Un portret al lui Dumnezeu

cunoaşterea lui Dumnezeu. „Totul este gol şi descoperit
înaintea ochilor Aceluia cu care avem a face” (Ev. 4:13).
El cunoaşte toate stelele şi toate vrăbiile, fiecare nor şi
fiecare fulg de zapadă. Dacă Dumnezeu nu ar fi în stare
să cunoască măcar o muscă, atunci El nu ar fi Dumnezeu.
El cunoaşte toate acţiunile tuturor creaturilor.
Cuvintele pe care împăratul Siriei le-a rostit în patul
său au fost descoperite de către profetul Elisei (I Reg.
6:12). Dumnezeu cunoaşte toate gândurilor făpturilor
care gândesc, fie ele bune sau rele. „De departe îmi
pătrunzi gândul” (Ps. 139:2). Dacă nu ar fi aşa, a zecea
poruncă, „Să nu pofteşti”, ar fi imposibil de îndeplinit, la
fel ca şi prima şi cea mai mare poruncă; în acest mod
Dumnezeu ar putea fi înşelat. Însă în Ziua Judecăţii El
„va descoperi gândurile inimilor” (I Cor. 4:5). De fapt,
doar Dumnezeu este capabil să cunoască pe deplin orice
inimă. „Inima este nespus de înşelătoare şi deznădăjduit
de rea; cine poate să o cunoască Eu, Domnul cercetez
inima şi cerc rărunchii, ca să răsplătesc fiecăruia după
purtarea lui, după rodul faptelor lui” (Ier. 17:9-10).
Dumnezeu nu capătă informaţii noi despre inimă
urmărind-o în acţiune, pentru că acest lucru L-ar face
dependent de creatura Sa.
Dumnezeu nu a învăţat nimic nou atunci când i-a
spus lui Avraam pe muntele Moria „Acum ştiu că te temi
de Dumnezeu”. Mai degrabă, frica lui Avraam faţă de
Dumnezeu a fost manifestată în mod public. Mai înainte
Dumnezeu spusese „Căci eu îl cunosc, şi ştiu că va
porunci copiilor lui şi casei lui după el să ţină calea
Domnului”... (Gen. 22:12; 18:19). În final, Dumnezeu
&120