Aniversare

More documents

Recommendations

Info

$editat\ cu sprijinul Funda]iei ANONIMUL$



$ap\rut\ `n Fran]a$


p o e z i e România literar\ nr. 5 / 8 februarie 2008 8 Vântul Bocet de ap\ disperat\ - marea aprinde ruguri `n ad`ncuri ~ntind m`na dup\ o raz\ P\ianjenul crede c\ e pentru urzire Se-aude respira]ia oglinzilor `nfiorate de nori purta]i cu privirile tale Peste Panorama Borodino M\ atinge cineva care a stors seve `n Pia]a Ro[ie sau s`nt instala]iile electrice care au folosit firele de p\r `n locul s`rmei Din]ii-s de lapte Pas\rea zboar\ cu pleoapele mele-aripi Flutur bra]ele spre stol ca [i cum a[ fi v`ntul ce-l `mpinge Ca [i cum Ca [i cum urmele pa[ilor din „Dansul“ lui Matisse ar fi anulate de v`nt Ca [i cum a[ fi cuiul for]at s\ intre `n cea]\ Ca [i cum a[ fi smuls\ din morm`nt P`s`ri Ele tr\iau liber – trei g\ini [i un coco[ - f\r\ fric\ pentru c\ nu [tiau c\ r\ul exist\ Tratate cu bun\tatea albului ce se d\ruie deopotriv\ mugurilor [i noroaielor la strigare r\spundeau `n limba lor care nu consona niciodat\ cu pustiul Alergau spre `nt`mpinare infirm`nd – erau singurele – aruncarea `n via]\ ~n stilul cu care unda love[te ]\rmul b\teau `n u[\ s\ anun]e [ansa promis\ de steagul `nfr`ntului C`nd ciuguleau din palm\ funigei `[i scuturau roua pe un t\r`m f\r\ apus Punctele din modelul rochiei pe care `ncercau s\ le desprind\ erau cele care s-au jucat toat\ via]a „de-a ascunselea“ cu mine ca „F`nt`nile bucluca[e“ din Petrodvore] Neputincioase ca fuga [i ]ip\tul din somn au dovedit a fi c`nd dul\ul a `ncrustat carnea lui `n timp ce cobora fr`nghii din soare pentru o „Femeie la fereastr\“ a lui Toulouse Lautrec din Muzeul Impresioni[tilor din Moscova `n ea z\mislind h\]i[uri cel care se `nal]\ dincolo de ]ara ploilor C`te taine din zori vesti]i de el au r\mas nedezlegate! Rog migratoarele s\ m\ ia cu ele Sf`[ierea lor `nmiresmeaz\ cucuta crescut\ de Singur\tate Din stolul petrecut de bra]ele mele n-a ajuns nici o pas\re Era mileniul cu vineri Iarba Ca [i cum eu s`nt [i izvorul [i marea `n care se vars\ Ca [i cum prin Orologiul „P\un“ din Ermitaj ar trece trenul cu unghiile negrilor Ca [i cum m-a[ acoperi cu mine c`nd mi-e frig de mine Ca [i cum a[ avea soarele ascuns `n buchetul lui Caravagio din „Le joueur de luth“ Ca [i cum a[ fi ar[i]a potolit\ de tine c`nd semeni cu un regesc cimitir Ca [i cum a[ fi semnul egal `ntre via]\ [i povar\ Ca [i cum n-ar fi permis\ c\l\toria `n tr\suri pentru pas\rea paradisului Ca [i cum ziua fulguie funingine din cruciadele `n care am murit iar noaptea crini evada]i din „Le Bois sacré“ a lui Denis Ca [i cum a[ fi fagurele `n care toamna adun\ miere din „Le Buisson“ pictat de Van Gogh Mileniul cu vineri Ca [i cum a[ fi f\cut\ ferfeni]\ de foarfeca picioarelor Ca [i cum a[ descifra Mingea de plumb l\sat\ pentru joc cartea scris\ cu v`rful salciei f\cuse b\t\turi Ca [i cum `n compartimentul meu S-au despachetat [i cutiile cu daruri ai fi numai tu c\l\tor legate cu s`rm\ ghimpat\ Ca [i cum verdele pinului lui Cézanne `n fa]a Bisericii Vasili Blajienì e negru `n zi mohor`t\ (dup\ terminarea construc]iei Ca [i cum te-ai desprinde li s-au scos ochii arhitec]ilor!) dintr-o lumin\ m\t\soas\ Mìnile se sfiau s\ le-nt`lneasc\ minerva Ca [i cum te-ar dezmierda pe-ale tale ochii mul]imii prezente la dezastru Nu sim]eau solzii lucrurilor Ca [i cum m-ai ap\ra cu palme-solzi cu destin `ncheiat Ca [i cum muntele ce-l urc F\ceau confuzie [i c`nd erau atin[i `l duc pe umeri boboci pedepsi]i de smoal\ Ca [i cum a[ dormi Cu greu desf\ceau nodurile rùlui Neva `ntr-un pat de struguri la ridicarea podurilor basculante Ca [i cum a[ fi uscatul Cerbi captivi `nc\ prevesteau `ncol]it de ape furtuni cu dirijori tineri Iarba necosit\ s-a uscat `n picioare P\rea numele strigat pe jum\tate `n Nop]ile Albe petrecute `n Sankt Petersburg V`rfurile tulpinilor `nalte s-au apropiat ca la taifas Sear\ de sear\ am transformat paji[tile noastre `n m\ri blestemate Care fl\c\ri poart\ Dumnezeirea - c`nd ard cl\i ori smocuri ori fire `nsingurate V`ntul mi-a [tampilat geamul cu o frunz\ din }arskoe Selo apoi gr\bit prelua mesajul Castele, m\n\stiri, catedrale, moschei se surpau unele pe altele fo[nind amenin]\tor ca-ntr-un r\zboi `n care urma trecerii prin foc va spune cine a ie[it `nving\toare ~n pagina cu valuri rubinii navigam – corabie `naintea furtunii ~ngenuncheri `n cramele [oarecilor sp\rg`nd s`mburii amintirii; lun\ f\r\ cer izbindu-se de cupolele c`rti]ei; `nchinare `n minarete de furnici [terg`nd arabescuri ~n dansul pe j\ratic biciuiau antenele sun\toarei Strigam [i nu voiam s\ fiu auzit\ O triste]e de cire[ repovestit\ `n hexagonul auriu era promisiunea evapor\rii din v\lul de scrum `n ghe]arul de fum Ca o fulgerare Ce va face Renetul cu seva din florile `nghe]ate `n noaptea cu orizont f\r\ musafiri Mie mi s-a promis marea cu sarea [i-n Muzeul Pu[kin [i-n Galeria Tretiakovskaya Am dormit numai pe patul armelor expuse `n Palatul din Kremlin Cu c`t\ r\bdare m`ngì pe ceata de oseminte animalul plin cu scai! Pe[ti[orul de aur s-a mutat `n ape tulburate de por]i zv`rlite `n aer din epoca `n care au erupt vulcanii Verdele a venit ca o fulgerare tocmai c`nd din mine se scurseser\ to]i anii • C H I R A
D espre ce rasism mai poate fi vorba `ntr-o ]ar\ unde majoritatea popula]iei nu numai c\ nu-[i poate revendica o apartenen]\ rasial\ unic\ [i sigur\, dar nici m\car nu pare interesat\ de asemenea chestiuni. l i t e r a t u r \ TROPICE SURÂZ|TOARE Brazilia [i rasele (final) R ASISMUL exist\ pretutindeni `n lume, pentru c\ e, probabil, inerent naturii umane: instinctiv, omul nu este bun. Indivizi excep]ionali au creat religia, educa]ia [i principiile morale pentru a `ncerca s\ corijeze fondul nostru nativ, asupra c\ruia `n]elep]ii n-au avut niciodat\ vreo `ndoial\. Nici o lege [i nici o m\sur\ coercitiv\ nu poate ameliora privirea pe care omul de o anumit\ culoare o arunc\ omului de alt\ culoare. }\ri dintre cele mai civilizate nu scap\ blestemului ancestral. ~n Brazilia `ns\, din fericire, lucrurile stau [i la acest capitol ceva mai bine. Statul brazilian nu a emis legi de „discriminare pozitiv\“, n-a inventat pedepse cu `nchisoarea [i amenda pentru insulte cu iz rasist – [i asta dintr-un motiv simplu: `n Brazilia rasismul este absent `n via]a cotidian\. Lipsesc sutele de gesturi de fiecare zi, existente `n aproape toate ]\rile, [i care definesc dincolo de orice prevedere legal\ rasismul `n ac]iune. Indiferent de starea lor social\ ori de educa]ie, brazilienii sunt, din punct de vedcere rasial, cei mai toleran]i dintre oameni. Prima negare a ur`telor obiceiuri s-a `nf\ptuit cu cinci secole `n urm\, c`nd portughezii ajun[i `n Lumea Nou\ au acceptat, apoi au practicat intens, mixajul sexual. Lucrurile au evoluat dup\ aceea normal pe f\ga[ul imprimat de primii conchistadori; rasele au `nceput s\ se amestece `ntre ele, abolind astfel `ns\[i baza intoleran]ei. Despre ce rasism mai poate fi vorba `ntr-o ]ar\ unde majoritatea popula]iei nu numai c\ nu-[i poate revendica o apartenen]\ rasial\ unic\ [i sigur\, dar nici m\car nu pare interesat\ de asemenea chestiuni. In memoriam Teodora Popa-Mazilu (1928-2008) C|TRE sfâr[itul anilor ’70 ai secolului trecut `n redac]ia Biblioteca pentru to]i a Editurii pentru Literatur\ se lucra cu spor [i entuziasm tineresc, colec]ia – fondat\ `n 1895 – atingând cote de popularitate nemai`ntâlnite pân\ atunci `n editura româneasc\ (tirajele de 200.000 de exemplare sau mai mult la o singur\ apari]ie – repede epuizate – nu erau deloc rare). Sub conducerea neuitatului director Ion B\nu]\ [i a redactorului-[ef Mihai {ora, foarte tân\r atunci, dar [i acum, când este mai mult decât nonagenar, ne permiteam s\ select\m din literatura român\ [i universal\ scrierile cele mai reprezentative (pe baza unui plan de perspectiv\ de 2000 de titluri!), aproape f\r\ nici o restric]ie, profitând de anii (din p\cate foarte pu]ini) de destindere ideologic\ de care avea parte, `n sfâr[it, genera]ia noastr\, cu o existen]\, de altfel, dureros de accidentat\. Din colectivul de 12 persoane al redac]iei (ne consideram o echip\ de fotbal campioan\ + un antrenor – `n ianuarie 1966) f\cea parte, de prin 1960, [i o tân\r\ doamn\ cu tr\s\turi frumos rotunjite, plin\ de entuziasm [i cu o putere de munc\ exemplar\: Teodora Popa (c\s\torit\ Mazilu), n\scut\ la Gala]i, la 11 septembrie 1928. Venise `n redac]ia Biblioteca pentru to]i (`nfiin]at\ `n aprilie 1959, pentru a preg\ti lansarea noii serii a venerabilei colec]ii) de la Radiodifuziunea Român\, unde lucrase câ]iva ani ca redactor. Preocupat\ de literatura pentru copii, aici, la Biblioteca pentru to]i, s-a ar\tat interesat\ [i de literatura tradus\, solicitând – ca redactor – manuscrisele cele mai grele [i mai voluminoase pe care le redacta `ntr-un timp record. Mediul „bepetist“ de atunci, cu redactori-traduc\tori (dar nu numai) de mare competen]\, cu o activitate apreciat\, E drept c\ [i `n Brazilia albii `n stare pur\ au format [i formeaz\ p\tura conduc\toare; [i `n Brazilia albii sunt, `n general, mai boga]i dec`t negrii ori amerindienii. Dar `n Brazilia albii nu se uit\ cu dispre] la oamenii de culoare, iar ace[tia din urm\ nu-i invidiaz\ pe albi pentru c\ sunt albi, ci doar pentru c\ sunt mai boga]i. {i aici bogatul `l prive[te pe s\rac cu mil\ ori cu dispre], dar nu pentru c\ e negru ori amerindian. ~n raporturile inter-umane, culoarea joac\ un rol cu totul neglijabil. Mi-a r\mas vie `n minte o `nt`mplare comic\ din urm\ cu zece ani. La Universitatea din Brasília sosise, ca profesor-invitat, o negres\ american\, universitar\ din New York, cu capul plin de ideile st`ngii academice [i care `[i propusese s\ ]in\ un seminar-dezbatere despre... marginalizarea intelectualilor negri `n Brazilia. ~nc\ de la prima sa `nt`lnire cu studen]ii, profesoara n-a reu[it s\ se fac\ prea bine `n]eleas\: tinerii brazilieni nu pricepeau ce dore[te de la ei aceast\ doamn\ newyorkez\. Dup\ c`teva s\pt\m`ni de eforturi militante, profesoara a trebuit s\ renun]e la proiectul ini]ial [i a propus alt\ tem\. Stupoarea a[ternut\ pe figura ei, `n urma contactului cu studen]ii locali, nu i s-a mai [ters p`n\ la `ntoarcerea `n Statele Unite (ceva mai precipitat\ dec`t planul ini]ial). B\nuiesc c\ cei c`]iva studen]i pe care, p`n\ la urm\, profesoara i-a p\strat totu[i au frecventat orele ei doar pentru a-[i perfec]iona engleza. Num\rul raselor din Brazilia Imposibil de determinat cu precizie. ~mbin\rile inter-rasiale primare (alb plus negru, negru plus galben, alb plus galben etc.) le dubleaz\ pe cele general cunoscute, iar combina]iile petrecute `ntre rasele de baz\ [i diversele mixaje cresc aiuritor: tabla de [ah nu ajunge pentru a le identifica. Asta doar biologic. Pentru c\, `n realitate, exist\ `n Brazilia o singur\ ras\, rasa brazilian\, unic\, indescriptibil\, neomologat\ ca atare de etnologi, dar expansiv\, triumf\toare [i ocup`nd un teritoriu aproape la fel de `ntins ca Europa. • mai ales mai târziu (Nicolae Teic\, traduc\tor din literatura latin\, Bianca Schächter-Zamfirescu – din englez\; Elena }oropoc-Murgu – din italian\, Ion Acsan – din literaturile Antichit\]ii, Bianca Balot\, talentat\ prozatoare, disp\rut\ dintre noi `nainte de vreme, Ion Nistor, format, `n redac]ia noastr\, ca un `nzestrat editor de texte clasice) a influen]at-o hot\râtor, determinând-o s\ se dedice activit\]ii de traducere – prin intermediul limbii franceze. La `ndemnul nostru, a t\lm\cit mai `ntâi, cu pasiune [i real talent, pove[tile lui Charles Perrault (ap\rute sub titlul Frumoasa din p\durea adormit\, `n B.P.T., `n 1968); au urmat, `ntr-un ritm din ce `n ce mai sus]inut [i – de multe ori – cu rezultate men]ionabile câteva zeci de traduceri `n câteva zeci de mii de file – mult mai mult decât au citit unii `ntr-o via]\ `ntreag\. A transpus `ntr-o frumoas\ limb\ român\, cu migal\ [i har, capodopere ale literaturii universale (Memoriile Cardinalului de Retz, Povestea vie]ii mele de George Sand, romane, pove[ti, povestiri de Balzac, Al.Dumas-tat\, Émile Zola, Andersen [.a.), dar [i – `n versiuni corecte [i fluente – multe romane populare, mai vechi sau mai noi, agreate cândva de un public cititor larg, ast\zi `n curs de dispari]ie. Teodora Popa-Mazilu a scris [i literatur\ beletristic\ original\, a publicat un roman [i câteva volume de versuri, dintre care ultimul (Al cincilea anotimp, 2003) este cel mai bun – o medita]ie profund\ asupra vie]ii [i a mor]ii. Cel din urm\ volum, recent ap\rut, care ne-a parvenit la câteva zile dup\ dispari]ia nea[teptat\, la 16 noiembrie 2007 a distinsei noastre colege [i scriitoare este o bijuterie editorial\ pentru cei mici, cuprinzând câteva basme de Catherine dÂulnoy, un dar postum oferit acestora cu prilejul Cr\ciunului. Teodora Popa-Mazilu se poate bucura, acolo unde a ajuns acum, dup\ o via]\ de munc\ f\r\ tihn\, c\, `n afara unor amintiri frumoase, las\ `n urm\ [i câteva c\r]i, care vor mai fi citite cu pl\cere [i folos cât\ vreme `n lume [i `n ]ara noastr\ se vor mai citi c\r]i... Tiberiu AVRAMESCU Idil\ Lovite lin de melci, printre m\rar, Leoarc\ de rou\ orele tresar. {i se cristalizeaz\-n buburuze Secundele amiezilor confuze. C\zute jos ca ni[te fructe coapte, P\ienjeni]ele mustesc de lapte... • România literar\ nr. 5 / 8 februarie 2008 9
Page 1 and 2: România 5 literar\ Apare sub egida
Page 3 and 4: Ana Blandiana î[i îndeamn\ invita
Page 5 and 6: A m luat decizia ca de acum încolo
Page 7: C c ritic minu]ios pân\ la virgul\
Page 11 and 12: Î n Refugii, timpul fic]iunii [i c
Page 13 and 14: C u 117 titluri într-un an, de la
Page 15 and 16: Î n 1957 lucram, - neangajat - la
Page 17 and 18: i s t o r i e l i t e r a r \ prea
Page 19 and 20: a m i n t i r i acordat\ poetului.
Page 21 and 22: Numeroase emisiuni ì sunt consacra
Page 23 and 24: Dintr-o atare perspectiv\, Victor R
Page 25 and 26: ßirul de comisari [i toat\ liota d
Page 27 and 28: Joachim Wittstock e singurul scriit
Page 29 and 30: Nu e posibil ca România s\ fie ima
Page 31 and 32: p o l e m i c i Amneziile lui Mirce

Aniversare

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?