Aniversare

a c t u a l i t a t e a
România literar\ nr. 5/ 8 februarie 2008
Un debut cu n\b\d\i
Susceptibil de a fi cel mai bun debut în proz\ al anului
2007, romanul Carte de colorat pentru orbi al Mariei Ellis
face deja, între tinerii cronicari literari, vâlv\ [i coaguleaz\
un dosar de receptare dac\ nu remarcabil, cel pu]in interesant.
Astfel, prezentarea de pe coperta a patra – semnat\ cu
acribie de Paul Cernat – devine cal de b\taie în câteva
reviste literare. Unii îi dau dreptate criticului, al]ii polemizeaz\
indirect cu textul, al]ii îl transform\ în obiect de cult.
Din aceast\ multicolor\ map\ de pres\, merit\ re]inute
m\car dou\ cazuri extreme. Critica eufemistic\ pe care
o expediaz\ cu adres\, în câteva rânduri finale, chiar Bianca
Bur]a-Cernat (subl. mea) în OBSERVATORUL CULTURAL
(„Deocamdat\, mai sceptic\ din fire [i mai pu]in generoas\
cu laudele, m\ cam îndoiesc de instinctul artistic sigur
al autoarei – cum citesc, nu f\r\ mirare, într-un text de
pe coperta a patra a C\r]ii de colorat pentru orbi“) [i
autocitarea discret\ [i exact\ la care se înham\ con[tiincios,
în aproape jum\tate de articol tocmai Paul Cernat (subl.
mea), în luxoasa Dilematec\. Nici foarte onest\ îndeletnicire,
nici tocmai etic\ salvare a unui pre]ios spa]iu tipografic,
fenomenul e, pân\ la urm\, fertil. Urmeaz\ oare ca nimeni
altul decât Cosmin Cernat (subl. mea) s\ comenteze în
direct, la cine-[tie-ce televiziune improvizat\, un meci
în toat\ regula, o gal\ de box familial la categoria pe
care tocmai numele o impune Ce-ar avea de zis,
exclus\ pe nedrept din toat\ afacerea, Maria Ellis, autoarea
atât de pacifist\ a romanului care a declan[at povestea
LETTRE de iarn\
Bogat\, ca de obicei, iarna la LETTRE INTERNATIO-
NALE. B. Elvin, în editorial, recomand\ Supunere, împotrivire,
exil, de Ion Vianu, pagini memorialistice despre
intrarea în partidul comunist. A[a c\ mergem acolo, nu
mai departe de prima sec]iune a revistei. Nu este o justificare,
doar o analiz\. De ce s-a întîmplat Pentru c\ „mergi u[or
pe drumuri coborînde. Împotrivirea e laborioas\.“ Cui
folose[te, reluarea traseului împotrivirii, cu poticniri, cu
m\runte victorii Literaturii. În care se amestec\ medici
[i scriitori, figuri infame, prieteni. De citit.
Recomand\rile lui B. Elvin mai înghit doi nem]i,
posesori de Nobel: Günther Grass [i Heinrich Böll. Primul
e de g\sit în Biblioteca Lettre Internationale, cu un fragment
din romanul Calcanul, care va ap\rea la Corint, în traducerea
lui Corneliu Papadopol. Cum calcanul a fost prins a doua
oar\ scoate la-naintare basme, basne, dizerta]ii de drept
[i teorie literar\, poezii, graffiti, orice, numai s\ conving\.
{i reu[e[te.
Böll, în jocul de-a calomnia]i, calomnia]i, tot va r\mîne
ceva, care se exerseaz\ pe Grass, e doar un termen de
compara]ie.
Terminîndu-se recomand\rile redactorului-[ef, le adaug
Secven]e-le cehoslovace, semnate de Antonin J. Liehm,
Mihnea Berindei, Jacques Rupnik, Radu Cosa[u [i Rudolf
Stamm. În plin\ iarn\, despre Prim\vara de la Praga. Sînt
patruzeci de ani – vorba lui Cosa[u, „ah, rotunjimile astea
voluptoase!“. Cosa[u reia textul din ’93, despre „genera]ia
Budapesta“ [i despre fr\]ia cu Milan Kundera, „pacea
noastr\ epic\, literar\, cu Praga ’68. Cea mai important\.“
În rest, Nabokov, bun oricînd, Doris Lessing, cu Caietul
auriu. Scrisori [i coresponden]\, care încheie num\rul.
Unul de al\turat la biblioteca Lettre a fiec\ruia.
Talon de abonare `ncep`nd cu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
abonament trei luni (13 numere) - 28,40 lei
abonament [ase luni (26 numere) - 56 lei
abonament un an (52 numere) - 111,50 lei
Abonamente 2008
Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
str. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . nr. . . . . . bl. . . . . . sc. . . . . . et. . . . . . ap. . . . . . .
sector. . . . . . . localitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cod po[tal. . . . . . . .jude]. . . . . . . .
telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ochiul magic
Mândria de a fi opac
În titlul unui articol publicat în revista CULTURA (nr.
3/ 2008), Elena Vl\d\reanu se întreab\ (hamletian) în
leg\tur\ cu Nichita St\nescu: Geniu sau aburi alcoolici
[i î[i r\spunde (nehamletian), în cuprinsul aceluia[i
titlu: Aburi alcoolici!
Foarte rapid\ în gândire aceast\ domni[oar\ dac\
reu[e[te, în numai o secund\, s\ g\seasc\ r\spuns la o
întrebare care o fr\mânt\ înc\ de pe vremea când era elev\!
În articolul propriu-zis, ea m\rturise[te c\ niciodat\
nu a în]eles poezia lui Nichita St\nescu, dar c\ nu avea
curajul s\ recunoasc\:
„În liceu m\ chinuiam s\ în]eleg. Nu a[ fi recunoscut
în ruptul capului c\ nu-mi place. De[i p\ream curajoas\,
de[i eram tot timpul cu gura mare, de[i sus]ineam c\
Sadoveanu e bullshit [i grafoman – îi citisem totu[i cel
pu]in zece c\r]i – , când ajungeam la Nichita m\
blocam. Citeam. M\ blocam. Citeam. M\ blocam.“
Dup\ ce s-a blocat astfel mul]i ani la rând, Elena
Vl\d\reanu ajunge, în sfâr[it, la maturitatea intelectual\
necesar\ ca s\ declare (urmând exemplul lui Cristian Tudor
Popescu, la care blocajul a durat îns\ mai mult) c\
poezia lui Nichita St\nescu nu are nici o valoare. Deci nu
s\ recunoasc\, doar, c\ nu o în]elege, ci s\-i conteste
valoarea, considerând-o delirul unui alcoolic. Este o metod\
ingenioas\. A[a ar putea proceda [i oamenii de [tiin]\ care,
de mai multe secole, nu reu[esc s\ în]eleag\ natura atrac]iei
gravita]ionale; decât s\ cerceteze [i s\ se tot blocheze, mai
bine ar anun]a c\ atrac]ia gravita]ional\ e o aiureal\, pe
care omenirea trebuie s\ aib\ curaj s\ o dea dracului o
dat\ pentru totdeauna.
A[a cum exist\ mândria de a fi român, exist\ [i mândria
de a fi opac. În loc s\ deplâng\ faptul c\ nu are acces la
frumuse]ea poeziei lui Nichita St\nescu [i s\ cear\ ajutorul
unui cunosc\tor (pl\tindu-i, eventual, câteva ore de medita]ii),
curajoasa domni[oar\ (care nu s-a sfiit nici s\-l nege pe
Sadoveanu) î[i etaleaz\ cu mândrie opacitatea. Cum r\mâne
îns\ cu criticii literari care de-a lungul timpului [i-au
exprimat admira]ia pentru Sadoveanu sau Nichita St\nescu,
critici printre care se num\r\ G. C\linescu, E. Lovinescu,
Nicolae Manolescu, Eugen Simion [i mul]ii al]ii Probabil
c\ nici ei n-au în]eles nimic, dar, mai pu]in curajo[i
decât Elena Vl\d\reanu, au suferit în t\cere [i s-au pref\cut
c\ în]eleg.
Despre Nicolae Breban
Revista Cultura din 31 ianuarie public\ lu\rile de cuvînt
ale participan]ilor la întîlnirea tradi]ional\ „Scriitorul [i
criticii s\i“, care s-a desf\[urat în luna mai 2007 în Sala
Oglinzilor a Uniunii Scriitorilor. Întîlnirea a fost consacrat\
prozatorului Nicolae Breban. Au luat cuvîntul: Gabriel
Dimisianu, Mircea Iorgulescu, Daniel Cristea-Enache [i
Alex. {tef\nescu: Moderator: Gabriel Chifu. Reproducem
un fragment din interven]ia lui Gabriel Dimisianu: „Am
remarcat totdeauna, ca [i cititorii, marile mize pe care
le-au aruncat în literatur\ Nicolae Breban, acea dialectic\
a rela]iilor st\pîn–slug\, victim\–c\l\u, discipol–maestru,
care i-au marcat originalitatea, rela]ii niciodat\ simplificate,
c\ci niciodat\ victima nu era doar victim\, nici c\l\ul doar
c\l\u, niciodat\ st\pînul nu e doar st\pîn [i nici supusul
doar supus, între ei pozi]ia fiind inter[anjabil\. Mai exist\,
ca element care-i caracterizeaz\ proza, acea ruptur\, acea
falie psihologic\ care apare la un moment dat în
evolu]ia unui personaj, un element al originalit\]ii lui
Breban. S\ ne amintim de evolu]ia lui Grobei [i a altor
personaje. Este o mare îndr\zneal\ [i un mare risc pe care
[i-l asum\ un creator de personaje ca personajul pe care
l-a împins, l-a dus pe un anume drum, la un anumit moment
dat schimb\ direc]ia, iar acest personaj s\ nu-[i piard\ nota
definitorie [i s\ fie tot el, de[i într-o anumit\ m\sur\
este altul. De altfel, capacitatea de a însufle]i personaje
cred eu c\ este extrem de important\ pentru o literatur\,
aceast\ capacitate de a însufle]i personaje viabile [i
memorabile identific\ o literatur\ în raport cu altele. Cînd
vorbim de literatura român\, de proza român\, cum o
definim Personaje ca Dinu P\turic\, Ion, Pirgu, Grobei
al lui Breban, Moromete, sunt m\rcile literaturii, sunt
personajele ei, care r\mîn.“ Alex. {tef\nescu a relatat o
polemic\ c\reia i-a fost martor, în 1970, în timpul unei
c\l\torii cu ma[ina: „Spre uimirea mea, idolul meu, Nicolae
Manolescu, t\cea [i vorbeau cei doi, Alexandru Ivasiuc
[i Nicolae Breban. Polemizau [i, timp de 60 de minute cît
a durat drumul de la Ploie[ti la Bucure[ti, am asistat la o
polemic\ de neuitat între Nicolae Breban [i Alexandru
Ivasiuc, polemic\ în care cei doi se defineau ca personalit\]i
cu totul diferite. Alexandru Ivasiuc era un ra]ionalist,
desf\[ura o argumenta]ie foarte riguroas\, de o rigoare
dus\ aproape la obsesie, în timp ce Nicolae Breban rev\rsa
valuri de ira]ionalitate asupra interlocutorului s\u, îl
cople[ea cu for]a personalti\]ii sale, cu magnetismul
extraordinar, cu evocarea unor abisuri ale vie]ii suflete[ti.
Numai la Dostoievski mai întîlnisem acest sentiment al
abisalului, a[a cum vedeam atunci c\ are cineva, un om
real, un om cu care se putea discuta direct.“
Cronicar
România literar\
~ncep`nd cu 1 ianuarie 2008 abonamentele se `ncheie exclusiv prin Zirkon Media!
Completa]i [i trimite]i talonul de abonare pe adresa: Zirkon Media S.R.L. str. Pictor Hârlescu
nr 6, sector 2, Bucure[ti, 022195.
Plata se face prin mandat po[tal sau prin Ordin de plat\ `n contul:
RO14 RNCB 0089 0037 2253 0001 - BCR - Th. Pallady.
Pentru institu]ii bugetare contul este: TREZ 7035 069X XX00 1197 - Trezorerie/sector 3.
Cititorii din str\in\tate sunt ruga]i s\ trimit\ mandat po[tal `n valoare de 230 euro sau 300 USD
pentru un an.
V\ rug\m s\ trimite]i prin po[t\ o copie a mandatului [i adresa dumneavoastr\ complet\.
Pentru abona]ii din ]ar\ [i str\in\tate care au `ncheiat `n anii trecu]i abonamente direct la redac]ie,
r\m`ne valabil\ adresa: dir. adm. Corneliu Ionescu, Funda]ia România literar\, Calea Victoriei
133, sector 1, Bucure[ti, cod 010071, OP 22.