Aniversare
Aniversare Aniversare
a r t e Dac\ exist\ o substan]\ liric\ a pove[tii ea provine în mare parte din conlucrarea excelent\ a imaginii asigurat\ de Roger Deakins [i de muzica lui Nick Cave. Cronica unei mor]i anun]ate România literar\ nr. 5/ 8 februarie 2008 24 DEPARTE de roman]ul din Legendele toamnei unde-l putem vedea evoluînd pe Brad Pitt în rolul lui Tristan Ludlow ascultînd chemarea s\lb\ticiei, Jesse James, eroul legendar, impenitentul [i dezam\gitul confederat, jefuitor de b\nci [i trenuri, cu o carte de vizit\ impresionant\ pentru anii ’80 ai secolului XIX în America este personajul de hîrtie, cerneal\ [i celuloid al imagina]iei multora de la regizorii Henry King, Fritz Lang, Nicholas Ray la romancieri cum este [i Ron Hansen al c\rui roman l-a ecranizat Andrew Dominik. Ca [i Billy Harrigan, viitorul Billy the Kid, sau c\l\re]ii unor limuzine cu aspect funerar, modernii Al Capone sau John Dillinger sau Bugs Moran, Jesse James face parte din mitologia unui continent, un personaj pentru care pistolul [i anecdota g\sesc un limbaj comun. Operînd mai ales în Kansas Missouri, Jesse are faima haiducilor de pe la noi, purtînd cu sine suflul unei libert\]i care se afl\ în fiecare din firele de iarb\ ale lui Whalt Whitman, o respira]ie a vîntului pe uria[ele întinderi tropotite cîndva de bizoni. „Camerele p\reau mai fierbin]i cînd era el prezent. Ploile c\deau mai drept. Ceasurile încetineau.” Iat\ mostr\ de poezie care înso]e[te personajul în agonia sa. Jesse beneficiaz\ de portretul unei sensibilit\]i nevrotice, cu efecte de timp prinse în riduri ca în fotografiile necrozate ale lui Nadar, a[a cum cadrele împlinesc deseori o n\zuin]\ de tablou. Aceste imagini nu sunt simple decoruri în care personajul intr\ [i iese ca pe o scen\ de teatru, drumurile întortocheate trec prin preierie, pe întinderi cu iarb\ înalt\, acoperite cu un strat sub]ire de z\pad\ sau pe p\mîntul uscat, parc\ suflat cu pulberi de roc\, iar deasupra lui cerul în apusuri tragice cu un dramatism care nu mai are nevoie de gesturi grandioase. Dac\ exist\ o substan]\ liric\ a pove[tii ea provine în mare The Assassination of Jesse James by the Coward Robert Ford (Asasinarea lui Jesse James de c\tre la[ul Robert Ford, 2007); Regia: Andrew Dominik; În rolurile principale: Brad Pitt, Casey Affleck; Genul: Ac]iune, Dram\, Western; Premiera în România: 28.12.2007; Durata: 160 minute; Produs de: Scott Free/ Plan B Entertianment; Distribuit în România de: InterComFilm Distribution. parte din conlucrare excelent\ a imaginii asigurat\ de Roger Deakins [i de muzica lui Nick Cave. Imaginea [i muzica r\spund t\cerilor care se instaleaz\ între personaje [i care cresc adeseori tensiunea pîn\ la insuportabil. Robert Ford intr\ în banda lui Jesse cu ocazia ultimei lovituri pe care fra]ii James o dau jefuind un tren. Povestea a început cu sfîr[itul activit\]ii sale, pitoreasc\ pl\smuire de fapte eroice în afara legii strîns\ în foiletoanele pe care le cite[te „la[ul” Robert Ford, fan fascinat de statura apoteozat\ a lui Jesse, c\utînd în el modelul exemplar cu care imagina]ia sa s-a hr\nit. Acest fascin îmbrac\ o form\ obsesiv\, Ford a c\utat potrivirile dintre el [i Jesse, de la în\l]imea sa 1.70 aceea[i cu a lui la potriviri mai mult sau mai pu]in întîmpl\toare într-o mandal\ kharmic\. Dincolo de legend\ avem un personaj h\ituit, bîntuit de spaima de a fi prins, mutîndu-se dintr-un loc în altul, spectral, misterios, crepuscular. Regizorul a încredin]at povestea unui narator care o spune minunat, pe un ton borgesian al fic]iunilor care nasc alte fic]iuni. Într-o curte cu iarb\ înalt\ îl g\sim pe Jesse James cu doi [erpi în mîn\, c\rora le taie capetele pentru a-i g\ti, la fel, îl vedem c\l\re] singuratic pe un drum ca o c\rare pe spinarea calvi]ioas\ a unui deal, o umbr\, nimic mai mult. Adeseori un halou ce]os înv\luie imaginea unui pistolar nevrotic, impredictibil, curtenitor înainte de a ucide, într-o eroziune continu\ cu un rîs nefiresc [i plesc\ind din buze. Regizorul reu[ete s\ creeze acest climat de tensiune care vine [i din a[teptarea izbucnirii violen]ei amînate cu eufemisme aproape tandre pîn\ cînd [i simplul zgomot al unei capse î]i r\sun\ în creier ca un dang\t de clopot. Avem dou\ personaje fa]\ în fa]\, nu ca adversari reali, maestrul [i discipolul, o dragoste complicat\ de frustrare [i teroare în acest western cerebral al unor psihologii abisale. Glasul lui Ford este tremurat, se îneac\, privirea sa nu se fixeaz\ pe nimic, nesigur\, admira]ia sa, emo]iile sale au ceva repulsiv precum sentimentele necoapte ale adolescen]ilor care îngaim\ trei cli[ee, a[a cum apar în romanul Pornografie al lui Witold Gombrowicz. Robert Ford nu are nimic care s\-l consacre, acest nimic, îns\, este trist [i în[el\tor, de o densitate dureroas\ în felul în care el între]ine acest cult copil\resc pentru eroul s\u. Îl împu[c\ de fric\ pe Wood din marea familie de fo[ti bandi]i anacronici [i inutili odat\ abandona]i de [eful lor [i tr\ie[te satisfac]ia apropierii cu un pas fa]\ de idolul s\u. Îi denun]\ pe ceilal]i acoli]i ai lui [i pe Jesse, devenindu-i tovar\[ al\turi de un v\r într-o ultim\ aventur\. Pentru cei care a[teapt\ un film cu împu[c\turi filmul este dezam\gitor, povestea nu se opre[te asupra faptelor de arme ale pistolarului renumit, legend\ vie, subiect al ziarelor care-i fac un portret romantic al unui impenitent om al frontierei c\utînd ceva din fiorul de libertate de dinaintea r\zboiului civil. Filmul urm\re[te declinul lui, c\derile psihice, triste]ea unui om care nu-[i mai afl\ locul [i lini[tea, ucigîndu- [i o parte din fo[tii tovar\[i de teama ca ace[tia s\ nu-l denun]e pentru recompensa generoas\ a autorit\]ilor, cel care zvînt\ în b\taie un copil ca apoi s\ izbucneasc\ în lacrimi, cel care se mi[c\ asemeni unei stafii, mereu într-o veghe mohorît\. Regizorul a reu[it s\ creeze suspansul la nivelul dialogului, punctat de t\ceri aiuritoare înlocuite gesturi nervoase, o alt\ reu[it\ a filmului fiind o gradare impecabil\ a degrad\rii personajului luptînd împotriva unei maladii care-l macin\ [i a sentimentului inutilit\]ii. Figurii de b\iat simpatic dînd frîu sentimentelor, un fel de for]\ a naturii din Legendele Toamnei îi ia locul un personaj complex, abisal, trecut prin filtrul experien]ei din Babel al lui Innaritu, un personaj al contrastelor mixînd atitudinea flegmatic\ [i laconismul viril cu o emo]ie care-i face ochiul s\ înoate în lacrim\, cu un fel de tandre]e f\r\ adres\. Ceva din maladia lui Jesse î[i g\se[te ecoul în sensibilitatea lui Robert Ford. Scena uciderii lui, mai precis o sinucidere a acestuia pentru care el creeaz\ momentul favorabil pentru cei doi acoli]i este una care r\mîne imprimat\ pe retin\. Fiecare gest, fiecare detaliu pare amplificat de un „simt enorm [i v\d monstruos”. Panica celor doi ia propor]ii fantastice dup\ o [tire ap\rut\ în ziar care cade sub ochii lui Jesse, la geam aceasta prive[te absent la feti]a sa care cînt\ un cîntecel [i la ghetu]a r\mas\ în iarb\ [i î[i desface centura ca apoi s\ aranjeze un tablou; privirile se evit\, ele se întîlnesc în spa]iul specular ca reflexe. Prezen]a mor]ii [i poezia ei stranie, absurd\ mi-a amintit ca mod de realizare de filmul lui Jim Jarmusch, Dead Man (1995), mai flegmatic, dar nu mai pu]in bizar, atipic. Povestea nu se încheie cu lichidarea lui Jesse James care face din cel care [i-a adjudecat-o, Robert Ford, o celebritate a zilei, urît [i celebru totodat\. Legenda intr\ într-un comer] fabulos incluzînd [i transformarea sa într-o mic\ scen\ de teatru cu cei doi protagoni[ti ca figuran]i, excesiv farda]i de un teatralism rizibil ca în filmele anilor 1920. Povestea continu\ cu Robert Ford ucigîndu-l pe scen\ nu mai pu]in de 800 de ori pe Jesse în timp ce amicul s\u care-l interpreteaz\ flamboiant pe erou devine din ce în ce mai veridic în rol sfîr[ind prin a-[i trage un glon] în cap. Fotografiile cu celebrul r\uf\c\tor mort pe un pat de ghea]\ pentru a-l p\stra proasp\t pentru contactul cu posteritatea [i istoria instantaneelor dau filmului ecoul unui ludic borgesian. La[ul Robert Ford se bucur\ de beneficiile pe care i le aduce idolul s\u, gloria defunctului pistolar se reflect\ asupra lui, dar nu e nimic altceva decît un reflex care va disp\rea în uitare imediat ce un fanatic îl împu[c\ pentru o glorie la fel de efemer\. Filmul lui Andrew Dominik se remarc\ prin contrapunctul nervos, prin capacitatea decupajelor de natur\ de a r\spunde unei întreb\ri sau de a reda o stare [i prin felul în care tr\deaz\ conven]ia genului consacrat de decenii bune de hollywoodpopcorn-western spaghetti, prin nuan]\ri [i puneri în abis cu o psihologie subtil\. Datele precise ale istoriei consemnate parc\ de un istoriograf atent aduc o not\ autenticist\, îns\ stilul relat\rii de o mare for]\ poetic\ ne îndep\rteaz\ de consemnarea seac\ a unui cronograf. Filmul lui reg\se[te ceva din poezia spa]iilor deschise parc\ spre infinit care-i întîmpinau pe primii coloni, ceva din m\re]ia [i triste]ea [i nimicnicia unei glorii n\scute în cutia de rezonan]\ a nostalgiei iscat\ pe declinul cuceritorilor. •
ßirul de comisari [i toat\ liota de secretari s-au instalat ca adev\ra]i mitropoli]i, episcopi [i protopopi, dup\ cum celulele [i organiza]iile de baz\ au luat [i ele locul bisericilor locale [i al soborului parohial. a r t e DComunismul ca mistic\ (I) EP|{IND cu mult simpla ac]iune politic\, social\ [i economic\, sistemul comunist a încercat s\ devin\ [i s\ se impun\ ca o religie f\r\ Dumnezeu. Deliberat, într-o mare m\sur\, dar [i printr-un infailibil instinct primar, el a reu[it s\ ocupe încetul cu încetul toate compartimentele [i func]iile organismului social. Repede instaurat ca st\pîn peste trupuri, cu oasele c\rora a albit geografia [i istoria, nu a p\r\sit niciodat\ visul de a poseda cu aceea[i t\rie sufletele [i con[tiin]ele. Insu[indu-[i în detaliu toate traseele cre[tinismului, cu ordinea, institu]iile [i ceremonialurile sale, comunismul a resuscitat ideea mesianic\ [i a reformulat promisiunea Edenului. Locul înaintemeg\torilor [i al profe]ilor a fost preluat de c\tre Marx [i Engels [i de c\tre to]i creatorii de utopii sociale de la Campanella [i pîn\ la Fourier, iar condi]ia de mîntuitor [i de agent al izb\virii i-a revenit, cu voia dumneavoastr\, lui Vladimir Ilici Ulianov, zis Lenin pe numele s\u mistic. Patria vodcii [i a tabaciocului a devenit }ara Sf\nt\, iar neamul de mujici [i de resemna]i ai stepelor s-a transformat subit în popor ales. {irul de comisari [i toat\ liota de secretari s-au instalat ca adev\ra]i mitropoli]i, episcopi [i protopopi, dup\ cum celulele [i organiza]iile de baz\ au luat [i ele locul bisericilor locale [i al soborului parohial. Iar pentru c\ Iisus a mîntuit lumea prin jertf\ [i prin propriul lui sînge, noii mîntuitori au g\sit c\ e mai profitabil s\ o izb\veasc\, din nou, prin sîngele altora. Al milioanelor de supu[i care nu se ar\tau prea tari în credin]\ [i suficient de zelo[i în adora]ie. Ereticii [i rîvna lor sectar\ au fost drastic sanc]iona]i ca devia]ioni[ti [i tot atît de eficient excomunica]i cu [treangul, cu pistolul, cu po]iunea de [oricioaic\ sau, [i mai simplu, cu ranga. Ecumenismului i-a luat locul unirea mondial\ a proletariatului, iar ideea conspirativit\]ii ini]iale, a ilegalit\]ii, s-a substituit patimilor [i martirajului, devenind o form\ suprem\ de legitimare. Inchisorile prin care cî]iva huligani ai istoriei au fost caza]i, din cînd în cînd, pentru a-[i des\vîr[i studiile, de cele mai multe ori nici m\car începute, au fost transformate în locuri de pelerinaj [i de pietate obligatorie. M\cinat de boli, mai mult sau mai pu]in lume[ti, cu creierul dizolvat sub ac]iunea tenace a sifilisului, Lenin a fost eternizat sub form\ de carcas\ [i expus public spre deliciul necrofililor [i pentru încurajarea partinic\ a tinerilor c\s\tori]i. Cultul moa[telor [i al sfintelor relicve din lumea cre[tin\ a primit aici replica unei subtile amenaj\ri medico-legale. L\sînd la o parte ceremonialul public, delirul în mas\ [i dezm\]ul pseudoliturgic, convocarea copiilor [i alte asemenea gesturi de Dedica]ie: închin aceste rînduri sacerdo]ilor de la Curtea Constitu]ional\, spre desf\tare Memorie, art\, restaura]ie consacrare, comunismul este unul dintre cei mai primitivi mutilatori ai artei. El a f\cut din artist un slujitor necondi]ionat [i din art\ un rudimentar mijloc de propagand\. Ideologizat\ [i indoctrinat\ pîn\ la golirea ei de orice sens interioar, crea]ia a devenit un simplu instrument al unei noi mitologii. Iconarul, pictorul sau sculptorul, cioplitorul de iconostase [i de portaluri, care alt\dat\ erau factori ai apropierii omului de Dumnezeu, au fost obliga]i s\ se închine terorismului organizat. Pseudoeroul s-a substituit sfîntului, imaginea musculoas\ a o]elarului a luat locul personajului exemplar, [i forma supradimensionat\ s-a înfî]i[at maselor drept proiec]ie monumental\. In locul erminiilor au ap\rut tratatele de estetic\ proletcultist\, Dionisie din Furna a fost înlocuit de Jdanov, realismul a devenit obligatoriu socialist, iar beneficiarul a n\pîrlit la comand\ [i, din om pur [i simplu, a ren\scut ca om nou, animat de nobilul sentiment al spaimei [i al obedien]ei. Sistemul s-a ruinat acum, vestigiile lui artistice zac prin depozitele muzeelor, iar c\r]ile de estetic\ au amor]it [i ele. Dac\ privim, îns\, cu pu]in\ aten]ie în jurul nostru, omul nou este înc\ destul de vioi; atîta doar c\ a schimbat spaima în arogan]\ [i obedien]a în resentiment. Comunismul [i postcomunismul în pictura româneasc\ (II) (o panoram\ succint\) Dac\ observa]ia c\ o genera]ie creatoare acoper\ cam treizeci de ani, atunci o radiografie a picturii române[ti în ansamblul s\u, dar [i a fiec\rui artist în parte, pe acest modul, cu inten]ia declarat\ de a identifica muta]iile de interes estetic [i redistribuirea accentelor filosofico-doctrinare, ar putea scoate în eviden]\ aspecte extrem de interesante. Pe lîng\ datele sale ereditare, pe lîng\ acea ,,presiune originar\” a dublei tenta]ii Orient – Occident, pictura de [evalet din România a suportat [i succesive ,,presiuni de context”, acele interven]ii brutale n\scute din convulsiile istoriei mici [i din bovarismele pseudoteologale de natur\ ideologic\ [i politic\. Genera]ii la rînd, începînd cu acelea interbelice [i sfîr[ind cu cele n\scute în deceniile 6-7, [i-au tot modificat percep]iile [i retorica în func]ie de agresivitatea sau de toleran]a cenzurii, de formele pe care le-a îmbr\cat interven]ia direct\ a comenzii politice în dinamica [i în metabolismul crea]iei. A[adar, pe lîng\ interoga]ia de ordin metafizic, pe lîng\ indecizia abisal\ între corporalitatea formei artistice [i între puterea de seduc]ie a idealit\]ii, a spiritului acorporal [i pur, artistul român a fost constrîns s\ fac\ fa]\ [i unei alt fel de indecizii: între a picta la comanda unor agen]i ai terorii politice sau a refuza colaborarea cu riscul identific\rii ca du[man, al interdic]iei [i al exilului din via]a public\ pîn\ la limita mor]ii civile. Dac\ lu\m, în consecin]\, ca reper al dinamicii crea]iei, fie ea la nivelul întregului fenomen, fie la nivel individual, intervalul 1934 – 1964, atunci aceast\ ,,dinamic\” este una negativ\, entropic\, un simplu sinonim al alien\rii estetice [i al disolu]iei morale. Arti[ti importan]i din perioada interbelic\, pe care instaurarea regimului comunist i- a surprins în plin\ activitate [i în deplin\ for]\ creatoare, printre care mul]i insurgen]i din cel de-al doilea val avangardist, fie au t\cut [i au c\zut, într-un fel sau altul, în dizgra]ie – iar aceast\ ,,dizgra]ie” mergea, de multe ori, pîn\ la a li se controla [evaletul [i penelurile spre a se constata dac\ ele prezint\ urmele vreunei folosiri recente –, fie [i-au schimbat sever expresia [i stilistica, asumîndu-[i declarat doctrina [i tipologia formal\ a realismului socialist. Dac\, dimpotriv\, avem în vedere întervalul 1965 – 1995, atunci sensul schimb\rii este unul afirmativ, unul care include în acela[i timp semnele relax\rii morale [i dovezile certe ale func]ion\rii limbajului. Genera]ia de arti[ti care se afirm\ la începutul acestui interval evoluez\ într-un sens invers decît predecesorii s\i [i reconecteaz\ limbajul la nevoile fire[ti de exprimare ale picturii; ea face acest lucru atît prin recuperarea valorilor interbelice, cît [i prin deschiderea spre valorile europene, în m\sura în care acest acces este posibil. Pionierii acestei desprinderi de realismul socialist, la început mai timid, apoi din ce în ce mai ferm, renun]\ la iconografia oficial\, p\r\sesc imaginile de [antier, scenele de munc\ din fabrici [i din uzine, atitudinile eroice ale ]\ranilor înregimenta]i în organiza]iile cooperatiste [i se repliaz\ în genurile discrete [i complet dezimplicate ideologic: peisagistica [i natura static\. Chiar dac\ aceste gesturi par excesiv de prudente, avînd în vedere faptul c\ ne situ\m în plin deceniu [apte, cînd în Europa [i în lume se consum\ experien]e radicale, în contextul retrîns al artei române[ti ele au un rol fundamental. • România literar\ nr. 5/ 8 februarie 2008 C. Dip[e - Tov. Gh. Gheorghiu-Dej Nesemnat - Tractorist\ Nesemnat - ~nv\]\torul popoarelor 25
- Page 1 and 2: România 5 literar\ Apare sub egida
- Page 3 and 4: Ana Blandiana î[i îndeamn\ invita
- Page 5 and 6: A m luat decizia ca de acum încolo
- Page 7 and 8: C c ritic minu]ios pân\ la virgul\
- Page 9 and 10: D espre ce rasism mai poate fi vorb
- Page 11 and 12: Î n Refugii, timpul fic]iunii [i c
- Page 13 and 14: C u 117 titluri într-un an, de la
- Page 15 and 16: Î n 1957 lucram, - neangajat - la
- Page 17 and 18: i s t o r i e l i t e r a r \ prea
- Page 19 and 20: a m i n t i r i acordat\ poetului.
- Page 21 and 22: Numeroase emisiuni `i sunt consacra
- Page 23: Dintr-o atare perspectiv\, Victor R
- Page 27 and 28: Joachim Wittstock e singurul scriit
- Page 29 and 30: Nu e posibil ca România s\ fie ima
- Page 31 and 32: p o l e m i c i Amneziile lui Mirce
ßirul de comisari [i toat\ liota de secretari s-au instalat ca<br />
adev\ra]i mitropoli]i, episcopi [i protopopi, dup\ cum<br />
celulele [i organiza]iile de baz\ au luat [i ele locul<br />
bisericilor locale [i al soborului parohial.<br />
a r t e<br />
DComunismul ca<br />
mistic\ (I)<br />
EP|{IND cu mult simpla ac]iune<br />
politic\, social\ [i economic\,<br />
sistemul comunist a încercat<br />
s\ devin\ [i s\ se impun\ ca o<br />
religie f\r\ Dumnezeu. Deliberat,<br />
într-o mare m\sur\, dar [i printr-un<br />
infailibil instinct primar,<br />
el a reu[it s\ ocupe încetul cu<br />
încetul toate compartimentele<br />
[i func]iile organismului social.<br />
Repede instaurat ca st\pîn peste<br />
trupuri, cu oasele c\rora a albit<br />
geografia [i istoria, nu a p\r\sit<br />
niciodat\ visul de a poseda cu<br />
aceea[i t\rie sufletele [i con[tiin]ele.<br />
Insu[indu-[i în detaliu toate<br />
traseele cre[tinismului, cu ordinea,<br />
institu]iile [i ceremonialurile<br />
sale, comunismul a resuscitat<br />
ideea mesianic\ [i a reformulat promisiunea Edenului. Locul<br />
înaintemeg\torilor [i al profe]ilor a fost preluat de c\tre Marx<br />
[i Engels [i de c\tre to]i creatorii de utopii sociale de la Campanella<br />
[i pîn\ la Fourier, iar condi]ia de mîntuitor [i de agent al izb\virii<br />
i-a revenit, cu voia dumneavoastr\, lui Vladimir Ilici<br />
Ulianov, zis Lenin pe numele s\u mistic. Patria vodcii [i a<br />
tabaciocului a devenit }ara Sf\nt\, iar neamul de mujici [i de<br />
resemna]i ai stepelor s-a transformat subit în popor ales.<br />
{irul de comisari [i toat\ liota de secretari s-au instalat ca<br />
adev\ra]i mitropoli]i, episcopi [i protopopi, dup\ cum celulele<br />
[i organiza]iile de baz\ au luat [i ele locul bisericilor locale<br />
[i al soborului parohial. Iar pentru c\ Iisus a mîntuit lumea prin<br />
jertf\ [i prin propriul lui sînge, noii mîntuitori au g\sit c\ e mai<br />
profitabil s\ o izb\veasc\, din nou, prin sîngele altora. Al<br />
milioanelor de supu[i care nu se ar\tau prea tari în credin]\ [i<br />
suficient de zelo[i în adora]ie. Ereticii [i rîvna lor sectar\ au<br />
fost drastic sanc]iona]i ca devia]ioni[ti [i tot atît de eficient<br />
excomunica]i cu [treangul, cu pistolul, cu po]iunea de [oricioaic\<br />
sau, [i mai simplu, cu ranga. Ecumenismului i-a luat locul unirea<br />
mondial\ a proletariatului, iar ideea conspirativit\]ii ini]iale,<br />
a ilegalit\]ii, s-a substituit patimilor [i martirajului, devenind<br />
o form\ suprem\ de legitimare. Inchisorile prin care cî]iva<br />
huligani ai istoriei au fost caza]i, din cînd în cînd, pentru a-[i<br />
des\vîr[i studiile, de cele mai multe ori nici m\car începute,<br />
au fost transformate în locuri de pelerinaj [i de pietate obligatorie.<br />
M\cinat de boli, mai mult sau mai pu]in lume[ti, cu creierul<br />
dizolvat sub ac]iunea tenace a sifilisului, Lenin a fost<br />
eternizat sub form\ de carcas\ [i expus public spre deliciul<br />
necrofililor [i pentru încurajarea partinic\ a tinerilor c\s\tori]i.<br />
Cultul moa[telor [i al sfintelor relicve din lumea cre[tin\ a<br />
primit aici replica unei subtile amenaj\ri medico-legale. L\sînd<br />
la o parte ceremonialul public, delirul în mas\ [i dezm\]ul<br />
pseudoliturgic, convocarea copiilor [i alte asemenea gesturi de<br />
Dedica]ie: închin aceste rînduri sacerdo]ilor de la<br />
Curtea Constitu]ional\, spre desf\tare<br />
Memorie,<br />
art\,<br />
restaura]ie<br />
consacrare, comunismul este unul dintre cei mai primitivi<br />
mutilatori ai artei. El a f\cut din artist un slujitor necondi]ionat<br />
[i din art\ un rudimentar mijloc de propagand\. Ideologizat\<br />
[i indoctrinat\ pîn\ la golirea ei de orice sens interioar,<br />
crea]ia a devenit un simplu instrument al unei noi mitologii.<br />
Iconarul, pictorul sau sculptorul, cioplitorul de iconostase [i<br />
de portaluri, care alt\dat\ erau factori ai apropierii omului de<br />
Dumnezeu, au fost obliga]i s\ se închine terorismului organizat.<br />
Pseudoeroul s-a substituit sfîntului, imaginea musculoas\ a<br />
o]elarului a luat locul personajului exemplar, [i forma<br />
supradimensionat\ s-a înfî]i[at maselor drept proiec]ie monumental\.<br />
In locul erminiilor au ap\rut tratatele de estetic\ proletcultist\,<br />
Dionisie din Furna a fost înlocuit de Jdanov, realismul a devenit<br />
obligatoriu socialist, iar beneficiarul a n\pîrlit la comand\ [i,<br />
din om pur [i simplu, a ren\scut ca om nou, animat de nobilul<br />
sentiment al spaimei [i al obedien]ei. Sistemul s-a ruinat acum,<br />
vestigiile lui artistice zac prin depozitele muzeelor, iar c\r]ile<br />
de estetic\ au amor]it [i ele. Dac\ privim, îns\, cu pu]in\ aten]ie<br />
în jurul nostru, omul nou este înc\ destul de vioi; atîta doar<br />
c\ a schimbat spaima în arogan]\ [i obedien]a în resentiment.<br />
Comunismul [i postcomunismul în<br />
pictura româneasc\ (II)<br />
(o panoram\ succint\)<br />
Dac\ observa]ia c\ o genera]ie creatoare acoper\ cam treizeci<br />
de ani, atunci o radiografie a picturii române[ti în ansamblul<br />
s\u, dar [i a fiec\rui artist în parte, pe acest modul, cu<br />
inten]ia declarat\ de a identifica muta]iile de interes estetic [i<br />
redistribuirea accentelor filosofico-doctrinare, ar putea<br />
scoate în eviden]\ aspecte extrem de interesante. Pe lîng\ datele<br />
sale ereditare, pe lîng\ acea ,,presiune originar\” a dublei tenta]ii<br />
Orient – Occident, pictura de [evalet din România a suportat<br />
[i succesive ,,presiuni de context”, acele interven]ii brutale<br />
n\scute din convulsiile istoriei mici [i din bovarismele<br />
pseudoteologale de natur\ ideologic\ [i politic\. Genera]ii la<br />
rînd, începînd cu acelea interbelice [i sfîr[ind cu cele n\scute<br />
în deceniile 6-7, [i-au tot modificat percep]iile [i retorica în<br />
func]ie de agresivitatea sau de toleran]a cenzurii, de formele<br />
pe care le-a îmbr\cat interven]ia direct\ a comenzii politice<br />
în dinamica [i în metabolismul crea]iei. A[adar, pe lîng\<br />
interoga]ia de ordin metafizic, pe lîng\ indecizia abisal\ între<br />
corporalitatea formei artistice [i între puterea de seduc]ie a<br />
idealit\]ii, a spiritului acorporal [i pur, artistul român a fost<br />
constrîns s\ fac\ fa]\ [i unei alt fel de indecizii: între a picta<br />
la comanda unor agen]i ai terorii politice sau a refuza colaborarea<br />
cu riscul identific\rii ca du[man, al interdic]iei [i al exilului din<br />
via]a public\ pîn\ la limita mor]ii civile. Dac\ lu\m, în consecin]\,<br />
ca reper al dinamicii crea]iei, fie ea la nivelul întregului fenomen,<br />
fie la nivel individual, intervalul 1934 – 1964, atunci aceast\<br />
,,dinamic\” este una negativ\, entropic\, un simplu sinonim al<br />
alien\rii estetice [i al disolu]iei morale. Arti[ti importan]i din<br />
perioada interbelic\, pe care instaurarea regimului comunist i-<br />
a surprins în plin\ activitate [i în deplin\ for]\ creatoare, printre<br />
care mul]i insurgen]i din cel de-al doilea val avangardist, fie<br />
au t\cut [i au c\zut, într-un fel sau altul, în dizgra]ie – iar aceast\<br />
,,dizgra]ie” mergea, de multe ori, pîn\ la a li se controla [evaletul<br />
[i penelurile spre a se constata dac\ ele prezint\ urmele vreunei<br />
folosiri recente –, fie [i-au schimbat sever expresia [i stilistica,<br />
asumîndu-[i declarat doctrina [i tipologia formal\ a realismului<br />
socialist. Dac\, dimpotriv\, avem în vedere întervalul 1965 –<br />
1995, atunci sensul schimb\rii este unul afirmativ, unul care<br />
include în acela[i timp semnele relax\rii morale [i dovezile<br />
certe ale func]ion\rii limbajului. Genera]ia de arti[ti care se<br />
afirm\ la începutul acestui interval evoluez\ într-un sens invers<br />
decît predecesorii s\i [i reconecteaz\ limbajul la nevoile fire[ti<br />
de exprimare ale picturii; ea face acest lucru atît prin recuperarea<br />
valorilor interbelice, cît [i prin deschiderea spre valorile europene,<br />
în m\sura în care acest acces este posibil. Pionierii acestei<br />
desprinderi de realismul socialist, la început mai timid, apoi<br />
din ce în ce mai ferm, renun]\ la iconografia oficial\,<br />
p\r\sesc imaginile de [antier, scenele de munc\ din fabrici [i<br />
din uzine, atitudinile eroice ale ]\ranilor înregimenta]i în<br />
organiza]iile cooperatiste [i se repliaz\ în genurile discrete [i<br />
complet dezimplicate ideologic: peisagistica [i natura static\.<br />
Chiar dac\ aceste gesturi par excesiv de prudente, avînd în<br />
vedere faptul c\ ne situ\m în plin deceniu [apte, cînd în Europa<br />
[i în lume se consum\ experien]e radicale, în contextul<br />
retrîns al artei române[ti ele au un rol fundamental. •<br />
România literar\ nr. 5/ 8 februarie 2008<br />
C. Dip[e - Tov. Gh. Gheorghiu-Dej Nesemnat - Tractorist\ Nesemnat - ~nv\]\torul popoarelor<br />
25
Change language