Aniversare
Aniversare
Aniversare
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Nu e posibil ca România s\ fie imaginat\ ca o ]ar\<br />
exotic\, aproape necunoscut\. O asemenea<br />
percep]ie era explicabil\ poate în evul mediu sau<br />
la începutul veacului XIX.<br />
m e r i d i a n e<br />
Francesco Guida sunte]i profesor de Istoria Europei Orientale<br />
la Universitatea Roma Tre din Italia. Interesul Italiei pentru<br />
„cealalt\ jum\tate a continentului“ este (re)confimat inclusiv<br />
prin num\rul unor astfel de catedre universitare. Bianca Valota<br />
Cavallotti (Milano), Francesco Leoncini (Venetia), Ettore<br />
Cinnella (Pisa) etc. sunt doar câ]iva dintre omologii dvs. în<br />
peninsul\. Împreun\ forma]i AISSECO (Asocia]ia Italian\<br />
de Studii istorice asupra Europei Centrale [i Orientale). Interesul<br />
este desigur reciproc [i manifestat de statele regiunii prin<br />
reprezentan]ele culturale în Italia sau diverse asocia]ii mixte<br />
(de maghiaristic\, slavistic\, romanistic\, balcanistic\ etc.).<br />
Care sunt pun]ile înspre/dinspre România<br />
Înainte de toate, o precizare: din acest an am solicitat<br />
universit\]ii ca materia mea s\ se cheme Istoria Europei Centrale<br />
[i Orientale. Actuala titulatur\ (Istoria Europei Orientale) mi<br />
se pare limitativ\. E adev\rat c\ exist\ aceste asocia]ii. În ultimii<br />
ani se constat\ chiar o cre[tere numeric\ a celor care se<br />
dedic\ studiului acestei regiuni [i azi, mul]i dintre ei sunt<br />
bine defini]i în panorama academic\. Dar dac\ odinioar\, în<br />
epoca fascist\ de pild\, leg\tura între institu]iile politice [i<br />
cele culturale era foarte puternic\, azi se constat\ o implicare<br />
mult mai redus\, de[i politica extern\ italian\ continu\ s\<br />
priveasc\ cu interes acest sector. În parte, pentru c\ este<br />
vorba de regimuri politice diferite. Dar [i pentru c\ exist\ o<br />
mai mic\ investi]ie de energie. Este valabil atât pentru<br />
regiune în general, cât [i pentru România, în particular.<br />
Exist\ o limitare a implic\rii. S-ar putea face cu singuran]\ mai<br />
mult, atât pentru difuzarea culturii italiene în România, cât [i<br />
în sens invers mai cu seam\. S-ar evita astfel multe din judec\]ile<br />
eronate existente în rândul opiniei publice. Sun\ ciudat<br />
faptul c\ opinia public\ italian\ descoper\ anumite lucruri<br />
despre România doar în situa]ii-limit\, în contextul unor<br />
incidente. Nu e posibil ca România s\ fie imaginat\ ca o ]ar\<br />
exotic\, aproape necunoscut\. O asemenea percep]ie era<br />
explicabil\ poate în evul mediu sau la începutul veacului XIX.<br />
Ar trebui s\ existe o cunoa[tere mai profund\ a culturii române<br />
din partea italienilor. Pot judeca mai pu]in rolul românilor. Cred<br />
totu[i c\ la nivelul institu]iilor culturale române existente în<br />
Italia exist\ o eroare de strategie. Ar trebui poate s\-[i rectifice<br />
strategia pentru a penetra mai profund în societatea italian\.<br />
Publicul italian e dificil. {tim cu to]ii c\ se cite[te destul de<br />
pu]in [i c\ exist\ atâtea alte interese/tenta]ii. Cu o strategie abil\<br />
îns\, cred c\ s-ar putea atrage aten]ia asupra unei ]\ri cu care<br />
avem anumite afinit\]i [i care trimite aici o mas\ de muncitori<br />
de toate nivelurile. Institu]iile culturale române[ti, [i nu doar<br />
cele culturale, trebuie s\ g\seasc\ modalitatea de a atrage aten]ia<br />
asupra subiectului România.<br />
I n t e r v i u r i l e „ R o m â n i e i l i t e r a r e “<br />
cu istoricul<br />
FRANCESCO<br />
GUIDA<br />
În istoriografia italian\ orientat\ spre acest sector, sunte]i<br />
un reprezentant al celei de-a III a genera]ii, dup\ cele<br />
marcate de Oscar Randi [i Mario Pacor. Sunte]i autorul a<br />
numeroase studii dedicate Ungariei, Bulgariei, Greciei, dar mai<br />
cu seam\ României. Cartea dvs. Romania (Unicopli, 2005) se<br />
înscrie în seria celor semnate de istorici str\ini, precum Hugh<br />
Seton Watson, Keith Hitchins, Catherine Durandin etc. Aceast\<br />
carte a fost prezentat\ la Accademia di Romania din Roma (mai<br />
2007) [i este cunoscut\ speciali[tilor români. Ce impact a avut<br />
în Italia<br />
S\ spun adev\rul Fiind vorba de o carte [tiin]ific\, nu a<br />
avut o soart\ prea fericit\. În mediul academic este destul de<br />
cunoscut\, dar nu e un succes în libr\riile populare. Îmi pare<br />
r\u s\ o spun, dar un produs pe aceea[i tem\ (istorie român\<br />
contemporan\) [i de o calitate mult inferioar\, aproape nul\,<br />
a devenit, gra]ie strategiei editoriale, un produs cu un<br />
oarecare succes popular. Conteaz\ mult editorul! Îndeob[te cei<br />
care sunt mai aten]i la calitatea [tiin]ific\ întâmpin\<br />
dificult\]i în distribu]ie. Lipse[te poate [i pu]in\ fantezie. Cartea<br />
mea despre România se înscrie într-o colec]ie dedicat\<br />
istoriei Europei în secolul XX. Sunt uimit c\ nu exist\ un<br />
ziar care s\ preia aceast\ colec]ie [i s\ o impun\ astfel pe pia]\.<br />
Un alt editor poate ar fi reu[it mai mult în privin]a difuz\rii.<br />
În formarea dvs. se disting ca „punti cardine“ filologul Rosa<br />
del Conte [i istoricul Angelo Tamborra, de la care a]i dobândit<br />
instrumentul de a accede la surse primare [i respectiv metoda<br />
istoric\. La rândul dvs. a]i reu[it s\ crea]i o [coal\. Cu ce<br />
rezultate<br />
Dup\ p\rerea mea rezultatele sunt foarte bune, chiar<br />
dac\, fiind cel care a colaborat la ob]inerea lor, nu ar trebui<br />
s\ o spun eu. Nu vorbesc în acest context despre Marco Clementi,<br />
istoric tân\r dar foarte productiv, pentru c\ el are interes pentru<br />
specificul rus. Îns\ lucr\rile lui Alberto Basciani despre Dobrogea<br />
(Un conflitto balcanico. La contesa fra Bulgaria e Romania<br />
in Dobrugia del sud 1918-1940, Periferia, Roma, 2001) [i<br />
Basarabia (La difficile unione. La Bessarabia e la grande<br />
Romania 1918-1940, a doua edi]ie publicat\ în 2007, care nu<br />
întâmpl\tor a meritat s\ fie prefa]at\ de K. Hitchins), precum<br />
[i cea a lui Antonio d’Alessandri despre Dora d’Istria (Il pensiero<br />
e l’opera di Dora d’Istria fra Oriente Europeo e Italia, Gangemi,<br />
Roma, 2007) sunt lucr\ri temeinice, bazate în primul rând pe<br />
surse primare [i abia apoi pe o vast\ literatur\ istoric\. Sunt<br />
convins c\ vor urma altele pentru c\ sunt departe de a fi epuizat<br />
înc\rc\tura vital\ pe care o au. {i sunt convins c\ subiectele<br />
române[ti în interesele lor de studiu vor fi predilecte.<br />
Sunteti martor avizat [i adesea protagonist în evenimente<br />
culturale italo-române [i manifest\ri ale comunit\]ii române[ti<br />
în Italia (amintesc în acest context doar fondarea Partidului<br />
Românilor din Italia). Înregistra]i în mod direct evolu]iile [i<br />
involu]iile acestei „prietenii dificile“. Desigur, a]i înregistrat<br />
[i filtrat [i aceast\ ultim\ campanie politic\ [i mediatic\ „Români<br />
în Italia“. Care sunt efectele ei în rândul opiniei publice italiene<br />
În ultimii ani românii au fost descoperi]i de c\tre marea<br />
mas\ a italienilor. Nu cred c\ exist\ cet\]ean care s\ nu se fi<br />
exprimat pe aceast\ tem\. Este foarte adev\rat c\ travers\m o<br />
faz\ critic\ care a determinat m\suri politice, dup\ cum bine<br />
se [tie (decretul G. Amato). Aceast\ criz\ cred c\ a fost îns\<br />
enfatizat\. Sigur c\ o parte a popula]iei italiene e preocupat\<br />
de fenomenul emigra]iei, de români, de romi. Dar în acela[i<br />
timp exist\ o mare parte a popula]iei italiene care a avut contacte<br />
[i experien]e cu români (în domeniul edilitar, sanitar,<br />
[tiin]ific etc.) [i care a descoperit o serie de afinit\]i [i similitudini.<br />
A existat o alarm\. Un politician sau altul a imprimat discursului<br />
sau un ton exagerat. Eu nu neg existen]a unei probleme. În<br />
momentul în care se mi[c\ o mas\ de oameni este fiziologic s\<br />
existe o problem\. E inevitabil. E natural. Aceast\ problem\<br />
nu se rezolv\ îns\ prin m\suri de politic\ de siguran]\, ci prin<br />
m\suri economice. Eu nu cred c\ emigrantul e fericit.<br />
Italienii au fost în aceast\ ipostaz\ [i nu au fost deloc ferici]i.<br />
Folclorul nostru st\ m\rturie. Problema trebuie tratat\ cu m\suri<br />
de politic\ economic\ na]ional\ român\, bilateral\ [i interna]ional\,<br />
[i cu forme de integrare, nu cu forme ale confrunt\rii [i intoleran]ei.<br />
Exist\ pericolul recrudescen]ei extremismului de dreapta<br />
[i rasismului în Italia<br />
La noi a existat nu demult o alarm\ de acest gen fa]\ de<br />
albanezi, mult mai pu]ini numeric, dar ajun[i aici pe mare. {i<br />
atunci s-a enfatizat. {i atunci s-a vorbit de rasism. Exist\ poate<br />
o minoritate care se exprim\ în termeni rasi[ti, dar sunt în<br />
genere persoane care nu gândesc atunci când se exprim\ astfel.<br />
Italia nu are o tradi]ie cultural\ rasist\. Chiar atunci când au<br />
fost promulgate legi rasiale împotriva evreilor (1938), ele nu<br />
erau deloc populare. Exist\ o tensiune între comunit\]i. S\ ne<br />
amintim c\ în Italia, în urm\ cu doar câteva decenii, când<br />
meridionalii emigrau în nord, au existat tensiuni. Nu rasism<br />
(care asum\ o form\ ideologic\), ci doar manifest\ri de intoleran]\,<br />
forme de conflict momentan.<br />
Se poate „riposta” cu Brâncu[i, Cioran [i Eliade Sunt<br />
suficiente pozi]iile exprimate în presa italian\ în tonuri care<br />
tind s\ restabileasc\ un echilibru, pozi]ii exprimate de<br />
români (Mircea C\rt\rescu, Norman Manea, Mircea Butcovan),<br />
români[ti (Marco Cugno, Bruno Mazzoni), anali[ti reputa]i<br />
[i jurnali[ti italieni (Sergio Romano, Arrigo Levi, Emanuele<br />
Trevi)<br />
Pentru marele public, nu. Este bine c\ se amintesc, c\ se<br />
invoc\ aceste repere culturale române[ti, dar faptul c\ exist\<br />
m\rturii culturale de acest nivel nu produce un efect instant<br />
în rândurile opiniei publice italiene. Trebuie aduse alte argumente<br />
pentru publicul care nu se intereseaz\ de lumea intelectual\.<br />
Italienii care nu citesc nici m\car o carte pe an vor în]elege<br />
poate mai bine dezbaterile privind cauzele emigr\rii, interesele<br />
economice comune celor dou\ state ([i aici nu vreau s\ deschid<br />
un front dificil!), conceptul de toleran]\. Poate spre marele<br />
public se poate ajunge prin intermediul eroilor populari -<br />
sportivilor. Dar [i aici e discutabil, pentru c\ Adrian Mutu a<br />
fost insultat. Chiar dac\ se întâmpla, ce-i drept, într-un moment<br />
cu o înc\rc\tur\ emo]ional\ aparte (vorbesc, desigur, de<br />
cazul Giovanna Reggiani).<br />
Acestea fiind premisele, cum se contureaz\ viitorul acestei<br />
rela]ii bilaterale<br />
Vreau s\ fiu cinic. Cele dou\ ]\ri au interese economice<br />
comune. Asta m\ face s\ cred c\ rela]iile nu trebuie înr\ut\]ite,<br />
ci consolidate. Dup\ aceast\ „criz\ de cre[tere“, cum a<br />
definit-o ambasadorul Mancini, viitoarele eventuale incidente<br />
vor fi tratate ca orice alt fapt divers. Guvernele de la<br />
Bucure[ti [i Roma vor g\si o strategie în interiorul [i cu sus]inerea<br />
Uniunii Europene. Emigra]ia înc\ nu s-a terminat, dar [i-a atins<br />
apogeul. Este [i ra]ionamentul lui Sergio Romano. Dac\ a[<br />
avea o oarecare putere decizional\, a[ face în a[a fel încât s\<br />
se mi[te capitalurile [i nu oamenii. Sunt, prin urmare, optimist<br />
în privin]a viitorului rela]iilor italo-române.<br />
A consemnat<br />
Carmen BURCEA<br />
România literar\ nr. 5/ 8 februarie 2008<br />
29