Aniversare

More documents

Recommendations

Info

$editat\ cu sprijinul Funda]iei ANONIMUL$



$ap\rut\ `n Fran]a$


a c t u a l i t a t e a P rin darea afar\ a [apte dintre cei care au construit, în ultimii ani, profilul moralpublicistic al ziarului „Ziua“ se creeaz\ posibilitatea aducerii unor noi colaboratori. 4România literar\ nr. 5 / 8 februarie 2008 O m\tur\ pentru vr\jitoare ß APTE dintre condeierii de la „Ziua“ care au girat în ultimii ani politica lui Ro[ca-St\nescu au fost da]i afar\. Pentru cel pu]in unul dintre ei, Gabriel Andreescu, am o veche stim\. Faptul c\ sunt pu[i pe liber la o s\pt\mân\ dup\ eliberarea din func]ie a fostului director arat\ indubitabil c\ actuala redac]ie îi percepea drept „oamenii lui Ro[ca“. Ceea ce poate fi dovedit, de altfel, foarte simplu. Chiar dac\ nu to]i erau direct implica]i în campaniile întâiului-st\t\tor al gazetei, a existat mereu o complicitate indirect\: ei ofereau arm\tura de onorabilitate de care m\ciucarii din imediata vecin\tate a lui Ro[ca aveau nevoie pentru a-[i pune în practic\ planurile. Nici m\car s\pt\mâna trecut\, când fostul director a fost scos „în peisaj“, cum se spune la cursele auto, ei n-au în]eles mesajul. A trebuit ca noua conducere a ziarului s\ le bareze accesul spre rubricile de]inute în ultimii ani. Cu elegan]\, Mihai Pâl[u a motivat desp\r]irea de cei [apte non-magnifici evocând a[a-numite ra]iuni „economice“. În fapt, e vorba de încercarea disperat\ a redac]iei de a-[i câ[tiga onorabilitatea. Cine i-ar fi luat în serios cu un director onorific precum B\l\ceanu-Stolnici, unul dintre marii neru[ina]i ai acestor vremi în care numai neru[inarea n-a lipsit Cum s\-i p\strezi semn\tura [i fotografia în ziar, când sf\to[enia expirat\ a textelor sale provoca doar hohote de râs Acest descendent al boierilor de alt\dat\ va r\mâne în amintirea viitorimii drept autorul schi]elor apartamentului în care locuia Vlad Georgescu, cerute de Securitate probabil pentru a-l lichida pe directorul „Europei Libere“. Ce credibilitate puteai s\ ai, când ideologul en titre al ziarului era veninosul Adrian Severin Procesele de inten]ie, insinu\rile mâr[ave, ura ideologic\ drapat\ în principiile resentimentare ale corectitudinii politice au fost, ani în [ir, armele prin care acest personaj marginalizat a încercat s\ cucereasc\ pozi]iile de odinioar\. S-a dovedit c\ nu are nici anvergura, nici talentul necesare unei cariere pe m\sura ambi]iilor. Cum s\ reconstruie[ti un ziar al\turi de Ion Spânu [i Roxana Iordache, ni[te condeie pe cât de agresive, pe atât de avide de r\fuial\ cu valorile politice [i culturale Sudalma grosolan\, ura visceral\, neputin]a creatoare metamorfozat\ în stil jurnalistic au adus ziarului prejudicii pe care doar ani de onestitate f\r\ fisur\ ar putea s\ le fac\ uitate. Pentru mine, metamorfoza din ultimii ani a vechiului specialist în chestiuni economice de la Radio Europa Liber\, {erban Orescu, r\mâne f\r\ explica]ie. Ce-a c\utat dl Orescu în ciorba rânced\ servit\ pe post de trufanda la ziarul „Ziua“ Cât\ vreme s-a men]inut în zona comentariului tehnic, n- am putut s\-i vedem g\uno[enia. Ani în [ir, dl Orescu s-a pref\cut c\ stoarce o past\ substan]ial\ dintr-un tub despre care [tiam cu to]ii c\ e gol. {i totu[i, în ciuda avertismentelor, dl Orescu o ]inea înainte cu politichia fin\, care duhnea de la o po[t\ a comand\ politic\. Iar dac\ n-a fost comand\ politic\, atunci, vorba unui personaj din „Povestea porcului“, a lui Creang\: „De te-a înv\]at cineva, r\u ]i-a priit, iar\ de-ai f\cut-o din capul t\u, r\u cap ai avut!“ Despre Ion Bogdan Lefter n-am nimic de spus – pentru c\ nu e nimic de spus în general. Nu [tiu cum va digera – orgolios cum e – [i acest nou episod al elimin\rii ca o m\sea stricat\, dup\ plecarea ru[inoas\ de la „Observator Cultural“. Dar s\ nu-i plângem de mil\. Fraieri exist\ peste tot, a[a c\ nu va trece mult\ vreme pân\-l vom reg\si în ipostaza de comentator gomos pe la cine [tie ce revist\ sau ziar în c\utare de bra]e de munc\ disponibile. Sau poate îi va da Dumnezeu mintea de pe urm\ [i se va dedica activit\]ii literare, domeniu în care nu era chiar ultimul dintre novici. Enun] aceste fraze cu îng\duin]\ [i în]elegere, de[i [tiu c\-mi va primi cuvintele cu obi[nuita arogan]\ – dac\ nu va g\si cumva în ele un prilej de a-[i reînnoi ura. Prin darea afar\ a [apte dintre cei care au construit, în ultimii ani, profilul moral-publicistic al ziarului „Ziua“ se creeaz\ posibilitatea aducerii unor noi colaboratori. Nu se [tie, deocamdat\, care va fi soarta Zoei Petre [i a lui Eugen Simion. Dac\ despre cel din urm\ se poate spune c\ e precum apa cu busuioc – nici nu d\uneaz\, nici nu vindec\ –, singurul efect al scrisului s\u fiind al unei mortale plictico[enii, lucrurile sunt ceva mai complicate cu fosta prim-colaboratoare a lui Emil Constantinescu. Inteligent\, cultivat\, din când în când chiar expresiv\ în scris, doamna Zoe Petre e trecut\ prin vechea [coal\ a insinu\rii perfide [i a atacului surprinz\tor – din lateral sau pe la spate. Reprezentant\ a direc]iei resentimentare ilustrat\ pân\ la sa]ietate de fostul s\u boss, d-na Petre are probabil resurse de-a mai întoarce-o o dat\ ca la Plevna. Ce e drept, atacurile sale s-au men]inut în zona limbajului civilizat – ceea ce probabil a contat mult în men]inerea sa în noua formul\ a ziarului. S\ vedem pentru cât timp. Nu m\ pot, totu[i, opri din mirare: de ce n-au plecat to]i ace[ti colaboratori ai lui Ro[ca-St\nescu odat\ cu binef\c\torul lor Dup\ ce [i-au tr\dat onoarea (cei care-au avut-o), l-au tr\dat [i „na[“. Disponibili la compromis cum îi [tiu, probabil c\ se vor g\si gazete dornice s\ ad\posteasc\ secre]iile de venin care-au f\cut în ultimii ani din „Ziua“ nu doar un ziar necump\rat, dar [i de necitit. Le sugerez s\ încerce la „Gardianul“, „Click“ sau „Cancan“. Sau, mai bine, s\ a[tepte însc\unarea lui Cornel Nistorescu la „România liber\“, unde – dac\ m\ uit la degringolada din ultimii ani a ziaristului de alt\dat\ – va fi nevoie exact de calificarea, talentele [i energia lui Spînu & comp. Oricum, du[ul rece prin care a trecut ziarul „Ziua“ n-a rezolvat chiar toate problemele. Ce se întâmpl\, de pild\, cu Victor Roncea Dar cu George Damian Aceste clone ale lui Ro[ca St\nescu vor încerca s\ fac\ în continuare tipul de jocuri în care s-au specializat. Nu cred c\ oameni cu adev\rat onorabili vor accepta s\ scrie pentru „Ziua“ înfruntând riscul de a fi asocia]i cu nume definitiv compromise, precum cele de mai sus. Partea demoralizant\ e c\ vorbim despre ni[te oameni tineri care, în mod normal, ar fi trebuit s\ îmbr\]i[eze cu totul alte valori. Din nefericire, ei au devenit instrumente lipsite de scrupul în opera de compromitere a unor intelectuali care, într-o ]ar\ normal\, ar beneficia de statui [i de respectul general, [i nu de jignirile neru[inate de care-au avut parte dinspre ziarul „Ziua“. Ceea ce-am v\zut în ultimele zile în gazeta cu pricina e nu doar surprinz\tor, ci [i încurajator. Exist\ în România acestui moment suficiente condeie oneste la care se poate face apel. E important, îns\, ca excizia început\ o dat\ cu plecarea lui Ro[ca St\nescu s\ nu se opreasc\ la mijlocul drumului. Vor exista, desigur, destui care vor apela la binecunoscuta formul\ „Dictatorul a fugit!“ doar pentru a-[i salva pielea. Nu cred c\ un ziar cu problemele de imagine [i economice avute de „Ziua“ se poate mul]umi cu jum\t\]i de m\sur\. Dac\ actualii manageri se vor l\sa îmbrobodi]i de alde Roncea, probabil c\ [i zilele lor în fruntea ziarului sunt num\rate. S\ sper\m c\ au [i determinarea [i for]a [i sprijinul pentru a opera o veritabil\ schimbare la fa]\, [i nu o biat\ cosmetizare. E spre binele lor, dar [i al jalnicului peisaj al presei române[ti, devenit\ m\tura resping\toare pe care c\l\resc cele mai sinistre vr\jitoare imaginate de mintea unui Stephen King ajuns la ospiciu. • Sanda Aronescu (1944-2008) Protest sus]inut de oameni de cultur\ În num\rul trecut al revistei noastre, am relatat, la pag. 32, despre ini]iativa absurd\ luat\ de conducerea postului Radio România Cultural de a-i înlocui pe realizatorii emisiunii Revista Literar\ Radio cu unii care vor produce Revista Literar\ Radio – serie nou\“ [i aceasta în condi]iile în care actuala serie se bucur\ de pre]uirea a multor scriitori [i iubitori de literatur\. Ca o confirmare a punctului nostru de vedere, numero[i oameni de cultur\, de incontestabil\ autoritate profesional\ [i moral\, sprijin\ protestul colectivului redac]ional al emisiunii Revista Literar\ Radio (Teodora Stanciu, Constantin Cristian Bleotu [i Ioan Adam) înaintat conducerii Societ\]ii Române de Radiodifuziune: Nicolae Manolescu – pre[edintele Uniunii Scriitorilor din România, ambasadorul României la UNESCO Alex {tef\nescu – critic [i istoric literar, redactor-[ef România literar\ Ion Pop – critic [i istoric literar, prof. univ. – Universitatea „Babe[ Bolyai“-Cluj Andrei Ple[u – rector Colegiul „Noua Europ\“ Daniel Cristea Enache – critic literar, conf. univ. Universitatea Bucure[ti Dan H\ulic\ – pre[edinte de onoare al Asocia]iei Interna]ionale a Criticilor de Art\ Liviu Gr\soiu – critic [i istoric literar Dan C. Mih\ilescu – critic [i istoric literar Tania Radu – critic literar Ruxandra Garofeanu – membr\ a Asocia]iei Interna]ionale a Criticilor de Art\, membr\ a Uniunii Arti[tilor Plastici din România Maria-Magdalena Cri[an – critic de art\ Lucian Maftei – artist plastic Ioana Boca – cercet\tor „Academia Civic\“ Maria Teodorescu – profesor Georgeta Pop – redactor Elisabeta Cristea – pictor Angela Tomaselli – pictor Anamaria Smighelschi – artist plastic Bogdan Vl\du]\ – artist vizual Horea Pa[tina – pictor Viorel M\rginean – artist plastic George B\l\i]\ – scriitor Mircea-Horia Simionescu – scriitor Silvia Radu – sculptor Vasile Gorduz – sculptor Andrei Dimitriu – pre[edinte SRR 1999-2001 Ana Blandiana – poet\, pre[edinte Funda]ia Academia Civic\ Romulus Rusan – scriitor, vicepre[edinte Funda]ia Academia Civic\ Grigore Ilisei – scriitor, realizator TVR Ia[i Doina Jela – scriitoare, secretar Asocia]ia Ziari[tilor Independen]i din România Ioana Diaconescu – poet\ Constantin Flondor – artist plastic, prof. univ. Facultatea de Arte, Timi[oara Dacian Andoni – artist plastic, conf. dr. Facultatea de Arte, Timi[oara Geo {erban – scriitor Lista r\mâne deschis\. La 30 ianuarie a `ncetat din via]\ jurnalista [i traduc\toarea Sanda Aronescu, membr\ a Uniunii Scriitorilor. Absolvent\ a Facult\]ii de Englez\ din Bucure[ti, a lucrat p`n\ `n 1989 la TVR, unde a tradus nenum\rate filme artistice, `ntre care seria BBC de piese shakespeareene. Dup\ 1990 a fost membru fondator al ziarului „Cotidianul“, redactor-[ef al revistei „Pro TV Magazin“ [i, din 2003, redactor-[ef al suplimentului de programe TV al ziarului „Evenimentul zilei“ . ~n paralel cu aceste slujbe, a tradus peste 50 de c\r]i din literatura englez\ [i american\, `ntre care Vladimir Nabokov, Vorbe[te memorie; Henry Miller, Co[marul climatizat; Joseph Heller, Catch 22; Kurt Vonnegut, Pianul mecanic [i multe altele. To]i cei cu care a colaborat i-au apreciat puterea de munc\, inteligen]a, pasiunea pentru cultur\ [i deosebitele sale calit\]i umane. Revista România literar\ regret\ pierderea acestei valoroase colaboratoare.
A m luat decizia ca de acum încolo s\ nu mai r\spund la nici o anchet\ cu topuri. {i, în genere, s\ evit cu str\[nicie cotidienele. Hot\rârea este definitiv\. l i t e r a t u r \ Cel mai..., cea mai...! PE 2 SEPTEMBRIE eram în plin\ „opera]iune biblioteca“, c\r]ile date jos din rafturi îmi inundaser\ camera, iar o mul]ime de treburi nerezolvate a[teptau s\ le dau aten]ie, sâcâindu-m\ întruna. Tocmai atunci am primit prin e-mail o invita]ie s\ fac, cât se poate de repede, mai precis în câteva zile, pentru un cotidian, un top al celor mai frumoase romane de dragoste din istoria literaturii române [i, eventual, al povestirilor sau nuvelelor de gen. Nu [i poezie, din p\cate, mi s-a spus. Persoana care semna îmi era cunoscut\ din scris, f\cea parte, f\r\ îndoial\, din categoria jurnali[tilor cu bun-sim], iar mesajele ei aveau tonul potrivit. Ziarul era unul bunicel, îl r\sfoiam din când în când, a[a c\ am r\spuns, cerând un r\gaz de o s\pt\mân\. Mi s-a acordat. Dup\ nu prea mult timp, interlocutoarea mea nev\zut\ mi-a amintit, discret, s\-i dau lista [i, neap\rat, justific\rile. Plecasem deja din Bucure[ti, într-o minuscul\ vacan]\, dar, ca s\ m\ ]in de cuvânt, m-am dus la un internetcafé [i mi-am scris textul cu albastru, rugândo pe jurnalist\ s\ p\streze pentru pagina publicat\ absolut tot ce scrisesem color. Era 10 septembrie. Iat\ cum ar\ta r\spunsul meu: CIUDAT, literatura român\ nu con]ine foarte multe romane de dragoste de mare for]\. Nici azi nu avem scriitori care s\ reu[easc\ asta. Mult mai bine stau la „pove[ti de dragoste“ poe]ii. {i, chiar mai ciudat, pentru mine, cele mai frumoase romane de dragoste sunt publicate, toate, în anul 1933. A[adar: 1. Creanga de aur de Mihail Sadoveanu. O dragoste interzis\, între doi „ale[i“, conturat\ mai mult din sugestii [i pe pu]ine pagini, dar care lumineaz\ întreg romanul. O dragostebasm, o dragoste platonic\, o dragoste distrug\toare totu[i, pentru ambii parteneri. 2. Rusoaica de Gib I. Mih\escu. Romanul con]ine toate treptele dragostei, de la scenele erotice cele mai carnale pân\ la dragosteafantasm\. Barbatul e real, femeia un vis care din când în când devine realitate, adic\ imperfec]iune. 3. Maitreyi de Mircea Eliade. Dragostea ca str\in\tate [i stranietate. 4. Adela de Garabet Ibr\ileanu. Dragostea în belle époque. M\car pentru recuperarea pudorii [i a ezit\rilor într-o epoc\ impudic\ [i hot\rât\, merit\ s\ fie în top. 5. Patul lui Procust de Camil Petrescu. Pentru c\, la urma urmei, în dragoste ar trebui s\ r\mân\, întotdeauna, un mister nerezolvat. Iat\ acum [i un top neconven]ional de povestiri sau pseudo-roman: 1. O alergare de cai de Costache Negruzzi – pentru c\ dragostea nu e luat\ în serios [i eroina e frivol\, dar cu [arm [i inteligen]\. {i pentru c\, într-o poveste paralel\ cu cea a doamnei B. exist\ în]elegere mali]ioas\ [i pentru cei care iau în serios „cursa“ dragostei. 2. Iluzii pierdute... Un înt\i amor de Mihail Kog\lniceanu. Pentru c\ are o cuceritoare autoironie [i las\ deschis\ grani]a dintre umor si amor. 3. Pâlnia [i Stamate de Urmuz, pentru c\ rezum\ toat\ literatura de dragoste a lumii [i o pune sub semnul „mecanicii amorului“ ca filozofie a existen]ei. Nu e de mirare c\ autorul s-a sinucis. TOT ÎN 10 septembrie, a[adar prompt, autoarea mi-a mul]umit cu real\ c\ldur\ (exist\ un ton inconfundabil al sincerit\]ii). Mi-a promis s\ m\ ]in\ la curent cu publicarea. Îi povestisem p\]ania mea cu un interviu care îmi fusese f\cut buc\]ele în alt\ gazet\ [i primisem asigur\ri c\ nu va fi cazul aici. Dup\ care coresponden]a noastr\ s-a întrerupt. N-aveam habar dac\ topul, la care urmau s\ participe critici, poe]i, prozatori s-a publicat sau nu [i [tiam prea bine c\ nu e vina jurnalistei dac\ se amân\, a[a c\ n-am întrebat-o nimic. Pe 15 ianuarie, a[adar la 4 luni de la cererea foarte urgent\ c\reia-i r\spunsesem într-o s\pt\mân\, m-am gândit s\ v\d ce d\ presa cotidian\ la aniversarea na[terii lui Eminescu, experien]\ publicistic\ mereu surprinz\toare. Am navigat pu]in de la un ziar la altul [i, în loc s\ dau peste Eminescu, am dat peste topul romanelor de dragoste, atât de mult a[teptat încât devenise, de-acum, nea[teptat. Din p\cate, cu surprize nepl\cute, [i nu în privin]a romanelor alese de unii [i al]ii. În loc s\-mi pot da seama de preferin]ele fiec\rui participant [i de argumentele lui complete, aveam, din nou, un mic ghiveci în care era luat de ici, de colo [i recro[etat un articol. Posibil ca a[a s\ se înve]e la [coala de jurnalism, c\ trebuie s\ re-spui tu, cu vorbele tale, ce preiei de la al]ii, citând ba pe unul, ba pe altul. Modelul dinamic din emisiunile televizate. Numai c\ lipsa unui singur cuvânt scris poate provoca malentendu-uri. Numai c\ atunci nu mai trebuie s\ ]i se cear\ argumente (care au o logic\ a lor, o serie de articula]ii fine, devenite inutile dac\ tai textul). Numai c\ eu anun]asem de la început c\ nu vreau s\ particip la exerci]ii de acest tip, dadaiste. Nimic de zis, pe mine autoarea m\ favorizase, titlul articolului fiind 1933 anul celor mai frumoase romane de dragoste, de[i ceilal]i nu erau neap\rat de p\rerea asta. O „bucurie“ nu vine niciodat\ singur\. Sub pagin\ era, ca-n }iganiada, corul cititorilor anonimi ai ziarului, care, din lips\ de alt\ ocupa]ie sau din bovarism, simt nevoia s\-[i dea cu p\rerea. V\ aminti]i cum se numesc comentatorii din subsolul epopeii lui Ion Budai-Deleanu Chir Simpli]ian, Cocon Idiotiseanul, Onochefalos etc. Din p\cate, în genere, în forumurile de azi lipsesc Cocon Erudi]ian, Filologos, Chir Criticos, Musofilos, Mitru Perea care, acolo, erau mai mul]i [i-i corectau [i-i înv\]au cu r\bdare pe cei dintâi, nepermi]ând „]ig\nia“. {i nici m\car cei din prima serie nu au azi candoarea vocilor din }iganiada, ci trec la înjur\tura direct\. Ce m\ surprinde e c\ cei care te-au invitat s\ le dai, pentru ziarul lor, lucrul cel mai pre]ios pe care îl ai: timpul t\u, preiau injuriile în lini[te, f\r\ s\ tresar\. E ca [i cum te-ar invita s\ le faci o vizit\ acas\ [i ar l\sa s\ intre, cu tine, care e[ti invitatul lor, ni[te necunoscu]i de pe strad\ ca s\ te scuipe, în vreme ce gazdele se prefac c\ totul e în regul\. (De câte ori am citit articole bune ale lui Mircea C\rt\rescu sau Gabriel Liiceanu sau Nicolae Manolescu [i am v\zut ce-i sub ele, m-am înfiorat. M-am întrebat adesea, mai ales la comentariile politice, cine garanteaz\ c\ în aceste forumuri din pivni]ele ziarelor nu sunt [i figurile cele mai odioase ale unei societ\]i, de la criminali la fo[ti tor]ionari, [i de ce trebuie s\ le asiguri vizibilitate) Acum îmi venise [i mie rândul, într-o variant\ mult mai blând\, de altfel. O voce care semna cu un prenume feminin, Mimi sau Cici, nu mai [tiu, se întreba indignat\ cine oi mai fi [i eu [i continua cam a[a: „Nu [tiu cine e, dar se vede c\ e o tâmpit\ [i o incult\ [i n-are habar de literatur\.“ Cuvintele subliniate sunt citate strict. Exact ce a sup\rat-o a[a de tare pe distinsa forumist\ n-am în]eles, oricât am încercat. Era p\rerea mea, „pentru mine“ fusese p\strat, a[adar totul era men]inut în limitele subiectivit\]ii. De altfel topul meu era greu de reconstituit din fragmen]ele. Nu-mi r\mânea decât s\ b\nuiesc c\ vocea e, poate, a vreunui obscur autor al unui „roman de dragoste“, care s-a sup\rat c\ nu l-am pomenit. M-am întrebat [i eu, odat\ cu persoana din subsolul paginii, cine sunt. {i r\spunsul a coincis cu al anonimei voci: sunt, cu siguran]\, „o tâmpit\“. Am p\]it-o de nenum\rate ori r\spunzând anchetelor din cotidienele noastre. Mi-am stricat programele ca s\ scriu r\spunsuri cât mai limpezi [i mai coerente [i mai sincere, f\r\ strategii sau fraze conjuncturale. Unele au ap\rut, dar nu le-am v\zut (nimeni nu-]i mai spune când s\ le cite[ti, ca s\ vezi ce a ie[it), altele n-au ap\rut deloc (cu sau f\r\ scuze), altele mai bine nu ap\reau, de trunchiate [i ref\cute ce erau. Bineîn]eles, totul este pro bono. Astfel c\, pentru a m\ ridica cât de cât în propriii mei ochi, am luat decizia ca de acum încolo s\ nu mai r\spund la nici o anchet\ cu topuri. {i, în genere, s\ evit cu str\[nicie cotidienele. Hot\rârea este definitiv\. • 5România literar\ nr. 5 / 8 februarie 2008
Page 1 and 2: România 5 literar\ Apare sub egida
Page 3: Ana Blandiana î[i îndeamn\ invita
Page 7 and 8: C c ritic minu]ios pân\ la virgul\
Page 9 and 10: D espre ce rasism mai poate fi vorb
Page 11 and 12: Î n Refugii, timpul fic]iunii [i c
Page 13 and 14: C u 117 titluri într-un an, de la
Page 15 and 16: Î n 1957 lucram, - neangajat - la
Page 17 and 18: i s t o r i e l i t e r a r \ prea
Page 19 and 20: a m i n t i r i acordat\ poetului.
Page 21 and 22: Numeroase emisiuni `i sunt consacra
Page 23 and 24: Dintr-o atare perspectiv\, Victor R
Page 25 and 26: ßirul de comisari [i toat\ liota d
Page 27 and 28: Joachim Wittstock e singurul scriit
Page 29 and 30: Nu e posibil ca România s\ fie ima
Page 31 and 32: p o l e m i c i Amneziile lui Mirce

Aniversare

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?