Un portret al lui Dumnezeu

cunoaşte toate păcatele făpurilor Lui. Dacă El nu ar
cunoaşte răul, cum l-ar putea permite, porunci, pedepsi
sau ierta Cunoscându-se pe Sine, El ştie tot ceea ce este
contrar Lui şi, cu toate acestea, El nu este pângărit astfel.
În al patrulea rând, Dumnezeu cunoaşte toate
lucrurile viitoare. Dacă nu ar avea această cunoaştere, nu
ar exista niciun fel de providenţă. Dacă înclinaţiile şi
faptele viitoare ale lui Potifar şi ale faraonului nu-i erau
cunoscute lui Dumnezeu, atunci trimiterea lui Iosif în
Egipt s-ar fi dovedit a fi o gafă majoră din partea lui
Dumnezeu. Ba mai mult, din perspectiva noastră, a
existat un moment în care totul în timp a fost în viitor
pentru Dumnezeu. Îndrăznim să spunem că atunci nu
cunoştea toate lucrurile viitoare El a oferit dovezi
abundente cu privire la cunoaşterea viitorului în profeţiile
Scripturilor, împlinind-o pe fiecare din ele. În Isaia,
41:23, Dumnezeu pune înaintea omului această
provocare: „Spuneţi-ne ce se va întâmpla mai târziu, ca
să ştim că sunteţi dumnezei”.
Desigur că omul are un pic de cunoştinţă despre
lucrurile viitoare. De exemplu, prin nişte calcule atente,
el poate prezice o eclipsă solară. Aceasta nu este altceva
decât o reflecţie a cunoaşterii perfecte pe care o are
Dumnezeu. Singurele lucruri care există în viitor sunt
acele lucruri pe care El le-a decretat să fie în viitor, iar El
Îşi cunoaşte propriile hotărâri: „Domnul care face aceste
lucruri şi căruia îi sunt cunoscute din veşnicie” (Fap.
15:18). Cunoştinţa lui Dumnezeu nu ia naştere din lucruri
pentru că ele ar exista, ci pentru că El voieşte ca ele să
existe. Altfel, creaturile ar avea o cauză în afara Lui, iar
&121