You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
mergi agale, să sari într-un picior... dacă aş mai avea un picior...<br />
În mintea mea îmi transplantez picioarele tututror oamenilor şi-n<br />
fiecare noapte mă visez miriapod. Şi mai visez fântâna din curtea<br />
casei şi zăpezile copilăriei mele, pe care n-o să le mai văd niciodată...<br />
Şi trandafirii înfloriţi sub ferestre...<br />
Jumătatea de om vorbea acum ca pentru sine, cum poate<br />
că se obişnuise s-o facă în singurătate, depănându-şi pentru a nu<br />
ştiu câta oară firul vieţii, iar noi nici nu mai existam pentru ea.<br />
Două gemene refugiate în România după război, tinere şi pline de<br />
viaţă, de speranţe care eşuaseră. Visaseră să devină balerine şi<br />
ajunseseră chelneriţe într-o tavernă, obligate să suporte orice pentru<br />
a-şi păstra slujba. Până când s-a întâmplat accidentul uneia...<br />
Iar cealaltă s-a aruncat în braţele lui Bachus...<br />
Ploaia se oprise de mult, noi lăsasem trandafirii pe prag<br />
şi ieşisem pe nesimţite din camera de tortură a celor două fiinţe<br />
atât de nefericite, vinovaţi că noi suntem fericiţi şi tineri. Acum<br />
înţelegeam că oriunde e mai bine decât în hruba aceea. Chiar şi-n<br />
colţul străzii, la cerşit, bogdaproste!<br />
A doua zi am adus nişte asistenţi de la o asociaţie umanitară,<br />
care în timp record le-au mutat pe cele două bătrâne într-un<br />
azil cu condiţii super. Curând am plecat pentru trei luni în Italia,<br />
cu o bursă de studii, să mă lăfăi pe culmile gloriei, împreună cu<br />
prietenul meu. La întoarcere am dat iar peste Ruznacă, tot în poarta<br />
bisericii, de parcă abia ieri...<br />
– Ce cauţi iar aici m-am revoltat, răţoindu-mă.<br />
Nu mi-a răspuns, nu m-a recunsocut...Sau n-a vrut...<br />
M-am repezit spre vechiul gang. Şandramaua era goală. I-am sunat<br />
pe celular pe asistenţii din asociaţia umanitară. Jumătatea de om<br />
murise. Iar Ruznaca fugise, nesuportând cura de dezalcoolizare.<br />
M-am întors în poarta bisericii. Ruznaca era acolo, cu capul în<br />
pâmânt. Am închis ochii, să nu mai văd figura ei de fiară înjunghiată,<br />
zgâlţâindu-mă de plâns. Am simţit o mână urât mirositoare că<br />
mă mângâie pe păr, aşa cum nu mă mai mângâiase nimeni.<br />
– Lasă că trece, toate trec, mi-a spus Ruznaca-<br />
Avea glasul dulce şi bun al surorii ei...<br />
73
Change language