul pentru a primi binecuvântarea
preotului, care
oficiază meticulos, cu simţul
datoriei împlinite.
În masa de spanioli îmbrăcaţi
cu paltoane, mănuşi
şi cizme îmblănite se amestecă
totuşi adeseori gură-cască
de prin nordul Europei, cu
pantaloni scurţi şi tricou de
bumbac, care nu înţeleg de ce
lumea e aşa de înfofolită. În
fond, temperaturile sunt peste
zece grade iar soarele ne
mângie pe toţi ore-n şir! Abia
la lăsatul serii realizează şi ei
că iluzia de peste zi lasă loc
unui regim termic deosebit
de spartan.
Iarna litorală e scurtă şi
Comunitatea Valenciană prilej
de recoltă (!), drumeţii în
aer liber şi preparare de meniuri
mai consitente decât vara.
Cât despre albastru, martoră
e Mediterana cu întinderea
ei nesfârşită de azur că nu
e culoarea depresiei de iarnă
pe aici. ”Blues”-ul spaniol se
asortează bine cu verdele vesel
al vegetaţiei care nu vede
niciodată zăpada şi cu portocaliul
cald al citricelor în
pârg. Un bleu marin îndeamnă
la acţiune, până nu trece
perioada scurtă a binecuvântatei
linişti de dinainte de
furtuna altei săptămâni ce se
apropie vertiginos: Semana
Santa, Săptămâna Patimilor,
semnalul revenirii împătimiţilor
turişti. Pănă atunci e
linişte iar valencienii, din An
Nou în Paşte, îşi iau porţia
lor de... libertate.

Dan Caragea - Critic literar
Portugalia
„a ajunge cuţitul la os”
Petre Ispirescu îşi începe culegerea
sa de Zicători populare,
a cărei introducere am transcris-o
în numărul anterior, cu
această expresie, menţionată
deja în Dicţionarul Academiei,
2 vol., Bucureşti, 1871-l876.
Expresia, curentă din secolul
al XIX-lea până astăzi, înseamnă
„a ajunge la capătul
puterii; a fi intr-o situaţie disperată”,
conform DEX-ului.
De multe ori, când cineva se
taie grav la un deget, spunem,
în sens propriu, că „i-a ajuns
cuţitul la os”. Este suficientă
evocarea acestei situaţii,
pentru a înţelege „duritatea”
zicerii româneşti.
În Răzvan şi Vidra, Haşdeu
scrie: „Mi-ajunge ş-un singur
galbăn... zău aşa, Răzvane
dragă! / Mai sunt mulţi săraci,
băiete, şi eu n-aş vrea de
prisos, / Pe când se zbuciumă
fraţii, simţind cuţitul la os!”
Tot aşa, Alexandru Vlahuţă,
în Din trecutul nostru, spune,
vorbind de Mihai Viteazul:
„Deodată, la un semn al lui
Mihai, cei patru mii de ostaşi
ce-nconjurau vistieria, se
aruncară, cu setea răzbunării
— a răzbunării drepte şi sfinte
— asupra acelei turme de
cămătari, care înfăţişau cea
mai uricioasă şi mai cumplită
pacoste a ţării. Ş-a fost
o straşnică răfuială... Aşa
cum ştie răfui norodul, când
îl ajunge cuţitul la os. Toată
ziua, şi noaptea până târziu,
a fost o adevărată orgie de
sânge.”
„a ajunge de la moară la
râşniţă”
DEX-ul din 2009 mai înregistrează,
conform tradiţiei,
această expresie precizându-i
sensul: „a ajunge dintro
situaţie bună într-una rea;
a scăpăta”. Cred că primul
care a consemnat-o a fost
Anton Pann în Povestea vorbei
(1847). Despre meritele
şi scăderile acestuia, Ispirescu
scrie: „Cel dintâi care
a publicat proverbe la noi fu
Educaţie şi cultură FEBRUARIE
2015 11
Vorbe de duh şi de
luare-aminte (XX)
Anton Pann. (…) Făcând un
mare bine literaturei române
de a publica la un loc proverbele
adunate de dânsul, Anton
Pann a făcut, fără voia sa, şi
un mare păcat. Dorinţa de a
rima l-a făcut să schimonosească
unele proverbe până
într-atât încât nu mai au nici
o asemănare cu cele ce umblă,
din gură în gură, pe buzele
poporului. Sunt aproape
să nu se mai cunoască.
Totuşi meritul este al său.
El a dat semnul deşteptării,
el a fost cel dintâi carele s-a
îndeletnicit a aduna aceste
mărgăritărele ale poporului
din nomolul dispreţului la
care erau osândite de persecuţia
străină.”
Ne putem întreba pe drept
cuvânt dacă expresia mai
circulă sau este o realitate a
unei lumi apuse. Cineva scrie
în „Bussines Adviser”, nr. 57,
din februarie, 2011: „Aşa s-a
ajuns ca prosperii oameni de
afaceri (cu pretenţii de emiri
şi limuzină la scara Dorobanţilor)
să devină aproape muritori
de foame, pentru simplul
motiv că nu au avut sfetnici
buni (nici măcar noaptea, pe
care în loc s-o somnorească,
o făceau albă!).
Cum se spune în popor:
”Au ajuns de la moară la râşniţă”.
În ciuda exemplului
cules de pe Internet, frecvenţă
de uz în limba actuală este
foarte mică sau aproape nulă.
„a ajunge în/la sapă de
lemn”
DEX-ul din 2009 precizează:
Expr. A ajunge (sau a se
vedea, a aduce, a lăsa etc.)
la (sau în) sapă de lemn = a
(se) ruina.
Tot despre scăpătare sau
faliment este vorba şi în
această expresie încă uzuală.
„Sapa de lemn” este o sapă
umilă şi arhaică. Condiţia
omului ajuns să piardă totul
este, desigur, deprimantă. Să
vedem acum ce spun şi scriitorii.
În Ciocoii vechi şi noi,
Filimon scrie:
„– Aşa este precum zici,
dar eu, unul, m-aş lipsi de
asemenea frumuseţe şi fericire.
– Da de ce, bei-mu
– Pentru că l-a lăsat în sapă
de lemn; l-a făcut să-şi vândă
două moşii pân-acum şi
mult-puţinul ce i-a mai rămas
o să se strige mâine-poimâine
la mezat de către datornici.”
Creangă scrie şi el, în Ioan
Roată şi Cuza Vodă: „Întâi
şi-ntâi, a pus înadins pe feciorii
boiereşti să-mi caute
pricină şi să mă aducă la sapă
de lemn.”
În Noaptea, Pavel Dan spune:
„Trântind uşa de la sobă
de scoală casa, înjură. Începe
apoi să se încalţe, şi asta ţine
un ceas. Soba afumă, copilul
plânge şi tatăl spune iar că
nevasta şi feciorul l-au adus
la sapă de lemn.”
„la spartul târgului”
Este o locuţiune menţionată,
fireşte, în DEX: „Loc. adv.
La spartul târgului = la sfârşit
de tot, târziu.”
Ioan Slavici, în Mara, evocă
însăşi atmosferă la încheierea
unui târg: „Şi totuşi nu
putea să plece cu fata ei. Nu
s-a mai pomenit ca ea să plece
înainte de spartul târgului:
aici o ştia lumea; aici o căuta
cine voia s-o găsească. Ceva
mai sus erau şatrele cojocarilor.”
În sens figurat, Emil
Gârleanu scrie în În fel de
fel de feţe...: „Privighetoarea,
pe vremea ceea, era cea mai
leneşă pasăre: dormea şi ziua
şi noaptea. Şi fiindcă acuma
se trecuse cu somnul, nimerise
şi ea la spartul târgului
şi alergă la Preaînţeleptul
să-i schimbe şi ei penele, că
nu vroia să rămâie aşa cum
o mâzgălise, acum în grabă,
vecina ei, vrabia, cu ce putuse
lua şi dânsa de pe aripi.”
Puşa Roth - Bucureşti
Miron Costin, fiul hatmanului
Iancu Costin şi al Saftei,
descendentă a familiei de boieri
Movileşti din Moldova, s-a născut
la data de 30 martie 1633.
La numai un an de la naşterea
sa, tatăl său, împreună cu întrega
famile, a fost nevoit să se
refugieze în Polonia, din cauza
turcilor, unde primeşte cetăţenie
poloneză.
În anul 1647, viitorul cronicar,
îşi începe studiile la colegiul
iezuit din oraşul Bar şi le continuă
la Cameniţa. Ca şi Grigore
Ureche îşi însuşeşte, pe lângă
polonă şi rusă, limbile latină şi
greacă. Studiază istoria, retorica
şi poetica.
Se întoarce în Moldova împreună
cu fraţii săi în anul 1653,
către sfârşitul domniei lui V asile
Lupu. Îşi începe ucenicia de
viitor demnitar pe lângă vistiernicul
Iordache Cantacuzino, pe
care îl va elogia în Letopiseţul
său, arătând: „Toma vornicul
şi Iordache visternicul, care capete
de-abea de au avut cândva
această ţară sau de va mai
avea”.
Miron Costin va ajunge destul
de repede pe scaunul unor
înalte dregătorii boiereşti până
la cea de logofăt, pe care a ocupat-o
din 1675 pînă la sfîrşitul
anului 1683, când se retrage din
activitatea de stat.
Îndeplinind multe funcţii
pe lângă domnii moldoveni,
Miron Costin a fost martor şi în
acelaşi timp participant la multe
evenimente din istoria Ţării
Moldovei, pe care în mare parte
le-a reflectat în cronica sa.
În 1683, după înfrângerea
oastei otomane, Miron Costin,
ca participant la asediul Vienei
(în tabăra otomană) a fost făcut
prizonier de către regele
Poloniei Ian Sobieţki, care însă
l-a iertat, punîndu-i la dispoziţie
unul din castelele sale de lîngă
oraşul Stryi, unde cronicarul a
desfăşurat o activitate cărturărească
timp de aproape doi ani.
După ce i s-a permis repatrierea,
Miron Costin nu a mai reuşit
să capete încrederea domnului
Constantin Cantemir, tatăl lui
Dimitrie Cantemir, care printr-o
învinuire neîntemeiată l-a condamnat
la moarte în 1691.
Activitatea dregătorului, a
diplomatului ce se remarcă prin
patriotism şi ură împotriva asupritorilor
naţiei sale, cunoaşterea
tuturor aspectelor politicii din
vremea sa, experienţa luptătorului
s-au împletit cu preocupările
cărturarului, ale istoricului
devotat pământului strămoşesc
şi ale scriitorului deschizător de
drumuri în literatura română.
Astfel, în anul 1672 compune
poemul filosofic „Viiaţa lumii”,
fiind prima sa operă originală,
un poem filozofic pe tema fortuna
labilis, scris cam în aceeaşi
perioadă cu psalmii lui Dosoftei.
În „Predoslovia voroavă la cititor”
prezintă scopul lucrării,
acela de a arăta în româneşte ce
este stihul.
Tot în această perioadă are
loc vestita întâlnire cu marele
vizir Ahmed Köpröli care,
după cucerirea Cameniţei,
îl întreabă pe marele vornic
dacă moldovenilor „pare-le
lor bine că au luat împărăţia
Cameniţa, au ba” Miron
Costin,diplomat şi patriot în
egală măsură răspunde lapidar,
dar clar, aşa cum consemnează
Neculce: „Suntem
noi moldovenii bucuroşi să să
lăţască în toate părţile cât de
mult, iar peste ţara noastră
nu ne pare bine să să lăţasc.”.
Îl convinge pe vizir să renunţe
la intenţia de a ierna
oastea otomană în Moldova,
„că-i ţara săracă”. Începe
traducerea scrierii „Origines
et occasus Transsylvanorum”
(Lyon, 1667) a lui Laurenţiu
Toppeltin de Mediaş. În 1673,
în „Psaltirea pre versuri tocmită”
a lui Dosoftei îi sunt tipărite
versurile despre originea
românilor şi „Apostroful”.
În anul 1674, atunci când
Ioan Sobieski este ales rege,
Dumitraşcu Cantacuzino, domnul
Moldovei, îl face mare logofăt.
Este trimis în misiune
diplomatică la Constantinopol,
apoi în Polonia.
În vremea domniei lui
Antonie Ruset-vodă, logofătul îl
întâmpină pe Ioan Gninski, marele
sol polon care îndeplinise
misiuni diplomatice în Franţa,
în Danemarca şi în Rusia, aflat
în drum spre Poartă, pentru ratificarea
păcii de la Zurawno. Cu
acest prilej se pare că i-a înmânat
„Cronica Ţărilor Moldovei
şi Munteniei (Cronica polonă)”,
dedicată prietenului său Marcu
Miron Costin
Reprezentant de seamă
al culturii româneşti din
secolul al XVII-lea
Matezynski.
Scrisă în polonă sub formă de
epistolă, încearcă demonstrarea
romanităţii poporului nostru şi
a latinităţii limbii, având drept
scop, nemărturisit direct, să-i
determine pe polonezi să ne
ajute spre a ne elibera din jugul
otoman.
Oferă astfel creştinităţii, înaintea
„Descrierii Moldovei” a
lui Cantemir, posibilitatea să
afle date despre istoria, geografia
şi organizarea politică
a românilor. Anul următor, în
1675, scrie „Letopiseţul Ţărâi
Moldovei de la Aron Vodă încoace
de unde este părăsit de
Ureche – vornicul”.
„Pănă la cumplita domniia
lui Aron-vodă (aşe-i dzice acei
domnii răpăusatul Ureche
vornicul), ieste scris letopiseţul
ţărîi de Ureche vornicul,
început de la Dragoş-vodă,
carele au descălecatŭ din Maramureş
această ţară al doilè
rîndŭ, după ce să pustiisă de
tătari şi fugisă toţi lăcuitorii
şi a Ţărîi Moldovei şi Ţărîi
Munteneşti în Ardeal. Iară
întăiŭ descălecată de Traian,
împăratul Rîmului, căruia
împărat numele trăieşte între
noi păn astădzi cu şanţul cela
ce să dzice Troianul.” Aşa
cum el însuşi afirmă, continuă
cronica lui Ureche din 1594
pînă în 1661, anul morţii lui
Ş tefăniţă Lupu.
Opera are în ultima parte un
caracter memorialistic. Tonul
naraţiunii este mai puţin senin,
pentru că trăieşte vremuri grele.
Letopiseţul s-a păstrat în 56 de
copii manuscrise.
În „Cronica Moldovei şi a
Munteniei”, scrisă în 1677,
autorul descrie în câteva capitole
cuceririle romane în
Dacia, precum şi un şir de
vestigii ale culturii materiale
ce atestă dominaţia romană
în Bazinul carpato-dunărean;
prezintă date privitoare la originea
latino-romanică a limbii
materne, aminteşte de legenda
despre Dragoş, de credinţele
şi superstiţiile moldovenilor,
înşiruie ţinuturile, rîurile şi
oraşele Ţării Moldovei.
„Istoria în versuri polone despre
Ţara Moldovei şi Munteniei
(Poema polonă)”, este o amplă
scriere având 750 de versuri pe
care o dedică binefăcătorului
său, regele Sobieski - Ioan al
III-lea şi datează din anul 1684.
Este o operă artistică, având
drept model poemele poloneze
ale vremii, şi drept scop obţinerea
sprijinului în luptă împotriva
turcilor.
Dă explicaţii cu iz de legendă
stemelor, recurge la ficţiune,
îmbină naraţiunea cu descrierea
minunatului pământ românesc,
dintr-o perspectivă aeriană parcă,
anticipându-l pe Bâlcescu,
istoricul ce ne-a oferit fascinanta
imagine a Ardealului. „De neamul
moldovenilor, din ce ţară au
ieşit strămoşii lor”, capodopera
sa a început-o în anul 1686.
Lucrare neterminată, păstrată
în 29 de copii manuscrise a fost
publicată pentru prima dată de
M. Kogălniceanu în 1852, are
un caracter savant şi o nobleţe a
ideilor care o va face cartea de
căpătâi a Şcolii Ardelene.
În „Predoslovie”, autorul vorbeşte
despre originea latină a
poporului român şi a unităţii de
neam „adecă cuvântare dintăi
de descălecatul ţărâi cel dintăi
şi a neamului moldovenescŭ”.
Reprezentant de seamă al
culturii româneşti din secolul
al XVII-lea, Miron Costin lasă
o operă valoroasă atât din perspectivă
istorică, documentară,
cât şi din punct de vedere literar.
Prin întreaga sa operă a adus o
mare contribuţie la dezvoltarea
culturii, istoriografiei, limbii, şi
literaturii româneşti.

luri telefonice, dintre care
13.563 au fost soluţionate
de către operatori, 44.557
au obţinut informaţiile
solicitate prin intermediul
robotului telefonic,
iar din cele 7459 e-mailuri
primite de componenta
Mail Center din
acest Centru unic, 1634
au fost transferate spre
soluţionare la misiunile
diplomatice şi oficiile
consulare din străinătate.
Subliniez că, în prima
parte a perioadei de testare
a acestui Centru de
Contact, şi anume, în luna
aprilie 2014, Consulatul
României la Castellón
de la Plana a fost inclus
în primul grup pilot de
trei misiuni pentru care
această facilitate a fost
operaţională.
Reporter: Concret, ce
fel de servicii oferă acest
centru unic de contact
Dragoş Viorel Ţigău:
Principalul obiectiv al
Ministerului de Externe
este acela de a oferi în
permanenţă sprijinul
cetăţenilor români aflaţi
în străinătate, astfel că, şi
acest Centru de Contact
şi Suport al Cetăţenilor
Români din Străinătate
a fost creat pentru a facilita
acestora accesul la
servicii consulare cât mai
rapide şi de calitate.
Apelând la centrul unic
de contact, cetăţenii români
din afara graniţelor
României pot obţine
informaţii atât prin robotul
telefonic, cât şi prin
intermediul operatorilor,
disponibil 24 de ore în
fiecare zi a săptămânii.
Spre exemplu, cetăţenii
români aflaţi în zona de
competenţă a Consulatului
Pentru a răspunde numeroaselor
mesaje primite
de la cititorii publicaţiei în
limba română Occidentul
Românesc, ne-am deplasat
la Consulatul României
la Castellón de la
Plana, unde şeful acestui
oficiu consular - domnul
Dragoş Viorel Ţigău,
ministru plenipotenţiar -,
a avut amabilitatea să ne
răspundă la întrebări.
Sperăm ca explicaţiile
domniei sale care sunt
extrem de clare, precise
şi pe înţelesul tuturor, să
înlăture starea de confuzie
care s-a creat printre
românii din Comunitatea
Valenciană în legătură cu
obţinerea diverselor servicii
consulare.
Reporter: Ministerul
de Externe a anunţat că
va lansa în luna ianuarie
2015 un centru unic de
contact şi suport prin implementarea
unui sistem
informatic integrat de tip
Call Center şi Mail Center,
destinat cetăţenilor români
aflaţi în străinătate.
Puteţi menţiona care este
situaţia acestui proiect
Dragoş Viorel Ţigău:
Centrul de Contact şi
Suport al Cetăţenilor
Români din Străinătate
este un proiect de modernizare
al sistemului de
servicii consulare dezvoltat
sub deviza „Consulatul
mai aproape de
casa ta”. Acest proiect
creat de Ministerul de
Externe plasează sistemul
consular românesc
printre cele mai moderne
din Europa şi constituie
un instrument util în beneficiul
cetăţenilor români
asigurând o comunicare
permanentă cu aceştia.
Centrul face parte
dintr-un sistem mai amplu,
Sistemul I nformatic
Integrat Consular (Econs),
din care mai fac
parte următoarele componente:
portalul pentru facilitarea
solicitării vizelor - E-
Viza, Sistemul Naţional de
Informaţii privind Vizele
(SNIV), prin intermediul
căruia se derulează întreg
procesul de preluare-eliberare
a vizei româneşti,
Sistemul Informatic
I ntegrat de Management
al Documentelor de
Călătorie (E-Pass),
Sistemul I nformatic
pentru Managementul
Integrat al Serviciilor
pentru Cetăţeni, pentru
solicitări de servicii consulare
din sfera activităţii
notariale şi de stare civilă
şi Registrul Electronic al
Documentelor, un sistem
cu rol în monitorizarea
documentelor.
Prin
intermediul
Centrului de Contact,
un personal specializat
asigură 24 ore/7 zile,
adică 24 de ore în fiecare
zi a săptămânii, asistenţă
consulară atât în ceea ce
priveşte informarea publicului
asupra serviciilor
consulare prestate
de misiunile diplomatice
şi oficiile consulare ale
României în străinătate,
cât şi în cazul producerii
unor situaţii de urgenţă
în care sunt implicaţi
cetăţenii români: accidente,
decese, arestări,
îmbolnăviri, acte furate
sau pierdute sau alte
situaţii de urgenţă.
Aceste sisteme informatice
sunt deja folosite
de personalul consular şi
de solicitanţii de servicii
consulare, dovedindu-şi
deja eficacitatea în perioada
de când au fost implementate
astfel că, până
în momentul de faţă un
număr considerabil de
români au apelat la aceste
sisteme într-un interval
relativ scurt de timp de la
lansarea lor.
De asemenea, începând
din 1 ianuarie 2015, de
când Centrul de Contact
şi Suport al Cetăţenilor
Români din Străinătate
(CCSCRS) este complet
operaţional, au fost
primite în primele 31 de
zile de funcţionare ale
Centrului 70.039 de ape-
României la Castellón de
la Plana, şi anume, provinciile
Castellón, V alencia şi,
respectiv, Alicante, toate
incluse în Comunitatea
Valenciană, pot apela telefonic
centrul unic sunând
la numerele de telefon
afişate pe site-ul: http://
castellon.mae.ro/.
De asemenea, cetăţenii
români pot transmite
solicitările fie prin intermediul
paginii de internet
a centrului de suport,
fie direct către adresa de
e-mail a centrului unic
de contact: contact@
informatiiconsulare.ro,
operaţională pentru TOŢI
solicitanţii de pe mapamond,
astfel că toate
cererile vor fi soluţionate
în timp util.
Rugăm solicitanţii de
servicii consulare de rutină
să nu apeleze numărul de
telefon de urgenţă, acesta
fiind disponibil numai
pentru situaţii limită (de
exemplu, accidente rutiere
cu victime, arestaţi, decese
etc).
Reporter: Pentru că
s-au creat foarte multe
confuzii printre românii
din Comunitatea
Valenciană în legătură cu
obţinerea unui paşaport
tip CRDS, ne puteţi
oferi câteva informaţii
clare despre acest document
Este un paşaport
spaniol care îi conferă
cetăţeanului român rezident
în Spania mai multe
drepturi aşa cum au fost
informaţi de persoane
neautorizate, mulţi dintre
concetăţenii noştri
Dragoş Viorel Ţigău:
Paşaportul tip CRDS nu
este un paşaport spaniol!
Paşaportul tip CRDS este
un paşaport electronic
pentru cetăţenii români cu
domiciliul în străinatate,
indiferent că sunt adulţi
sau minori.
Aceştia pot beneficia
de un paşaport CRDS în
următoarele condiţii:
• a dobândit drept de
şedere pentru o perioadă
de cel puţin un an sau,
după caz, are prelungit
succesiv dreptul de şedere
pe teritoriul statului respectiv;
• a dobândit un drept de
şedere pe teritoriul statului
în scopul reunificării
familiale cu o persoană
care are domiciliul în
statul respectiv;
• a dobândit drept de
lungă şedere sau drept de
şedere permanentă;
• a dobândit cetăţenia
statului respectiv;
• are drept de muncă;
• este înscris la o instituţie
privată sau publică pentru
studii sau formare
profesională;
• este posesorul unui certificat
de înregistrare ori
al unui document care
atestă rezidenţa într-un
stat membru UE sau al
Spaţiului Economic European,
respectiv Spania.
Pentru obţinerea acestui
paşaport sunt necesare
următoarele documente:
• permisul de şedere
original (certificado de
residencia comunitaria)
sau atestatul de înscriere
în registrul de populaţie
rezidentă (certifi cado de
empadronamiento) sau
orice alt document care
atestă dreptul de şedere
legală în original, cu o
traducere legalizată;
• certificatul de naştere
românesc, în original;
• certificatul de căsătorie
românesc, în original
(pentru cei căsătoriţi şi
pentru cei văduvi);
• sentinţa de divorţ rămasă
definitivă şi irevocabilă,
în original (pentru cei
divorţaţi);
• certificatul de deces
românesc al soţului/
soţiei, în original (pentru
cei văduvi);
• paşaportul vechi, în
original;
• buletinele sau cărţile
de identitate româneşti,
în original (în cazul în
care se solicită pentru
prima dată acest tip de
paşaport).
În cazul declarării
furtului sau pierderii
paşaportului simplu,
este necesară prezentarea
dovezii eliberate
de organele de poliţie
a statului de reşedinţă,
respectiv, Spania, cu traducerea
efectuată de un
traducător autorizat. Numai
în cazul pierderii,
cetăţeanul român poate
prezenta la consulat o
declaraţie pe propria
răspundere relatând
situaţia şi condiţiile în
care s-a pierdut documentul
respectiv.
În contextul eforturilor
de îmbunătăţire
a serviciilor consulare
oferite cetăţenilor români
solicitanţi de servicii
consulare şi urmare a
multiplicării numărului de
plângeri cu privire la serviciile
oferite de aşa-zişii
”colaboratori” ai oficiului
consular, reiterez sfatul
de a nu se recurge la persoane
neautorizate din
afara instituţiei noastre,
pentru obţinerea de
informaţii!
Interviu
12
Pentru a răspunde nu-
FEBRUARIE
FEBRUARIE
FEBRUARIE
2015
2015
2015
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
Paşaportul CRDS nu este un
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
paşaport spaniol
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
Precizări importante şi de interes
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
pentru cetăţenii români din
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană
Comunitatea Valenciană

Interviu FEBRUARIE
2015 13
Pentru cererile de eliberare
a paşapoartelor tip
CRDS costurile pot fi
reduse (în cazul în care
mai mulţi membri ai unei
familii solicită acest tip
de paşaport) prin prezentarea
unui empadronamiento
colectivo, pe
o singură pagină, în care
să fie trecuţi toţi membrii
familiei care solicită
paşapoarte.
De asemenea, în cazul în
care solicitantul de servicii
consulare deţine o carte
de identitate valabilă şi
solicită eliberarea unui
paşaport simplu, NU este
nevoie de NIE sau empadronamiento
şi nici de traducerea
acestora.
Solicitanţilor de servicii
consulare li se
oferă informaţia eronată
că doar paşaportul tip
CRDS este valabil 5 ani,
fără a se explica efectele
renunţării la domiciliul
în România (adică
la cartea de identitate).
Toate paşapoartele
(simple sau CRDS, adică
titulare are domiciliul în
România sau în străinătate)
sunt biometrice şi sunt valabile
5 ani pentru persoanele
care au împlinit vârsta de
12 ani, respectiv, 3 ani pentru
persoanele care nu au
împlinit 12 ani. Excepţia o
reprezintă doar paşaportul
temporar care se eliberează
numai în condiţii speciale
prevăzute de lege, la solicitarea
expresă şi care este
valabil 1 an.
Solicitanţilor de servicii
consulare li se induce
în mod eronat ideea
că paşaportul cu domiciliul
în Spania (CRDS)
este un paşaport spaniol,
care le conferă mai
multe drepturi în Spania.
Toţi cetăţenii români
beneficiază de aceleaşi
drepturi şi obligaţii în
Spania, indiferent de tipul
documentului de identitate
deţinut (carte de identitate,
paşaport cu domiciliul
în România sau în
străinătate).
Statul român eliberează
doar paşapoarte româneşti
pentru cetăţenii români,
aşa cum paşapoartele
spaniole sunt eliberate
doar de către autorităţile
spaniole şi doar pentru
cetăţenii spanioli.
În contextul eforturilor
de îmbunătăţire a serviciilor
consulare oferite
cetăţenilor români
solicitanţi de servicii consulare
de către Consulatul
României la Castellón
de la Plana şi urmare a
multiplicării numărului de
plângeri cu privire la serviciile
oferite de aşa-zişii
”colaboratori” ai oficiului
consular, reamintesc
sfatul de a nu se recurge
la persoane neautorizate
din afara instituţiei noastre,
pentru obţinerea de
informaţii!
Reporter: Care sunt
documentele necesare
pentru înscrieri de certificate
de stare civilă
(naştere, căsătorie sau
deces), şi pentru care
dintre aceste documente
sunt necesare traduceri
legalizate şi apostila de
la Haga
Dragoş Viorel Ţigău:
Consulatul României la
Castellón de la Plana a
primit în ultima vreme din
ce în ce mai multe plângeri
referitoare la faptul că
potenţialilor solicitanţi de
servicii consulare le sunt
efectuate traduceri care
nu sunt necesare (pentru
cereri de eliberare
paşapoarte sau alte documente
de călătorie, cereri
de transcriere certificate de
naştere, de căsătorie etc.).
Potenţialii solicitanţi
de servicii consulare sunt
informaţi eronat, cu scopul
ca persoane neautorizate
să beneficieze de buna
credinţă a solcitanţilor.
De asemenea, acestora
li se promite efectuarea de
demersuri sau obţinerea
de documente care fie nu
sunt necesare, fie nu sunt
de folos, nefiind întocmite
conform prevederilor legale.
Totodată, Consulatul
României la Castellón
de la Plana reiterează
faptul că personalul consular
manifestă deschidere
totală şi încearcă
să găsească soluţia cea
mai avantajoasă, atât din
punctul de vedere al costurilor,
cât şi al timpului
de aşteptare pentru toţi
solicitanţii de servicii
consulare, indiferent de
natura acestora.
Reamintim de asemenea
faptul că traducătorii
autorizaţi de Ministerul
Justiţiei din România sau
de Ministerul Afacerilor
Externe şi Cooperării din
Spania nu sunt angajaţii
sau colaboratorii
Consulatului României
la Castellón de la Plana.
Oficiul nostru consular
nu răspunde de profesionalismul
acestora sau
de calitatea traducerilor
efectuate de către aceştia.
Pentru o mai bună
înţelegere a acestor situaţii,
subliniez faptul că pentru
înscrierea certificatului de
naştere, căsătorie sau deces,
spre exemplu, se promite
obţinerea apostilei de la
Haga şi traducerea în limba
română a documentului
spaniol, când, de fapt, prin
prezentarea modelului certificado
plurilingüe (care
se obţine pe loc şi gratuit
de la Registrul Civil care
a eliberat libro de familia),
nu mai este nevoie nici de
apostila de la Haga şi nici
de traducere!
Reporter: Fiind
la început de an, ce
transmiteţi românilor din
Comunitatea Valenciană
Dragoş Viorel Ţigău:
În primul rând, le doresc
multă sănătate şi
putere de muncă, iar în
ceea ce priveşte serviciile
consulare, mai multă
încredere în funcţionarii
care lucrează în cadrul
Consulatului României de
la Castellón de la Plana.
Toţi cei care fac parte
din personalul acestui
oficiu consular sunt
pe deplin conştienţi de
importanţa muncii lor,
în sensul că documentele
eliberate trebuie să
respecte cele mai înalte
stadarde în materie
consulară, astfel încât
solicitanţii să le poată
utiliza fără niciun fel de
probleme în orice fel de
circumstanţe, cu respectarea
prevederilor legale
române sau spaniole.
Dorim să facem din
acest oficiu consular un
loc în care să se revină
cu plăcere, cu toate
facilităţile necesare pentru
un stat membru al
Uniunii Europene.
Reamintesc şi doresc
să evidenţiez din nou
sfatul ca orice informaţie
care îi poate ajuta să
obţină documentele de
care au nevoie, corect şi
fără implicarea unor taxe
inutile, le pot obţine numai
de la personalul din
incinta consulatului.
Aşadar, rog să se evite
pe cât este posibil preluarea
de informaţii de la
persoane neautorizate
care nu au nici un fel de
legătură oficială şi legală
cu instituţia noastră şi
care se regăsesc înafara
perimetrului clădirii
consulatului român din
Castellón de la Plana.
Un material realizat
şi editat de Kasandra
Kalmann Năsăudean şi
Mircea Fluieraş
Prelucrare foto:
Florin Valentin Barbu

14 FEBRUARIE
2015
Cultură
Poezia lui Eminescu în
cultura italiană (II)
Iarna fără tine
de Mihăiţă Macoveanu
În a doua jumătate a lului XX, pe lângă Rosa Del
seco-
Conte, şi alţi oameni de cultură
au contribuit la prezentarea
evoluţiei poeziei româneşti în
Italia. În 1961, la Florenţa, se
publică „Antologia della poesia
romena”. Eminescu figurează
cu 12 poeme, printre care:
L uceafărul, Rugăciunea unui
dac, Împărat şi proletar, De
câte ori, iubito, Sara pe deal,
La steaua, Criticilor mei. Traducerea
este făcută de către
Mario de Micheli şi Dragoş
Vrânceanu. Prezentarea îi aparţine
lui Salvatore Quasimodo,
iar biografiile autorilor au fost
întocmite de Mario Baffi.
În 1964, Mario Ruffini,
profesor de limba română la
Universitatea din Torino, publică
volumul „Mihai Eminescu
– Poesie d’Amore”, pentru
care a fost distins cu premiul
Academiei. Traducătorul semnează
şi o prefaţă cuprinzătoare.
Volumul include 92 de traduceri
ale poeziilor de dragoste – antume
şi postume. Traducătorul
reuşeşte să obţină în versiunile
sale „tonul interior eminescian”,
după cum apreciază
Eleonora Cărcăleanu. Mario
Ruffini afirmă: „În această antologie,
vrem să prezentăm latura
cea mai umană a creaţiei poeti-
ce a lui Eminescu, aceea a iubirii.
(...) Am încercat să menţin
neschimbată construcţia sintactică
a fiecărui vers, căutând să-l
redau şi în limba italiană, pe cât
posibil, în eufonie ritmică”. Remarcabil
moment în receptarea
poeziei eminesciene în Italia,
volumul lui Mario Ruffini formează
încă o punte luminoasă
între cele două literaturi.
Dintre intelectualii români
care au manifestat interes pentru
transpunerea versurilor
eminesciene în limba lui Dante,
i-am menţionat până acum
pe Nicolae Iorga şi Dragoş
V rânceanu. Lor li se adaugă alte
nume ca: Despina Mladoveanu,
Mariana Câmpean şi Geo
Vasile. Despina Mladoveanu a
tradus: Dintre sute de catarge,
Dorinţa, Cu penetul ca sideful,
Lacul, Kamadeva, Şi dacă... În
1976, le-a publicat în volumul
„Notizie culturali italiane”, întreţinând
vie atenţia oamenilor
de litere italieni faţă de marele
nostru poet.
În 1982, la Bologna, în
deschiderea colecţiei „ Carta
canta”, apare volumul
„ Eminescu – Poesie, con testo
a fronte, scelte e tradotte da
Mariana Câmpean”. Apar aici
18 variante, în traducere liberă,
având scopul de a-l face cunoscut
pe Eminescu în Italia.
Ele s-au născut „din dorul de
ţară”, după cum mărturiseşte
traducătoarea. În 1989, anul
Centenarului trecerii în eternitate
a lui Eminescu, apare la
Bucureşti, la Editura Minerva,
volumul „Eminescu – Fiore
azzurro. Selezione, versione
italiana e appunti di traduttore
di Geo Vasile”. Prefaţa este
semnată de Zoe Dumitrescu
– Buşulenga. Traducătorul a
selectat 57 de antume şi 20 de
postume, urmând ediţia critică a
lui Perpessicius.
Geo Vasile precizează în
„Însemnări de traducător”: „Ne
place să credem că titlul acestei
cărţi, „Fiore azzurro”, o emblemă
heraldică lirică a eroului romantic
european, are virtutea de
a rezuma metafora esenţială a
unui univers ce subsistă înainte
de toate prin vis ca simbol tutelar
al creaţiei poetice”. E leonora
Cărcăleanu apreciază că Geo
Vasile „se numără printre cei
ce au ştiut să găsească pentru
traducere cuvinte potrivite, care
să dea nu numai echivalenţele,
ci şi aura secretă a înţelesurilor
ştiute doar de poet, dar pe care
le presimţim cu toţii”.
În 1990, la Lucca, a apărut
volumul „Mihai Eminescu –
Poesie, a cura di Elio M. Satti”.
Volumul cuprinde şi un profil
biografic, cât şi un studiu
succint: „L’Opera poetica di
Eminescu”. Elio M. Satti propune
cititorului atât traduceri
literale, cât şi traduceri libere
ale poeziei eminesciene. La începutul
secolului XXI, în 2006,
Marco Cugno invită cititorul
italian în „laboratorul” poemului
Luceafărul, publicând,
în volumul intitulat chiar aşa,
„Mihai Eminescu: Nel laboratorio
di Luceafărul”, şi traducerea
sa a cunoscutului poem
eminescian.
În 2014, apare în Italia o amplă
antologie bilingvă (616 pagini):
„Poesia romena. Sogno,
suono, segno”, la Editura Il
foglio letterario, Piombino,
Livorno. Lansarea volumului a
avut loc la Florenţa. Antologia
este coordonată de traducătorul
Geo Vasile, iar colaboratoarea
lui din Italia este Patrizia
Garofalo. În volum sunt incluşi
35 de poeţi. Considerat de către
traducător „eterna dimineaţă
a creaţiei”, Eminescu deschide
ampla antologie de poezie
modernă şi contemporană. Din
creaţia lui poetică sunt traduse
15 poezii: Rugăciune, Înger de
pază, De câte ori, iubito, Afară-i
toamnă, Sunt ani la mijloc,
Când însuşi glasul, Iubind în
taină, Trecut-au anii, Venezia,
Gândind la tine, Coborârea
apelor, Stau în cerdacul tău,
Sătul de lucru, Pe gânduri ziua,
Răsai asupra mea.
„Ne dorim ca eventualul
cititor (...) să identifice şi să
aprecieze „sunetul perfecţiunii”
al acestui intens şi rafinat
univers artistic oferit de poetul
român”, mărturisea, în urmă cu
un sfert de secol, chiar traducătorul
Geo Vasile. Dar, „aşa cum
pătrunderea creaţiei leopardiene
în ţara noastră a fost anevoioasă
(...), tot astfel receptarea
lui Eminescu în Italia (...) nu a
corespuns mereu tensiunii înalte
a artei sale”, concluzionează
Eleonora Cărcăleanu.
Un material realizat de:
Letiţia Coza - Lunca/Brad
România
Bibliografie
Cărcăleanu, Eleonora – Poezia
lui Eminescu în versiune italiană,
în revista „Collegium”,
1989
Ruffini, Mario – M. Eminescu
– Poesie d’Amore, Torino, 1964
Satti, Elio M. – M. Eminescu –
Poesie, Lucca, 1990
Vasile, Geo – M. Eminescu –
Fiore azzurro, Editura Minerva,
Bucureşti, 1989
Agenţia de carte, România –
agentiadecarte.ro, 2014
Ce frig de o vreme se lasă,
În simţuri mi-e frig, ne-ncetat,
Şi ninge, cu sloiuri de gheaţă,
Şi tu doar cu tine-ai plecat.
Ce rău m-a cuprins, fără tine,
De-atunci, şi de când nu mai eşti,
Ce rele sunt iernile-n mine,
Şi tu ca şi ele îmi eşti!
Şi câinii mei latră la mine,
Nici eu nu mai sunt cum eram,
Se-aşterne zăpada în mine,
Şi eu te presimt, de la geam!
Şi-mi pare că vii, şi nu eşti,
Din toate îmi pleci, repetat,
Şi tot ce-ai lăsat, şi îmi eşti,
E iarna în care-ai plecat.

Dan Luca - Bruxelles
În următorul deceniu am
putea asista la primele concretizări
ale strategiei guvernului
german care intenţionează
informatizarea industriei prelucrătoare
şi promovează aşazisa
“Smart Factory”, Fabrica
Inteligentă. Prin noile apariţii
tehnologice, tendinţa industriaşilor
pentru utilizarea eficientă
a resurselor, precum
şi prin utilizarea internetului
obiectelor, acest lucru este
posibil în următorii ani pe
scară largă.
Dacă în secolele XVIII-
XIX, efectele primei revoluţii
industriale s-au manifestat
benefic asupra Angliei, care
a reuşit să se menţină prima
putere industrială a lumii
până înspre anii 1900, Franţa
a evoluat mai lent, abia spre
sfârşitul perioadei revoluţiei
industriale. Cazul Germaniei
însă a fost puţin diferit, industrailizarea
fiind afectată de fărâmiţarea
politică a ţării, condiţiile
favorabile declanşării
revoluţiei în acest domeniu
concretizându-se câteva decenii
mai târziu.
Când a “izbucnit” însă
ce-a de-a doua revoluţie industrială,
caracterizată de
producţia în masă şi dezvoltarea
unor ramuri industriale
precum industria electrotehnică,
chimică sau a automobilelor,
Germania era mult
mai bine plasată. Consolidându-şi
poziţia de lider în
cercetarea chimică în universităţi
şi laboratoare industriale,
G ermania a devenit dominantă
în industria chimică
din lume în secolul al XIXlea,
chiar dacă din punct de
vedere tehnologic i-a mai trebuit
ceva până să depăşească
Regatul Unit şi Franţa.
Următoarea etapă, cea a
digitalizării industriei este
considerată cea de-a treia
revoluţie industrială. Economistul
Jeremy Rifkin are o
viziune clară asupra felului în
care acest lucru va influenţa,
Opinii FEBRUARIE
2015 15
Întrebare: Este pregătită România
pentru a 4-a revoluţie industrială
nu doar domeniul economic,
ci şi alte domenii - ne cere
să ne imaginăm sute de milioane
de oameni care produc
propria energie verde în casele
lor, birouri şi fabrici, însă
aceasta nu e tot. Ceea ce este
mai interesant este împărţirea
acesteia cu celălalt, precum
într-un „internet al energiei”,
la fel cum acum folosim “share”
pentru a distribui on-line
informaţiile.
Prin apariţia imprimantei
3D, capabilă de a produce
chiar şi alimente, se trece la
ceea ce specialiştii numesc
″cea de-a patra revoluţie
industrială″, Industria 4.0,
caracterizată prin personalizarea
puternică a produselor
în condiţiile de producţie de
masă şi interconectabilitate.
Impactul Industrie 4.0 se
anunţă a apărea în mai multe
domenii, cu efecte majore în
final la nivel socio-economic.
Va fi interesant de ur-
conduce la narcisism, depresie
şi anxietate în rândul
tinerilor
Chiar dacă fotografiile
selfie reprezintă un simplu instrument
de auto-promovare,
acest fenomen poate deveni
periculos pentru societate, deoarece
formează o generaţie
de narcisişti, cred psihologii.
“În mediul online întotdeauna
va fi cineva mai frumos, mai
destept şi mai sus decât tine,
lucru care răneşte şi imaginea
de sine poate fi afectată. Din
acest punct de vedere, Facetivele
de implicare a diasporei
în viaţa economică şi
politică a ţării. Un exemplu
de instrument de pe agenda
politică a diasporei este cel
al Irlandei, care îşi bazează
programul educaţional, ştiinţă
şi tehnologie pe cunoştinţele
celor din afară. Strategia
pentru diaspora este
văzută de multe ori ca fiind
una la nivel de stat naţional.
Aşadar, credeţi că se poate
implica DIASPORA în a
4-a revoluţie industrială din
România
Nota redacţiei:
Dan LUCA este în prezent
Directorul Institutului
EurActiv din Bruxelles. Este
stabilit la Bruxelles din 1997,
fi ind de asemenea profesor
la universităţi din Bruxelles,
Bucureşti şi Cluj. În 2003 a
înfi inţat Clubul ″România-
UE″ Bruxelles, iar în 2009
primul think-tank românesc
din Bruxelles, GrupRomânia.
Ce spun psihologii despre nevoia
de “selfie-uri”
Tinerii, din ce în ce mai
narcisişti pe Facebook, doar
unul din zece recunoaşte asta
În contextul în care
F acebook a devenit un canal
în care “selfie-ul” este din ce în
ce mai răspândit, numai 11,9%
dintre utilizatorii din România
recunosc că motivul principal
pentru care accesează reţeaua
este pentru promovarea imaginii
personale. În acelaşi timp,
marea majoritate (73,6%) declară
că foloseşte Facebook
strict pentru socializare, potrivit
studiului “Facebook, betwemărit
în 2015 cum va juca
Germania în această piesă a
reindustrializării Europei, în
formula propusă de cancelarul
Merkel – Industry 4.0,
având “culmea”, şi un joker
– comisarul european pentru
economie digitală.
Ce potenţial de afirmare
are însă România Guvernatorul
Băncii Naţionale anticipa
încă de acum un an trecerea
de la producţia de serie
la producţia personalizată, pe
scară largă. „Avantajul de a
lua şi a folosi forţa de muncă
din China dispare şi reapare
avantajul de a avea producţia
lângă piaţă. Vedem cum
marile fi rme pleacă şi revin
în SUA, revin în Europa. Se
întâmplă şi în România, prin
unele părţi”.
Responsabilizarea politicã
nu implicã doar câştigarea urmatoarelor
alegeri, ci de fapt
conceperea politicilor publice
necesare îmbunătăţirii calien
socialization and personal
image promotion”, publicat
în The Communication and
Marketing Journal.
Deşi nevoia de socializare
reprezintă un comportament
normal, chiar dacă vorbim de
lumea reală sau mediul online,
potrivit psihologilor, tulburările
de comportament apar atunci
când utilizatorii, în special
aparţinând generaţiei tinere,
pun mai mare accent pe promovarea
sinelui şi mai puţin pe
procesul de socializare.
Fenomenul selfie poate
tăţii vieţii cetăţenilor, dar şi
pentru a pregăti ţara pentru
următorii ani. Nu ar strica
deci lansarea unui Masterplan
în România pe acest subiect,
sau mãcar o dezbatere pe subiectul
″România şi Industry
4.0″ la televiziunile atât de
dragi românilor.
Şi dacă Diaspora a devenit
- în sfârşit -, subiectul
politic cel mai mediatizat
din România, poate nu este
rău ca în acest ″Task Force
Industrie 4.0″ la nivel naţional
să fie incluse şi persoane
din Diaspora. Dar haideţi să
trecem peste populismul liguşitor
şi să intrăm în realitate.
E mai benefică atât românilor
din România, cât şi celor din
afara ţării.
Emigranţii nu trebuie
văzuţi precum trădătorii de
ţară, iar conceptul trebuie
îndepărtat. Reiterez faptul
că existenţa relaţionării instituţionale
atrage şi obiec-
book-ul este o piedică în calea
comunicării, apropierii dintre
oameni. Din cauză că petrec
foarte multe ore pe reţelele de
socializare, tinerii de azi nu
mai stiu să construiască relaţii
interumane funcţionale din
care să primească atenţie, iubire
şi validare. Aceste nevoi şi
trebuinţe, nefiind satisfacute în
viaţa reală, ei şi le satisfac în
lumea virtuală”, este de părere
psihologul Iuliana Fulas.
De asemenea, specialistul
consideră fenomenul selfie ca
fiind “o formă de narcisism, un
strigăt după atenţie întemeiat
pe singurătate şi apare din dorinţa
a fi iubiţi, validaţi de ceilalţi,
din dorinţa de a umple un
gol din suflet”.
Motivul principal pentru
care majoritatea tinerilor aleg
să-şi facă selfie şi să posteze
aceste fotografii în reţelele sociale
online, potrivit psihologului,
este stima de sine scazută şi
nevoia de atenţie şi validare.
Psihologul afirmă că o fotografie
selfie promovează doar
aspectul fizic, nu şi alte calităţi,
iar comparaţia cu „idealurile de
frumuseţe” pe care mass-media
le promovează şi ridicarea aspectului
fizic la nivel de valoare
absolută, poate duce la dezvoltarea
unor probleme emoţionale.
“Un comentariu negativ, o
glumă sau puţine like-uri la o
fotografie selfie îi impinge pe
mulţi tineri la gesturi extreme.
Vizionarea fotografiilor selfie
sau a status-urilor unor persoane
care par a fi perfecte şi fericite
poate duce către o stimă de
sine scăzută, anxietate şi depresie”,
crede psihologul Iuliana
Fulas.
Selfie-ul este un mod neautentic
de a menţine echilibrul
interior
“Tinerii trebuie să înţeleagă
că, folosite moderat, fotografiile
selfie pot fi unelte pozitive în
exprimarea sinelui, dar atunci
când postează selfie-uri în exces,
caută, de fapt, aprobarea
celor din jur, caută validare şi
menţinerea unei imagini de
sine pozitive. Selfie-urile sunt
un mod neautentic de a menţine
echilibrul interior”, consideră
psihologul Iuliana Fulas.
Specialistul spune că nu
e nimic anormal să căutăm
atenţia, aprobarea, validarea în
relaţia cu celălalt, însă acestea
pot fi benefice doar în relaţii
interumane directe, bazate pe
comunicare, iubire, intimitate,
emoţii şi sentimente profunde.
“A crea o prietenie cere timp,
contact vizual real, trebuie să
simţi, să vezi, să auzi persoana
respectivă, cunoaşterea reală
este vitală şi aduce un echilibru
ce nu-l vom mai căuta în lumea
virtuală”, declară psihologul
Iuliana Fulas .
Pentru a preveni generarea
stării de depresie şi anxietate,
psihologul le recomandă părinţilor
să monitorizeze timpul
petrecut de copiii lor pe
Facebook, iar orice schimbare
aparută în comportamentul copiilor/tinerilor,
să fie un semnal
de alarmă, deoarece în spatele
unui banal selfie se pot ascunde
multe frustrări şi sentimente
negative. De cealaltă parte, psihologul
Iuliana Fulas crede că
tinerii ar trebui să se analizeze
atent, punându-şi câteva întrebări
de bază: Cine sunt eu, Ce
cred despre mine, De ce sunt
singur/singură, De ce nu am
contacte reale Ce temeri am,
Mă simt neîmplitit/ă, Cum fac
să-mi rezolv aceste probleme,
iar următorul pas este consultarea
unui specialist.
Persoană de contact
Iuliana Fulas
Psiholog
0723.081.070
Transmite,
Dr. Tănase Tasenţe
Director General
Plus Communication

16
FEBRUARIE
2015
Prof. Irina Georgescu Şova
California/USA
te în sufletul părinţilor cum
că, dacă anumite fapte sau
vorbe ale lor nu apar pe listă,
înseamnă că nu au greşit
faţă de copil.
Ceea ce pentru un părinte
este o greşeală, pentru un altul
este ceva normal faţă de care
nu are pic de sentiment de
culpabilitate.
Când un părinte greşeşte
faţă de copilul său, el va şti
singur numaidecât, instinctiv,
pentru că îi va spune inima
imediat şi oricine orice i-ar
zice cum că nu a greşit, nu îi
va aduce liniştea.
A greşi implică toate acele
acţiuni, vorbe, fapte făcute cu
voie sau fără de voie şi care
dau părintelui un puternic
disconfort, o stare sufletească
de rău, în el se bat convingeri
opuse că a procedat bine sau
nu, regretă sincer vorba, fapta,
întâmplarea şi ar vrea să
dea timpul înapoi.
Greşelile vin din anumite
credinţe şi convingeri pe care
le purtăm cu noi încă din copilărie,
care corespund unui
sistem de valori moştenit şi
pe care în prezent îl negăm
pentru că el nu mai corespunde
credinţelor şi concepţiilor
noastre prezente.
Acest conflict de interese
interior este imediat recunoscut
de un suflet de părinte şi
decide singur când a greşit
sau nu faţă de copilul său.
De ce şi părinţii, şi copiii
trebuie să spună „Îmi pare
rău!”
Este atât de uşor pentru
adulţi să spună “Îmi pare
rău!” atunci când greşesc faţă
de alţi adulţi. Şi, totuşi, atât
de greu să le spună propriilor
lor copii “Am greşit! Îmi
pare rău! Iartă-mă!”. Cu toa-
Părinţi şi copii
Recunoşti sau nu în faţa
copilului că ai greşit
O problemă des întâlnită
în relaţia părinţi şi copii este
“autoritatea” adultului. Concepţia
generală din moşi-strămoşi
pe această relaţie este
că părintele este “mare”, ştie
“multe” şi este un “model”
demn de urmat.
Cu toate acestea, a greşi
este omeneşte şi părinţii mai
comit şi erori în eforturile lor
de a modela şi educa un viitor
adult, provocare deloc uşoară.
Unele asemenea erori au consecinţe
suficient de neplăcute
asupra copilului sau familiei,
lăsând chiar şi răni sufleteşti
sau fizice, încât este clar că ai
greşit.
Şi atunci se pune întrebarea:
Recunoşti sau nu în
faţa copilului că ai greşit
Are vreo consecinţă favorabilă
a-ţi recunoaşte erorile
şi limitele umane Şi dacă
recunoşti, afectează acest
lucru relaţia dintre părinte şi
copil
Înainte de a analiza acest
delicat subiect, e important
să definim ce este aceea o
greşeală a părintelui faţă de
copilul său. Este imposibil
de prezentat o listă concretă
şi finită care să aducă linişte
acestea, părinţii îşi educă
şi deseori obligă copiii să le
spună “Am greşit! Iartă-mă!”
la fiecare greşeală pe care o
fac.
Iar această “strategie”
poate să nu fie tocmai corectă.
Teama majoră este că dacă
admiţi în faţa copilului că ai
greşit îţi pierzi din imaginea
de “perfecţiune”, îţi scade
autoritatea şi pierzi respectul
copilului şi deci ratezi ca data
viitoare să te mai asculte, deci
sfârşeşti prin a fi un eşec de
părinte. Aceasta este teama
din spate care ne face să fim
aşa de rigizi.
Se întâmplă acest lucru
când recunoşti că ai greşit în
faţa unui adult Cu siguranţă
răspunsul este NU. Celălalt
adult ia notă de ceea ce tu îi
spui şi chiar apreciază sinceritatea,
deschiderea ta. Specialiştii
în psihologia copilului
spun că aceeaşi reacţie o vei
obţine şi când recunoşti greşeala
în faţa unui copil.
Nu-ţi vei submina în nici
un fel autoritatea, nu vei părea
deloc slab în ochii copilului,
nu vei pierde respectul lui.
Dimpotrivă! El va învăţa că
este normal să mai şi greşeşti,
este firesc să discuţi deschis
despre asta, îi va creşte încrederea
şi respectul în tine.
Nu va creşte cu sentimentul
de vinovăţie, construit pe
imaginea părintelui perfect şi
a copilului care greşeşte tot
timpul. Cu alte cuvinte, îi va
creşte şi încrederea şi respectul
de sine. Mai mult, copilul
va avea un model demn de
urmat, îi va fi mai uşor să empatizeze
cu ceilalţi, va fi mai
iertător şi totodată mai atent
să nu rănească sentimentele
altora.
O altă lecţie pe care i-o
predai prin sinceritatea ta este
cea a responsabilităţii. Prin
recunoaşterea faptului că ai
greşit, îţi asumi greşeala şi vei
lua toate măsurile pentru a o
repara. În acest fel, copilul tău
va învăţa să-şi asume responsabilitatea
şi să suporte consecinţele
faptelor sale. Problemele
cu care te confrunţi
trebuie rezolvate şi nicidecum
ascunse “sub preş”.
Beneficiul de a-ţi recunoaşte
greşelile faţă de copilul
tău se răsfrânge şi asupra
ta: în loc să porţi în suflet
povara vinovăţiei, sperând
că cel mic uită, te eliberezi
şi tu, sudându-vă relaţia cu
adevărat.
Cum reacţionează copiii
la criticile adulţilor
Sunt mulţi părinţi care
consideră că o critică constructivă
este mereu binevenită
şi că îi va ajuta pe
copii să nu mai lase hainele
pe podea, să dea o mână de
ajutor prin casă la treburile
gospodăreşti, să nu mai întârzie
seara, acasă, să stea
mai puţin la calculator şi
mai mult la lecţii etc.
Totuşi, când ajung să
aibă copii la vârsta adolescenţei
îşi dau seama că
această critică constructivă
nu este deloc constructivă şi
nu ajută la mare lucru. Ci,
dimpotrivă, creşte încăpăţânarea
copiilor, îi îndepărtează
de părinţi şi îi fac să
aibă reacţii exagerate ceea
ce îi enevează pe părinţii
care, la rândul lor, înăspresc
critica.
Într-un studiu publicat
în jurnalul american Social
Cognitive and Affective
Neuroscience, cercetătorii
de la Universitatea din
Pittsburgh au încercat să
găsească legătura dintre critică
şi comportamentul adolescenţilor.
Eu au studiat reacţia
adolescentelor la criticile
mamelor. În timpul studiului
au fost scanate creierele
fetelor în timp ce ascultau
două tipuri de stimuli: unul
- critica, altul comentarii
neutre venite din partea mamelor
lor.
Astfel s-a descoperit că
în timp ce ascultau criticile
mamelor, s-a înregistrat
o activitate cerebrală
intensă în mai multe zone
ale creierului responsabile
cu emoţiile de tip negativ.
Concomitent s-a înregistrat
o scădere a activităţii cerebrale
în zonele care temperează
emoţiile.
Deşi studiul lasă în urmă
multe semne de întrebare,
el este considerat un punct
de început foarte important
în ceea ce priveşte reacţia
copiilor la criticile adulţilor.
Stimulii negativi sunt
percepuţi în creier ca ameninţări
şi, ca atare, acesta
produce trei tipuri de reacţii
– luptă, fugă, blocaj – , cu
scopul de a apăra corpul.
***

Pagina copiilor FEBRUARIE
2015 17
Prof. Letiţia Coza
Lunca/Brad, România
Mărţişor – somn uşor
Mai doarme încă sub zăpadă
Ăla micu’: Ghiocel!
Rar un fulg mai stă să cadă,
Ţipă-o pasăre sub cer.
Iar izvorul se deşteaptă,
Şopotind îşi face drum,
Ocoleşte satu-n fum
Răsărind sub brazda dreaptă.
Soarele strălucitor
Orologiul îşi porneşte,
Mirat, cerul limpezeşte,
Numai eu oftez cu dor:
Unu Martie – „Mărţişor –
Şnur lucrat cu bucurie,
O, e-un talisman uşor,
Roşu cu-alb! Ţi-l trimit ţie!”
Bucuria
lecturii
Lucrează în ritm vioi
şi află cuvinte noi!
Vorbe alese ai ţesut,
Covoraşele-ai umplut!
Jocul nou nu este greu:
Rând pe rând, câte-un careu
Ce pătrate albe are
Iar aşteaptă completare;
Tu lucrează-n ritm vioi
Şi află cuvinte noi!
Careul magic, să ştii,
Cuvântul nou îl va numi!
Rezolvarea careurilor din lunile noiembrie 2014, decembrie 2014 şi ianuarie 2015:
„Ăi mici româneşte să citească” (Occidentul Românesc, noiembrie 2014)
1. Internet; 2. Poezie; 3. Trimit; 4. Invitaţie; 5. Catrene; 6. Treceţi; 7. Scris; 8. Ritm; 9. Exersaţi
Verticala AB: Româneşte
„Sfântă moştenire” (Occidentul Românesc, noiembrie 2014)
1. Minte; 2. România; 3. Rosteşte; 4. Hârtia; 5. Pâine; 6. Cântecul; 7. Culmile; 8. Bucuroşi;
9. Fire
Verticala AB: Moştenire
„Mici comori” (Occidentul Românesc, decembrie 2014)
1. Copii; 2. Noi; 3. Zâmbesc; 4. Coală; 5. Tăria; 6. Scris
Verticala AB: Comori
„Datina străbună” (Occidentul Românesc, decembrie 2014)
1. Drum; 2. Crai; 3. Rugători; 4. Iisus; 5. Noastră; 6. Acasă
Verticala AB: Datina
„Mihai Eminescu” (Occidentul Românesc, ianuarie 2015)
1. Seară; 2. Muzică; 3. Inima; 4. Cadenţă; 5. Noaptea; 6. Vals; 7. Farmec; 8. Suflet
Verticala AB: Eminescu
„Ţesătoarea eminentă” (Occidentul Românesc, ianuarie 2015)
1. Mulţime; 2. Cer; 3. Singură; 4. Pace; 5. Trează; 6. Foarte; 7. Incandescente; 8. Făureşte;
9. Firelor; 10. Şoapte
Verticala AB: Ţesătoarea
Invitaţie la scris
Careul 1: pe verticala AB vei descoperi titlul
unei schiţe de I. L. Caragiale (două cuvinte)
1
2
3
4
5
(Mail prin internet)
1. Mesaje în mod .....................
2. ............................. în catrene
3. E mai ................ nimic de zis
4. Nu admit nici ........................
5. Nici .......................................
Careul 2: pe verticala AB vei descoperi titlul
capodoperei poeziei populare româneşti
1
2
3
4
5
6
7
(Ţara-casă urme lasă)
A
B
A
B
1. Ăi de vin din moşi-......................
2. ............................... noastră dragă
3. Cântecul de ....................... şi jale
4. Rosteşte în ........................ mumii
5. S-o laşi sfântă .............................
6. Am în casă o ...................-ntreagă
7. Adu vorba cea..............................
(Fata – Stea dans vrea)
Completează careurile cu cuvinte din poeziile indicate, care au apărut în ultimele trei numere
ale publicaţiei „Occidentul Românesc” (noiembrie, decembrie şi ianuarie), la „Pagina
copiilor”. La fiecare careu vei găsi indicată, între paranteze, poezia din care trebuie să te inspiri.
Dacă nu ai păstrat ziarele, poţi regăsi poeziile respective pe pagina de internet www.
occidentul-românesc.com. Rezolvările acestor careuri vor apărea în numărul din luna martie.
Careul 5: pe verticala AB vei descoperi titlul poeziei lui Mihai E minescu, poezie
considerată capodopera literaturii româneşti culte
1. Ea-ţi înfige-n ........................ ace
2. După-o ........................... de sfere
3. .................................. cea cochetă
4. Are .......................; n-ai ce-i face!
5. Se iveşte înspre ............................
6. După-o muzică de ........................
7. Ascultată cu ..................................
8. Apărură milioane de .....................
9. ................................. cu trup de jar
10. ..............................-n doi, cadenţă
Careul 3: pe verticala AB vei descoperi numele autorului
român care a scris „Dumbrava minunată”
1
2
3
4
5
6
7
8
9
(Mâna fină dor alină)
A
B
1. Â-ul ....................... România
2. De aceea ....................... fină
3. Ocroteşte, .................... –alină
4. Adunând şi mici ...................
5. Nu mai lacrimă-n ..................
6. ...................................-n manuscris
7. Numai ..........................-n şuvoi
8. Literele-n .................................
9. Răsădeşte-n ....................... flori
Careul 4: pe verticala AB vei descoperi cum
numesc românii cântecele specifice Crăciunului
(Trei Crai spre stea)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
1
2
3
4
5
6
7
A
B
A
B
1. E noaptea de .....................! Ce bucurie!
2. Săracă pare, dar câtă .............................
3. Iisus ........................ s-a născut în ieslea
4. Păstrează prin ......................-n veşnicie
5. Şi ninge, ............................. e semn bun
6. E-atât de dragă ........................ străbună
7. Răsare steaua şi .............................-nvie

18
FEBRUARIE
2015
Lorena G. Borrero - Málaga
El cultivo del olivo tiene en
la Costa Daurada una historia
milenaria. Ya en la época del
Imperio Romano se hablaba
del transporte de aceite desde
la ciudad de Tarraco a Roma.
Pero es en la época medieval,
con la llegada de los
monjes del Cister y sus modelos
de producciones agrarias,
cuando se plantan grandes extensiones
de olivos, aunque la
variedad arbequina parece ser
que llega en los tiempos de la
Corona de Aragón.
Los aceites de la DOP son
100% arbequina y tienen unas
características muy definidas:
un poco dulces, afrutados,
con aromas a tomate, manzana,
almendras… y muy equilibrados
en boca, con notas
amargas y picantes.
Las aceitunas sanas y en su
punto óptimo de maduración
se recogen manualmente con
peines y se llevan al molino
para la molturación y prensado
en frío. Estos aceites de
excelente calidad de la Costa
Daurada han conseguido en
pocos años colocarse en las
listas de los más premiados.
Por otro lado, el cultivo de
la avellana en las tierras del
interior del Camp tiene una
tradición centenaria, pero es
a finales del XIX cuando se
arrancan los viñedos atacados
por la filoxera y se sustituyen
por avellanos. Son cinco las
variedades amparadas en la
DOP Reus, y es la Negreta la
más abundante, casi el 90%.
Las avellanas se utilizan
en el mundo salado (salsas,
guisos, ensaladas...), pero
es en el mundo dulce donde
reina con todo su poderío
y para comprobarlo no hay
más que darse una vuelta
por el Portal de Catalunya,
en Reus, donde Sol nos deleitará
con un enorme muestrario
de avellanas en
diferentes texturas y elaboraciones:
coca de avellana,
chocolate con avellana, en
ensalada, croquetas frías
de queso de cabra con harina
de avellana, quesos con
jalea de azafrán y láminas
de avellanas garrapiñadas,
praliné de avellanas, vinagreta
de avellanas, catanias
(almendras caramelizadas
recubiertas con un praliné
de avellana y chocolate),
¡una delicia! Si no hemos
tenido suficiente dulce, en
la Confitería Poy se pueden
probar los floc de avellana,
el semifredo de avellana o
las cocas de cereza tan típicas
de Reus.
Con algo más de veinte
hectáreas repartidas en
pequeños huertos entre
montañas, la patata de Prades
(variedad Kennebec) ha conseguido
su IGP (Indicación
Geográfica Protegida) propia,
lo que da idea de la calidad
del producto. Siembran a finales
de primavera y recogen
manualmente dos semanas
después de haber muerto la
parte aérea de la planta, al finalizar
el verano.
La altitud –unos 950 metros–
, los fértiles suelos,
las bajas temperaturas y los
métodos tradicionales de
cultivo alargan el ciclo de
maduración de los tubérculos
con un resultado que no
puede ser mejor: una patata
con una piel lisa y consistente,
de textura harinosa,
con sabor dulce y ligeramente
acastañado, rica en
almidón y que es buena
para freír y para cocer. No
podemos dejar esta localidad
sin probar el trinxat
de Prades del Espasa y el
pastissets de Comtes, que
están hechos con patata.
Las „calcotadas”
Otro producto estrella de
esta zona es el calçot, una
cebolla dulce de la variedad
blanca tardía plantada dos veces;
en el primer año se prepara
el semillero a finales del
invierno y se trasplantan los
cebollinos en primavera; esos
cebollinos se transforman en
bulbos que se recogen en verano
y se guardan en un lugar
adecuado.
Cuando llega septiembre
se plantan de nuevo los
bulbos con la parte superior
cortada para que salgan los
tallos separados. Una vez que
empiezan a crecer los tallos
se cubren con tierra para que
blanqueen y queden más tiernos,
lo que se llama calzar o
aporcar. Se cosechan de enero
a marzo y se cocina a fuego
directo.
Es la época de las calçotadas,
de las reuniones familiares
y de amigos en las masías,
una gran fiesta popular. El
calçot se presenta en tejas de
barro acompañado con salsa
romesco. En el restaurante El
Tast de l’Àngel, en Valls, preparan
un menú degustación a
base de calçot: pulpo con puré
de patatas y calçot; foie con
mermelada de calçot; cordero
con puré de calçot… la imaginación
de Ángel con este producto
es única. Y Germans, en
su bombonería, no se queda
atrás: desde licor hasta bombones
rellenos de mermelada
de calçot. Una humilde cebolla
que da para mucho.
La Costa Daurada tiene
también cinco importantes
denominaciones de vino: los
blancos y rosados elaborados
con la variedad autóctona trepat
y los tintos crianza con la
ull de llebre de la Conca de
Barberà; los blancos afrutados
y equilibrados, los rosados
frescos y los tintos recios
y sabrosos de Tarragona; los
de Montsant, con sus blancos
suaves, además de los tintos y
rosados, sin olvidar los dulces
y rancios; el Penedès y sus
blancos ligeros con gusto a
frutas verdes y los tintos con
España
Productos y restaurantes
estrella de la Costa Daurada
más cuerpo y recuerdos de
frutos rojos, y los del Priorat,
vinos de una gran complejidad,
que cuando son jóvenes
son densos y brillantes y
ganan cuando envejecen en
barrica.
Además, tienen una importante
extesión de terreno
incluida en la DO Cava, donde
elaboran excelentes cavas
como el Do de Jané Ventura y
el rosado ideal para las tardes
tórridas de verano, además de
vinos tintos y excelentes blancos
aromáticos.
Comer y cenar
Llegado el momento de
combinar producto y elaboración
sobreviene la difícil
tarea de elegir restaurante,
que son muchos y buenos. El
Rincón de Diego, en Cambrils,
siempre sorprende. Diego es
un mago en los fogones, un
cocinero capaz de hacer combinaciones
arriesgadas con un
resultado espectacular: tartar
de jurel con sorbetes de cere-
zas, un cuscús de carabineros
a la plancha con bogavante y
curry, lenguado sobre un lecho
de hongos y salsa de cebollas,
ajo blanco con sardinas, lichis
y nieve de coco…
Por su parte, LolaTapes
es una apuesta diferente en
Tarragona, más informal,
una comida para compartir a
base de tapas y platillos que
encierran todo el sabor del
Mediterráneo. Una cocina
sencilla y auténtica basada en
la calidad de las materias primas
y en el producto de proximidad:
anchoas en aceite de
oliva con vinagreta de hongos,
pimientos, cebollinos y menta;
pulpo asado y patata; mollejitas
rebozadas; secreto a la brasa...
Hay que dejarse aconsejar
en el vino, que sorprenderá ya
que David es un buscador de
joyas embotelladas.
Para completar el trío de
ases está Xaloc, en el tarraconense
barrio del Serrallo.
Xavier fue pescador antes que
cocinero y para él los habitantes
del mar no tienen secretos,
sabe cómo sacarles todo
su sabor: boquerones fritos
o marinados, pulpitos rebozados,
gambas cocidas o a la
plancha, pulpo de potera con
alcachofas fritas (guiso marinero),
pulpo a la plancha...
A cada pieza lo suyo: vapor,
plancha, asado o marinado,
con cocciones muy ajustadas
y elaboraciones muy sencillas,
una combinación perfecta.
No se puede terminar sin
hablar de un pequeño restaurante,
nada sofisticado, con
una carta muy reducida de
comida casera hecha con producto
local: patatas, judías,
chorizo, butifarra, paellas de
la tierra –lleva cominos–…
y que está en uno de los parajes
más bonitos de la Costa
Daurada, en la Ermita de la
Mare de Déu de la Roca, un
paisaje que Miró inmortalizó
en sus lienzos.
El A380 de Emirates volará a partir de febrero entre Barcelona y Dubái
El gigante de los cielos, el
Airbus A380, está a punto de
operar en España. El próximo
1 de febrero, la aerolínea
Emirates incorporará uno
de sus A380 a la ruta entre
Barcelona y Dubái. El superavión,
de dos plantas, llevará
517 asientos, entre ellos las
14 suites de primera clase que
cuentan con cabinas, duchas y
Spa.
El A380 es el avión comercial
más grande del mundo.
Posee dos pisos, unidos por
dos escaleras, una en la popa
y otra en la proa. Tiene una
longitud de casi 73 metros (10
metros más que el A340), una
altura de 24 metros (similar a
la de un edificio de ocho plantas),
una envergadura, de ala
a ala, de 80 metros, y un peso
de 252 toneladas.
Necesita dos puertas de embarque
para agilizar la entrada
del pasaje a bordo y una pista
de más de tres kilómetros para
despegar. Puede volar a 13.000
metros de altura y alcanzar una
velocidad relativa de 945 kilómetros
por hora. El próximo
mes comenzará a volar, operado
por Emirates, en la ruta entre
Barcelona y Dubái. Será la
primera vez que el superavión
utiliza un aeropuerto español
para sus vuelos regulares.
El A380 reemplazará al
Boeing 777-300 ER de Emirates
que actualmente cubre la
ruta entre Barcelona y Dubái.
Despegará, cada día, a las 07.40
de Dubái y aterrizará en Barcelona
a las 12.10, para despegar
desde Barcelona a las 15.25 y
aterrizar en Dubái a las 00.45
del día siguiente. La mayor capacidad
del nuevo avión permitirá
ofrecer 2.198 asientos más
a la semana entre Barcelona y
Dubái, lo que puede suponer
un gran impulso a los viajes
de vacaciones y de negocios
en ambas direcciones y una
mayor oferta para los pasajeros
que, desde Barcelona, quieran
conectar en el aeropuerto de
Dubái con vuelos de Emirates
con destino a ciudades de
África, Asia o Australia.
En España, Emirates opera
desde el 1 de agosto de 2010,
cuando inauguró la ruta entre
Madrid y Dubái con un vuelo
diario, ampliada, en el 2012,
a dos vuelos diarios. En julio
de 2012 añadió a la ruta de
Madrid un vuelo diario entre
Dubái y Barcelona. Con la introducción
del A380 en la ruta
de Barcelona, Emirates sumará
21 vuelos con 7.560 plazas semanales
entre España y Dubái.
Emirates es el mayor operador
mundial del gigante de
los cielos. Cuenta con una flota
de 35 A380 y tiene 55 pendientes
de entrega por parte
del consorcio Airbus. Estrenó
su primer servicio regular
con el A380 el 1 de agosto
de 2008, en la ruta sin paradas
más larga de la compañía,
entre Dubái y Nueva York,
11.023 kilómetros que el
avión cubre en 13 horas y 26
minutos. Cinco años después
del primer vuelo con el primer
A380, Emirates ha transportado,
a bordo de estas naves, 18
millones de pasajeros. Ahora
llega a Barcelona.
Suites en primera, bar en
Business
El A380 de Emirates que
operará entre Barcelona y
Dubái a partir del día 1 del
próximo mes de febrero ofrecerá
517 asientos, de los cuales
14 corresponderán a las suites
privadas de la primera clase,
76 a la clase Business y 427 a
la clase Turista. Las suites del
A380 permiten a sus pasajeros
aislarse por completo del resto
de la cabina. Cada suite cuenta
con una puerta corredera,
minibar personal, armario, espejos,
tocador y una cama con
colchón completamente abatible.
El avión aloja, también
para sus pasajeros de primera
clase, dos duchas Spa con toallas
de hilo.
En la clase Business,
Emirates ofrece dos espacios
singulares: dos bares que permiten
acodarse en torno a una
barra circular cuyas formas
están inspiradas en el bar que
la PanAm situó en el piso superior
de los B747, cuando
volar en ese espacio, en esos
aviones, resultaba prohibitivo
para nadie que no fuera de la
jet set. Situados en la planta
superior, los bares del A380 de
Emirates permiten permanecer
de pie, charlando con la tripulación
o con los compañeros de
viaje. Poseen también asientos
alrededor de la barra, como en
un pub, mesas de un solo pie
y otros detalles que generan
el ambiente y la fisonomía del
único bar que opera entre las
nubes.

Zoe Stoleru - Valencia
De la fericirea debordantă
până la disponibilitatea de a
trece cu vederea greşelile altora,
iată cum te transformă
dragostea. Când suntem îndrăgostiţi
plutim pe norişori
pufoşi. Zâmbim fără motiv.
Îi întrebăm pe cei din jur
cum se simt, pentru a le da
ocazia să ne întoarcă întrebarea,
ca să putem ofta adânc
şi să mărturisim că viaţa nu a
fost nicicând mai frumoasă.
Ne trezim dimineaţa şi vrem
să începem ziua cât mai repede
şi să dăm ce avem mai bun
din noi.
Dar oricât ar fi de minunat,
dragostea ne şi “prosteşte”.
Ne face să sunăm o persoană
de 67 de ori până când răspunde
şi ne acordă atenţie,
sau spunem scuze şi te iubesc
de mult mai multe ori decât
ne-am dori. Ne face să ne
schimbăm culoarea părului,
activităţile din timpul liber şi
chiar personalitatea.
Iată câteva moduri în care
dragostea îţi transformă personalitatea:
Te simţi fericit şi neliniştit în
acelaşi timp
Probabil te întrebi cum
adică fericit şi neliniştit în
acelaşi timp. Când eşti îndrăgostit,
totul devine posibil.
Conform unui studiu publicat
pe site-ul medical LiveScience,
o persoană se poate simţi
fericită când e îndrăgostită,
dar şi neliniştită în acelaşi
timp.
Eşti dependent
Dacă ai fost vreodată de
părere că dragostea e o dependenţă
de care nu poţi scăpa,
conform site-ului WebMD, nu
ai fost prea departe de adevăr.
Dragostea eliberează substanţe
care te fac să te simţi bine,
similare cu cele declanşate de
oricare altă dependenţă perfidă
cu care ne confruntăm în viaţă.
Îţi asumi mai multe riscuri
Indiferent că iubeşti pe cineva
care stă la două uşi sau
două ţări depărtare de tine,
Medical Daily spune că “dependenţa”
pe care o simţim
când iubim ne dă curaj să ne
asumăm mai multe riscuri
pentru a ajunge la inima persoanei
iubite.
Eşti mult prea protector
Un studiu recent efectuat
la Universitatea de Stat din
Florida a arătat că dragostea
poate face ca o persoană să
devină mult prea protectoare
cu partenerul ei.
Nu te poţi concentra
Dacă mintea începe să
se învârtă în cercuri şi nu te
poţi concentra nici la cele
mai mărunte sarcini din rutina
ta zilnică, dragostea e de
vină. Când eşti îndrăgostit,
creierul îşi pierde abilitatea
de a-şi menţine concentrarea
pe ceea ce trebuie să rezolve,
Stil, sănătate, frumuseţe FEBRUARIE
2015 19
Dragostea îţi modifică personalitatea
explică un studiu efectuat la
Universitatea din Maryland.
Eşti plin de încredere
Cu alte cuvinte: dragostea
te face să iei viaţa în piept plin
de încredere, în loc să adopţi
o atitudine pesimistă, spune
ScienceDaily.
Dacă eşti mai instabil emoţional,
te echilibrezi
Un studiu publicat recent în
revista Journal of P ersonality
(Revista personalităţii) a analizat
modul în care dragostea
afectează pe termen lung
personalitatea şi a descoperit
că, gândirea negativă poate fi
dezvăţată. În urma observării
unor persoane considerate
nevrotice, deprimate sau anxioase,
cercetătorii au descoperit
că deveneau mult mai
stabile într-o relaţie plină de
iubire.
Nu critici
Eşti surprins/a că iubita/ul
tău te încurajează în tot ceea
ce faci de la carieră, până la
felul în care îţi rezolvi un conflict
cu un prieten Scanările
efectuate asupra creierului
arată că atunci când unei persoane
i se arată poza partenerului,
sau a cuiva iubit, zona
creierului ce guvernează simţul
critic, cortexul frontal, se
închide şi persoana respectivă
renunţă la orice simt critic sau
îndoială.
Eşti mai deştept
Creierul unui om îndrăgostit
este unul inteligent. Dragostea
declanşează centrul de
dopamină al creierului, care
stimulează abilităţile motorii
şi cognitive. Într-un studiu,
participanţii priveau un ecran
pe care se afişau rapid diverse
nume, iar când apărea numele
persoanei iubite, abilitatea lor
de a rezolva sarcinile primite
creştea dramatic.
Documentare:
http://www.dailymail.co
http://mentalfloss.com
http://www.sciencedaily.com
http://www.medicaldaily.com
http://www.webmd.com
http://www.livescience.com
http://www.care2.com
Trebuie să-ţi schimbi
stilul de viaţă
Efectele reziduale ale consumului
de alcool, nopţilor nedormite,
lipsei de mişcare şi ale
dulciurilor pe care le consumi
cu poftă se acumulează şi se resimt
zi după zi , lună după lună.
Din păcate, efectele nu sunt sesizabile
la început şi pot trece
neobservate şi netratate.
Dacă acorzi atenţie însă la
semnalelor discrete pe care ţi
le dă corpul, îl poţi ajuta să fie
mai sănătos şi mai fericit fără
să ajungi să suferi de o boală
cronică, pe care mulţi dintre
noi o acceptă ca fiind o parte
normală a vieţii.
Dacă suferi de unul dintre
aceste 5 simptome, alimentaţia
şi stilul tău de viaţă ar trebui
schimbate … şi fără nicio amânare!
Iată 5 semne care îţi spun
că este timpul să îţi schimbi stilul
de viaţă!
Eşti balonat. Alimentele pe
care le consumi şi chiar modul
în care o faci pot determina
balonarea. Sensibilităţile alimentare
se manifestă deseori
sub formă de balonare, dar şi
stresul sau mestecatul rapid
sau insuficient pot fi motive la
fel de bune. Renunţă la alimente
procesate, zahăr şi lactate
(dacă există posibilitatea să fii
sensibil) şi încearcă să consumi
multe legume bogate în fibre
pentru a-ţi curăţa stomacul.
Poţi de asemenea să introduci
probiotice de calitate în alimentaţia
zilnică.
Eşti nervos şi indispus.
Acestea sunt de regulă efecte
secundare ale stresului cronic
şi oboselii. Durerile de cap sunt
şi ele legate de alimentaţie, aşa
că fii atent la ce mănânci. Fă
o baie cu sare Epsom pentru a
beneficia de efectele calmante
ale magneziului şi încearcă să
te abţii de la dulciuri şi carbohidraţi
rafinaţi, care nu fac decât
să înrăutăţească lucrurile.
În schimb, alege alimente care
să-ţi satisfacă pofta de dulce,
dar să fie şi sănătoase, precum
cartofii dulci sau budinca din
seminţe de chia.
Ai ochii umflaţi. Dacă eşti
în urmă cu somnul şi ai exage-
rat cu paharele de vin, ochii tăi
vor avea de suferit. Masează-ţi
faţa încet şi încearcă nişte exerciţii
de mobilitate – gen yoga
– care să pună limfa în mişcare.
Ceaiurile detoxifiante cu
păpădie sau ciuline pot fi şi ele
foarte bune pentru ficatul tău
suprasolicitat. Dar cel mai important,
relaxează-te şi recuperează
orele de somn pierdute!
Ai tenul tern. Excesul de
sare, zahăr, cofeină şi alcool pot
contribui la lipsa de strălucire a
pielii. Când corpul tău munceşte
din greu pentru a digera sau
procesa anumite alimente, pielea
este prima care are de suferit.
Pentru a evita acest lucru,
consumă din plin legume cu
frunze verzi şi hidratează-te din
belşug. Periajul uscat al pielii
este o altă modalitate foarte
bună de a înlătura celulele
moarte şi a stimula regenerarea
pielii, pentru circulaţia limfei,
refăcând astfel aspectul fin şi
luminozitatea pielii.
Mintea ţi-e înceţoşată.
Renunţă la zahăr şi la mierea
granulată şi crudă! Incapacitatea
de a gândi clar şi de a te
concentra la lucruri simple este
un semn clar al consumului excesiv
de zahăr şi probabil şi al
sensibilităţii la insulină. Anumite
sensibilităţi la mâncare,
cum ar fi cea la lactate pot dezechilibra
şi ele puterea de concentrare.
Combină renunţarea
la zahăr sau lactate cu mai multă
mişcare şi introdu o doză de
creativitate în viaţa ta zilnică…
şi mintea ta va zbârnăi din nou!
Dacă renunţi la anumite
alimente timp de câteva săptămâni,
adaugă-le treptat şi
observă cum te simţi când le
mănânci. Dacă eşti din nou
balonat şi iritabil, atunci mai
bine renunţi de tot la alimentele
respective. Ascultă-ţi
corpul şi renunţă la tot ce nuţi
face bine şi te va recompensa
cu sănătate şi energie
din plin!
Documentare:
http://www.care2.com
http://www.sciencedaily.com
http://www.medicaldaily.com
http://www.webmd.com

20
FEBRUARIE
2015
Prof. Andra Mateescu Gutiérrez
Alicante/ Spania
Denumirea de Făurar vine
de la Faur, adică timpul când
se ascuţeau uneltele pentru începutul
sezonului agrar. Pentru
că are 28 sau 29 de zile,
Făurar este considerat fratele
cel mic al lunilor anului.
Sfântul Trifon (1 februarue)
(Trif Nebunul): sfânt
care apără viile şi livezile de
omizi, lăcuste, viermi, gândaci.
Pentru a proteja holdele
de insecte, era sărbătorit prin
diferite interdicţii la muncă.
Oamenii se duc dimineaţa la
biserică ca să ia aghiazmă făcută
anume, cu care stropesc
viile, livezile, grădinile.
Numele de Trif Nebunul,
după istorisirile populare, i se
trage din faptul că a speriat-
o pe Maica Domnului atunci
când aceasta se ducea la biserică
după 40 de zile de la
Naşterea lui Iisus Hristos.
La 40 zile după Crăciun,
la 2 februarie, când biserica
ortodoxă sărbătoreşte Întâmpinarea
Domnului, spiritualitatea
populară păstrează sărbătoarea
numită Stretenie sau
Ziua Ursului. Se consideră că
în această zi anotimpul rece
se confruntă cu cel cald, sărbătoarea
fiind un reper pentru
prevederea timpului calendaristic.
Oamenii puneau schimbarea
vremii pe seama comportamentului
paradoxal al
ursului, numit Al Mare sau
Martin. Pentru a câştiga bunăvoinţa
animalului sălbatic,
ei aşezau pe potecile pe unde
obişnuia să treacă acesta, bucăţi
de carne sau vase cu miere
de albine.
Se consideră că puterea
acestui animal era transferată
asupra oamenilor, în special
asupra copiilor, dacă aceştia
se ungeau, în ziua de 2 februarie,
cu grăsime de urs.
Bolnavii de „sperietoare”
erau trataţi în această zi prin
afumare cu par smuls dintr-o
blană de urs.
Se credea că, dacă în
această zi este soare, ursul
iese din bârlog şi, văzându-şi
umbra, se sperie şi se retrage,
prevestind, astfel, prelungirea
iernii cu încă 6 săptămâni.
Dimpotrivă, dacă în ziua de
Stretenie cerul este înnorat,
ursul nu-şi poate vedea umbra
şi rămâne afară, prevestind
slăbirea frigului şi apropierea
primăverii.
Sfântul Vlasie (11 februarie):
în această zi încep
să se întoarcă păsările migratoare;
Sfântul Vlasie este protectorul
femeilor însărcinate;
sărbătoarea este respectată de
femeile gravide pentru a naşte
copii sănătoşi.
Dragobete - Sărbătoarea
Îndrăgostiţilor (24 februarie):
este fiul Dochiei, identificat
cu Eros în mitologia
greacă şi Cupidon în mitologia
română. În unele zone
Dragobetele poartă numele
de Năvalnicul, flăcău care ia
minţile fetelor şi tinerelor femei.
El a fost transformat de
Maica Domnului în floarea cu
acelaşi nume. Acum păsările
încep să îşi facă cuiburi. Băieţii
şi fetele trebuie să se întâlnească
de Dragobete ca să
rămână îndrăgostiţi tot anul.
Tradiţii
Tradiţii şi obiceiuri
româneşti în
februarie
Dragobete
Sărbătoarea iubirii
la români
Dragobetele este o re a fertilităţii, căci sub ocrotirea
sărbătoalui
se formează perechile, atât la
oameni, cât şi la păsări. Gospodarii
începeau, la 24 februarie,
lucrul pe câmp şi în bătătură,
deoarece orice treabă iniţiată de
Dragobete era cu spor.
Credinţe populare
Dragobetele se celebrează
la 24 februarie, în unele locuri
la 28 februarie sau 1, 3 ori 25
martie, confuzia fiind cauzată
de cele două calendare, iulian
şi gregorian. Odinioară, prin
satele româneşti se striga:
Dragobetele sărută fetele!
Se credea că cine participă la
sărbătoare avea să fie ferit tot
anul de boli. De aceea fetele
şi flăcăii, îmbrăcaţi în straie
de sărbătoare, se întâlneau
în curtea bisericii, apoi, dacă
vremea era frumoasă, plecau
în pădure să culeagă ghiocei şi
alte plante miraculoase, pentru
a descânta de dragoste.
Dacă vremea era urâtă, se
strângeau în casa unuia dintre
ei şi se ţineau de poveşti şi jo-
curi. Tot de Dragobete fetele şi
băieţii se logodeau simbolic,
de cele mai multe ori acestea
fiind urmate de logodne
adevărate sau, prin alte zone,
tinerii legau frăţii de sânge.
Taina legământului fiind astfel
asigurată de Dragobete, el nefiind
doar zeul iubirii, ci şi al
prieteniei şi al armoniei dintre
oameni şi natură.
De asemenea, în această
zi, fetele mari strângeau de
cu seară zăpadă din locuri neumblate,
denumită şi Zăpada
Zânelor, sau luau apă de ploaie
de pe florile de fragi, despre
care se spunea că era născută
din susurul zânelor. Se credea
că apa aceasta era magică şi
era păstrată cu mare grijă tot
anul, fiind folosită pentru unele
descântece de dragoste, dar
şi pentru a se spăla în anumite
zile ca să devină mai frumoase
şi mai drăgăstoase.
Legende
Legenda Dragobetelui dăinuie
încă de pe vremea dacilor.
El reprezenta divinitatea mitologică,
similară cu Eros sau
Cupidon, care oficia în cer, la
început de primăvară, unirea
tuturor animalelor şi păsărilor.
Etimologia cuvântului datează
tot de pe vremea dacilor:
„trago“ însemna ţap, iar
„pede“ picioare. Odată cu
trecerea timpului, „trago“ a
devenit „drago“, iar „pede“ a
devenit „bete“. Se pare că pentru
daci „trago“ era simbolul
fertilităţii şi al dragostei. Mai
există şi ipoteza că Dragobete
se traduce prin „chipul frumos
din casa lui Dumnezeu“, tot
de la cuvintele dacice „drag“,
ce semnifica „chip frumos
sau chip luminos“, şi „betel“,
„Casa lui Dumnezeu“.
De asemenea, Dragobetele
mai este considerat a fi fiul
babei Dochia, un fecior năvalnic
de o frumuseţe rară, încât
sucea minţile fecioarelor şi ale
tinerelor femei. De-a lungul
timpului, el a fost transformat
în protectorul iubirii celor
care se „întâlnesc“ în ziua de
D ragobete şi a căror iubire va
fi veşnică.
O veche legendă românească
povesteşte că Dragobete a
fost transformat într-o buruiană,
numită Năvalnic, chiar de
Maica Domnului, după ce nesăbuitul
tânăr a îndrăznit să-i
„încurce“ şi ei cărările.
Chiar dacă tradiţionala
sărbătoare a iubirii abia dacă
mai pâlpâie, pentru că i-a luat
locul Valentine’s Day, se spune,
din bătrâni, că în ziua de
D ragobete, a tainicei logodne
de odinioară, oamenii trebuie
să fie veseli şi să se distreze.
Documentare:
www.historia.ro
www.e-scoala.ro
www.calendarintercultural.ro
Niculiţă–Voronca: „Datinile şi
credinţele poporului român“
FOTO: Doru Stancu
***

Reţetele Annei FEBRUARIE
2015 21
Reţete pe bază de miere
Aceste elixire gustoase te
protejează de virusurile gripale
şi de răcelile sezoniere.
Pentru ambele reţete ai nevoie
de un borcan mic, care să
poată fi închis etanş.
1. Ingrediente
• miere crudă
• 2-3 căpăţâni de usturoi
Mod de preparare:
Se desfac cu grijă căţeii
de usturoi. Trebuie înlăturate
toate foiţele care îi leagă
de bulbul căpăţânii. Umple
borcanul cu căţeii de usturoi
şi acoperă cu mierea crudă.
Pune capacul bine închis,
scrie data şi pune-l în cămară.
Cu timpul mierea şi usturoiul
se vor înnegri şi amestecul va
fi mai concentrat. Unele persoane
păstrează amestecul de
usturoi cu miere în frigider,
dar mierea poate fi păstrată
fără probleme şi la temperatura
camerei. Se ia zilnic câte
o linguriţă de miere, sau se
pune peste pâine integrală.
2. Ingrediente
• miere crudă
• 2 linguriţe cu vârf de ghimbir
ras
• 1 linguriţă de scorţişoară
• opţional, 1 lingură de pudră
de cacao
Mod de preparare:
Se amestecă ingredientele
în borcan împreună cu mierea
şi se poate servi imediat. Se
păstrează în cămară şi se poate
lua câte o linguriţă în fiecare
zi, preventiv. Va fi foarte
îndrăgit de copii datorită gustului
deosebit. Trebuie ţinut
cont de faptul că nu este indicată
mierea copiilor sub 1 an.
Salată de varză
roşie cu praz şi
avocado
Chifteluţe de
Ştiaţi că dovleceii se află
printre alimentele care luptă
împotriva procesului de îmbătrânire.
Sunt foarte bogaţi
în apă, cam 95% din masa lor,
dar pulpa şi, mai ales, coaja
conţin mari cantităţi de vitamina
B9, vitamina A, magneziu,
fosfor şi potasiu şi fibre
alimentare.Dovleceii au cele
mai bune efecte terapeutice
atunci când sunt consumaţi în
stare crudă. Aşadar, vă propun
să ne bucurăm de beneficiile
lor într-un preparat gustos şi
hrănitor.
Ingrediente:
• 5 dovlecei
• 5 linguri seminţe de in măcinate
dovlecei
• 1 legătură de mărar
• 3-4 căţei de usturoi
• 1 linguriţă de turmeric
• sare neiodata
• piper
Mod de preparare:
Spălaţi dovleceii şi daţi-i
pe răzătoare. Aşezaţi-i într-un
vas şi presăraţi deasupra lor o
linguriţă de sare, amestecaţi şi
lăsaţi-i aşa în jur de 10 minute
până când ei vor elimina mare
parte din apă. Stoarceţi dovleceii
de apă bine, puneţi-i întrun
alt recipient în care veţi
adăuga restul ingredientelor
(inul, turmericul, usturoiul
strivit, mărarul tăiat mărunt,
sare şi piper după gust) şi
omogenizaţi.
Formaţi biluţe din această
compoziţie, aplatizaţi-le
cu podul palmei şi aşezaţi-le
într-o tavă a deshidratorului
pe hârtie de paraflex sau foaie
de copt. Vor ieşi două tavi.
Puneţi chifteluţele la deshidratat
8 ore la 42 grade
Celsius. În urma deshidratării
ele trebuie să fie uscate la exterior
şi moi în interior. Dacă
nu aveţi deshidrator le puteţi
pune la cuptor pe o tavă acoperită
cu hârtie de copt. Setaţi
cuptorul la temeperatura cea
mai mică şi coaceţi-le (eventual
cu uşa întredeschisă)
până când obţinem textura
dorită, coapte la exterior şi
moi în interior.
Varza roşie face parte din
aceeaşi specie ca şi binecunoscuta
varză albă, dar are
un “ceva” în plus. Nu este
vorba doar de culoarea sa, ci
şi de uimitorul său potenţial
vindecător. Varza roşie conţine
de câteva ori mai multe
vitamine decât surata sa verde-alburie,
iar pigmenţii care
îi dau culoarea roşie-violacee
sunt un adevărat inamic al infecţiilor,
dar şi al afecţiunilor
tumorale sau al bolilor degenerative.
Ingrediente:
• 500 g varză roşie tăiată mărunt
• 100 g praz tăiat mărunt
• 1 mână de pătrunjel tăiat
mărunt
• 50 g mix de seminţe (floarea
sorelui, dovleac şi susan
hidratate)
• 2 linguri suc de lămâie
• Sare
• Piper
Maioneza de avocado:
• 2 bucăţi avocado bine copt
• 1-2 linguri suc de lămâie
• 2-3 linguri ulei de măsline
• Sare neiodată
Mod de perparare:
Amestecaţi într-un bol toate
ingredientele pentru salată.
Introduceţi cele pentru maioneza
de avocado în robotul
de bucătărie prevăzut cu
lama în “S” şi procesaţi până
când acesta capătă o consitenţă
fină. Turnaţi maioneza de
avocado peste salată, amestecaţi
bine şi gata! O puteţi
savura alături de crackersi sau
pâinici raw.

22
FEBRUARIE
2015
Corina Simionescu Hudgens
Medic terapeut – Norwich/ Anglia
Kiwi este un fruct savuros,
aromat, dar şi cu cel mai mare
aport de vitamina C. Aşadar,
consumul de kiwi întăreşte
vasele de sânge, reduce riscul
de atac de cord şi reglează
tensiunea arterială. De altfel,
vitamina C întăreşte sistemul
imunitar şi creşte rezistenţa
organismului în faţa răcelilor
şi a gripei. Aflaţi şi alte motive
pentru care ar trebui să
introduceţi în dieta dumneavoastră
kiwi.
Reduce presiunea arterială
şi reglează ritmul cardiac
Bogat în vitamina C, polifenoli,
vitamina E, magneziu,
potasiu şi cupru, kiwi protejează
vasele de sânge împotriva
formării de cheaguri.
De asemenea, kiwi reduce
nivelul colesterolului „rău”
şi implicit riscul de boli cardiovasculare.
În plus, kiwi îi
2015 Terapia verde
ajută pe bolnavii de diabet să
ţină glicemia sub control.
Util în curele de slăbire
Bogat în fibre solubile
(pectină), kiwi detoxifică organismul,
previne constipaţia,
reglează digestia şi preîntâmpină
apariţia cancerului de
colon. De asemenea, acizii
din compoziţia acestor fructe
îmbunătăţesc funcţiile vezicii
biliare. Mai mult, un kiwi
consumat zilnic are grijă de
silueta dumneavoastră, pentru
că vă ajută să slăbiţi în mod
sănătos.
Protecţie împotriva astmului
Datorită vitaminei C şi a
altor antioxidanţi pe care îi
conţine, kiwi întăreşte imunitatea
şi creşte rezistenţa organismului
în faţa răcelilor şi a
gripei. De asemenea, datorită
antioxidanţilor conţinuţi, kiwi
oferă protecţie împotriva astmului.
Corectează vederea
Kiwi are în componenţă
luteină şi zeaxantină, care
protejează ochii. De aceea,
acest fruct este perfect pentru
menţinerea acuităţii vizuale
şi protejarea ochilor împotriva
maculării degenerative.
Z eaxantina oferă exact aceleaşi
beneficii, ambele luptând
împotriva pierderii vederii
şi încetinirii progresului
maculării degenerative.
Kiwi
fruct cu cel mai mare
aport de vitamina C
Remediu antistres benefice asupra psihicului, o stare de relaxare întregului
Magneziul din compoziţia ameliorează spasmele musculare,
organism. Consumaţi zilnic
fructelor de kiwi are efecte
reduce tensiunea şi oferă câte un kiwi, pentru a
oferi
energie corpului dumneavoastră,
dar şi pentru a vă feri
de stres şi stări de anxietate.
Indicat în sarcină
Acidul folic conţinut de
fructul de kiwi este benefic
pentru femeile care se pregătesc
pentru o sarcină sau sunt
însărcinate. Această vitamină
este excelentă pentru producţia
şi susţinerea de noi celule, în
plus, ajută copilul să se dezvolte.
Dar şi vitamina C conţinută
de kiwi ajută femeile însărcinate.
Aceasta este esenţială pentru
creşterea oaselor şi menţinerea
sănătăţii celulelor. Mai mult,
kiwi are efecte afrodiziace, de
aceea e indicat pentru stimularea
funcţiei sexuale masculine,
fiind asociat cu fertilitatea.
Mască pentru ten
Vreţi ca tenul dumneavoastră
să devină mai luminos,
proaspăt şi catifelat Masca
din kiwi este excelentă pentru
a şterge ridurile de pe chip.
Aveţi nevoie de un kiwi, o lingură
cu brânză proaspătă de
vacă, o linguriţă cu iaurt simplu
şi o linguriţă cu migdale
măcinate fin. Se amestecă toate
ingredientele şi se masează
uşor pielea cu această mască,
după care se lasă pe faţă aproximativ
20-30 de minute. Apoi
clătiţi cu apă caldă. Această
mască se poate face de două
ori pe săptămână.
Varza roşie
Beneficii
Originară din Europa, cultivată
de peste 4.000 de ani,
varza a avut mereu o asemenea
importanţă, încât e bine să reamintim
pe larg proprietăţile
sale uimitoare şi rezultatele dobândite
de predecesorii noştri.
Mai mult, utilizarea medicală a
verzei roşii, empirică vreme de
milenii, se întemeiază în prezent
pe consideraţii ştiinţifice
precise.
Asigură cicatrizări de bună
calitate
Pentru a observa punctual
proprietăţile miraculoase ale
verzei roşii, este de ajuns să
amintim un exemplu descris de
înaintaşii noştri. În jurul anului
1800, un căruţaş din Mancenans
a căzut din vehiculul său,
şi una dintre roţi i-a trecut peste
gamba piciorului. Leziunile
erau atât de grave, încât doi
medici au decis că era necesară
o amputaţie.
Atunci, preotul Loviat de
la Saint Claude a sfătuit-o pe
mama rănitului să-i acopere
piciorul traumatizat cu frunze
de varză roşie. Calmat de acest
simplu pansament, căruţaşul a
dormit până a doua zi dimineaţă.
La trezire, spre marea uimire
a medicilor, acesta putea să-şi
mişte piciorul.
Sub frunzele de varză roşie
impregnate cu o abundentă
scurgere de ser sanghinolent,
piciorul dezumflat avea o culoare
normală. După opt zile,
complet restabilit, bolnavul şi-a
reluat ocupaţia... Specialiştii
au observat de-a lungul vremii
că varza asigură cicatrizări de
bună calitate, prevenind astfel
sechelele.
Saramura este indicată la arsuri
Vindecările obţinute prin
varză pot fi înşirate la infinit.
Ele privesc afecţiuni diverse:
plăgi simple sau complicate,
dureri reumatismale, nevralgii
uşoare, cefalee, ulcere la gambă,
antrax, flegmoane şi altele.
Varza roşie este recomandată în
tuberculoză şi în pleurezii. Se
administrează frunze proaspete
în salate, în cazurile de astm.
Saramura verzelor murate este
indicată la arsuri. Sămânţa constituie
un remediu contra viermilor.
Un remediu interesant poate
fi constatat şi în cazul crizelor
hemoroidale, excesiv de dureroase,
însoţite de enterită. Au
existat cazuri în care, timp de o
lună, bolnavii nu puteau sta nici
în picioare, nici culcaţi. Apoi,
au fost supuşi unor tratamente
ce constau în aplicarea verzei
roşii pe şale şi pe fese. Încă de
la prima frunză îşi făcea apariţia
o abundentă secreţie dezgustătoare,
dar vindecarea se
producea în nu mai puţin de 48
de ore.
În cazul ulcerelor de gambă,
al eczemelor şi al plăgilor
infecţioase, folosirea frunzelor
de varză provoacă recrudescenţa
momentană a supuraţiei.
Fenomenul atestă acţiunea dezintoxicantă
şi regeneratoare a
terapeuticii.
Pentru chinezi este „remediul
armoniei”, iar pentru ruşi,
„elixirul longevităţii”. Are numeroase
virtuţi terapeutice, o
adevărată farmacie verde, şi
este un puternic aliat al medicinei
în tratamentul a peste 100
de afecţiuni. Vechii egipteni
o foloseau pentru întreţinerea
frumuseţii, calitate recunoscută
şi în prezent, fiind ingredientul
natural cel mai utilizat de industria
cosmetică.
Sucul, recomandat în geriatrie
Pentru a obţine sucul din
aloe vera se iau frunze, nu mai
tinere de doi ani, se spală cu
apă fierbinte, se taie în bucăţi,
după care se storc. Sucul stimulează
procesele de regenerare a
sistemului nervos, fiind recomandat
în geriatrie, în cazurile
de recuperare postoperatorie
sau ale celor cauzate de un accident
vascular-cerebral.
Ajută la scăderea nivelului
de colesterol din sânge, normalizează
tensiunea arterială,
stimulează activitatea glandelor
endocrine şi a funcţiei renale.
Prin calităţile sale antiseptice,
dezinfectante şi antiinflamatoare
asigură organismului o stare
fiziologică sănătoasă. Pentru
fortificare se poate pregăti un
amestec din 100 ml suc de aloe,
500 g miez de nucă, 300 g miere
şi sucul de la patru lămâi. Se ia
de trei ori pe zi câte o linguriţă
cu 30 de minute înainte de masă.
Are proprietăţi vasodilatatoare
Aloe vera are proprietatea
de a dilata vasele capilare, mă-
Aloe vera
Remediul armoniei
rind cantitatea de sânge în zona
cu probleme. Aplicată local,
sub formă de comprese cu suc,
are efect antiinflamator, reduce
umflăturile pielii şi ale muşchilor
şi grăbeşte procesul de vindecare
şi de formare a celulelor.
Planta are un efect benefic
asupra sistemului gastrointestinal,
îmbunătăţeşte funcţia ficatului
şi activitatea rinichilor.
Datorită enzimelor pe care le
conţine ajută digestia, reduce
fermentaţiile şi evită putrefacţiile
intestinale. Are o acţiune
tonifiantă pentru intestin, regularizând
tranzitul, curăţă de
bacterii nocive şi favorizează
reproducerea florei bacteriene
benefice, reduce inflamaţiile şi
ajută la absorbirea substanţelor
nutritive.
În cazul lipsei poftei de
mâncare sau al unor stări de
oboseală se recomandă un preparat
obţinut din amestecul a
100 ml tinctură de aloe şi 30
ml tinctură de propolis (în concentraţie
de 30%). Din tonicul
obţinut se ia câte o linguriţă,
diluată cu puţină apă, de trei ori
pe zi.
Conţine 20 dintre cei 22 de
aminoacizi din corpul uman
Calităţile terapeutice ale
plantei se datorează gelului
din interiorul frunzelor. Cea
mai mare parte din acesta este
apă (circa 90%), în care sunt
încorporate vitamina A (benefică
pentru vedere), complexul
B (indispensabil bunei funcţionări
a celulelor nervoase,
fiind singura plantă în care se
găseşte vitamina B12), vitamina
C (protejează organismul
împotriva infecţiilor şi a efectelor
stresului) şi vitamina E
(previne ateroscleroza şi bolile
cardiovasculare).
De asemenea, conţine mai
mult de 20 de minerale (calciu,
potasiu, fosfor, fier, sodiu,
magneziu, zinc, seleniu etc.),
precum şi 20 dintre cei 22 de
aminoacizi din corpul uman,
inclusiv şapte dintre cei opt
care sunt esenţiali şi nu pot fi
sintetizaţi de organism.

Mica publicitate FEBRUARIE
2015 23
Important pentru cititori!
• Vă rugăm să verificaţi
textul anunţului şi
numărul de telefon înainte
de a fi trimis spre publicare
redacţiei noastre!
• Publicaţia Occidentul
Românesc nu îşi asumă
răspunderea pentru numerele
de telefon greşite
sau conţinutul anunţurilor
de la mica publicitate!
MUNCĂ - CERERI
Sunt româncă şi caut un loc
de muncă. Am 43 de ani şi locuiesc
în Illescas - Madrid de 2 luni.
Am experienţă în marketing.
Am lucrat în domeniu la Metro
România 11 ani, dar aici pot face
şi altceva deoarece sunt o persoană
serioasă, responsabilă şi învăţ
repede să mă adaptez. Exclus internă.
Cunoştinţe de limba spaniolă
la nivel de comunicare. Posed
carnet de conducere şi maşină.
Telefon: 602 448 743.
Şofer cu 25 de ani experienţă,
caut de muncă în Valencia.
Posed carnet categoria B. Mai
multe informaţii, la telefon:
632 599 602.
Mecanic auto,cu experienţă,
caut de muncă în comunitatea
Madrid. Telefon: 667274167.
Doamnă serioasă, 46 de ani,
caut de muncă în comunitatea
Madrid: ca internă, îngrijit
persoane în vârstă, perioadă de
noapte, sau în curăţenie. Am experienţă,
referinţe foarte bune şi
sunt responsabilă! Telefon: 642
527 466.
Tânăr, 26 de ani, caut de
muncă ca şofer, în comunitatea
Madrid. Posed carnet categoria
B, sunt serios, responsabil şi
am experienţă. Telefon: 642 262
188.
Domn, 43 de ani, cu experienţă
în agricultură şi sudură, caut de
muncă în orice regiune a Spaniei.
Telefon: 642 792 190.
Bărbat, 39 de ani, şofer profesionist,
21 de ani experienţă, caut
de muncă în domeniu în toată
Spania sau în construcţii. Rog seriozitate!
Telefon: 603 215 117.
Doamnă serioasă, curată şi
harnică, din comunitatea Madrid,
caut de muncă 4 - 5 ore, sau cu
ora, după orele 16:00. Am referinţe
foarte bune şi experienţă în
curăţenie. Mai multe informaţii
la telefon: 642 797 619.
Doamnă, 47 de ani, caut
de muncă ca şi internă, în
Barcelona. Sunt serioasă, responsabilă,
am referinţe foarte bune,
experienţă. Mai multe informaţii,
la telefon: 642 584 541.
Tânăr, 35 de ani, zidar I, (oficial
de albañileria) caut de muncă
în domeniu, sau la o firmă de
pază, în comunitatea Madrid. Telefon:
603 215 117.
Fată serioasă, cu experienţă,
caut de muncă în Zaragoza. În
curăţenie, îngrijit copii, persoane
în vârstă. Cei interesaţi pot suna
la telefon: 642 229 935.
Sudor, cu experienţă de peste
15 ani, execut orice lucrări de
sudură, confecţii metalice etc., cu
scule profesionale proprii. Mai
multe detalii la telefon: 642 731
407.
MUNCĂ - OFERTE
Căutăm internă cu rezidenţa
în Madrid pentru a avea grijă de
doi copii minori în vârstă de 4
luni şi respectiv, 4 ani, să ştie călca
rufe, curăţenie. Condiţii: experienţă,
responsabilă, documente
legale, seriozitate. Telefon: 692
950 866, 645 878 811.
Avem nevoie de o internă în
Coruña, fără obligaţii familiale,
onestă şi responsabilă, cu vărsta
între 35 – 60 de ani. Mai multe
informaţii la telefon: 722 736
035.
Căutăm internă pentru a lucra
într-o casă din Barcelona în program
de noapte, între orele 20:00
şi 1:00 noaptea. Sunaţi la telefon:
648 874 154, pentru mai multe
informaţii.
Căutăm internă pentru a avea
grijă de o persoană în vârstă, în
Las Palmas de Gran Canaria. Detalii
suplimentare la telefon: 928
228 490.
ÎNCHIRIERI
Închiriez cameră sau un
apartament aproape de staţia
de metrou Carpetana/Madrid.
Informaţii suplimentare la telefon:
698 304 401, 698388 115.
Sunt internă şi caut cameră
pentru sfârşit de săptămână în
zona Delicias. Detalii, la telefon:
611 308 367.
VÂNZĂRI CASE
ŞI TERENURI
Vând apartament 3 camere,
1 bucătărie/1 foc pe gaz, 2 băi,
hol, balcon închis, în Petroşani,
judeţul Hunedoara. Situat ultracentral
(lângă Primărie).
Camere: parchet melaminat; hol:
gresie; băi + bucătărie: faianţă
+ gresie. Recent zugrăvit, foarte
bine întreţinut, spaţios, totul decomandat.
Aproape de şcoală,
licee, piaţă, parc, universitate;
parcare în spate. Etajul 5 din 7
(blocul are lift). Se vinde fără
mobilă. Zonă turistică montană
(Parâng, Straja, Retezat). Detalii
(şi foto) prin email: camiblond@
yahoo.com Preţ: 30.000 EUR
(negociabil).
Vând apartament în Brăila,
cartierul Obor, cu 3 camere, 2
băi, balcon de 7 m. Apartamentul
este modernizat, scară cu interfon.
Preţul 70.000 euro.Telefon
de contact: 642 235 194.
Vând casă în Roşiorii de
Vede, strada Stelian Popescu 7.
Preţ negociabil 29.000 euro. Mai
multe informaţii la telefon: 642
895 765.
Vând teren intravilan, ferit
de inundaţii la ieşirea din
oraşul Negreşti-Vaslui, spre
Siliştea pe partea dreapta (DN
15), cu suprafaţa de 3200
mp. Deschiderea la stradă
asfaltată este de 20 m/ 7euro
mp. Preţ teren 22 400 €.Telefon:
642 960 470.
Vând apartament cu 3 camere
în Beclean/Bistriţa-Nasaud, zonă
foarte bună, etaj 1, cu 2 balcoane,
2 băi, utilat cu parchet, termopan
şi centrală proprie. Preţ informativ,
43.000 euro. Telefon: 663
621 612, 642 511 574.
Vând 10 ari de teren intravilan
în oraşul Beclean, judeţul
Bistriţa-Nasaud, zona Parc, pentru
construcţie de casă, dotat cu
toate utilităţile: apă, gaz, canalizare,
curent electric. Preţ, 22.000
euro. Mai multe informaţii, la telefon:
663 621 612, 642 511 574.
DIVERSE
Confecţionez şi vând, naiuri
profesionale din bambus. Mai
multe informaţii la telefon: 666
355 548.
Vând salon de coafură unisex,
modern, foarte bine utilat,
situat în Calle La Pinta 26, din
Calpe/Alicante. Informaţii
la telefon: 639 429 619, 670 283
779. Se vorbeşte numai în limba
spaniolă, germană, franceză
şi engleză.
Dacă aţi fost victima unui accident
rutier, atât dumneavoastră
cât şi membrii familiei dvs. -
chiar şi cu trei ani în urmă -, vă
rugăm să ne contactaţi pentru
a vă recupera despăgubirile ce
vi se cuvin. Mai multe relaţii la
telefon: 0040 / 746 658 143.
Vând utilaje agricole şi piese
auto, în Barcelona. Telefon: 658
898 346.
MATRIMONIALE
Spaniol, serios, cu situaţie
economică stabilă, caut o doamnă
cu vărsta între 34 – 45 de ani,
pentru prietenie. Telefon: 646 057
841-Manolo.
Bărbat, 44 de ani, din
Comunitatea Madrid, fără
obligaţii, cu situaţie materială
bună, doresc să cunosc o doamnă
de vârstă apropiată pentru o relaţie
serioasă din aceeaşi comunitate şi
fără obligaţii. Rog seriozitate! Telefon:
642 874 567.
Bărbat, 45 de ani, caut o
doamnă/domnişoară pentru
petrecerea timpului liber,
din Comunitatea Madrid.
Telefon: 637 092 992.
Ardelean, 42 de ani, 1,80
m, caut o ardeleancă de vârstă
apropiată, pentru o relaţie serioasă
din Comunitatea Madrid. Telefon:
642 629 367.
Tânăr, 35 de ani, din Pamplona,
brunet, ochi căprui, 175/75,
situaţie economică stabilă, caut o
doamnă de vârstă apropiată pentru
o relaţie serioasă. Telefon: 642
880 431.
Tânăr, 39 de ani, din comunitatea
Madrid, doresc să cunosc o
fată de vârstă apropiată cu mine,
din aceeaşi comunitate, curată,
credincioasă, serioasă, harnică,
pentru o relaţie serioasă. Vă rog
nu sunaţi inutil! Telefon: 672 334
099.
Anunţurile de mică
publicitate sunt
GRATUITE!
E-mail:
redactia@
occidentul-romanesc.com
Telefon:
617 080 531 - Orange
642 298 948 - DIGI
(de luni până vineri:
09:00–20:00)