Aniversare

a r t e
Dac\ exist\ o substan]\ liric\ a pove[tii ea
provine în mare parte din conlucrarea
excelent\ a imaginii asigurat\ de Roger
Deakins [i de muzica lui Nick Cave.
Cronica
unei mor]i
anun]ate
România literar\ nr. 5/ 8 februarie 2008
24
DEPARTE de roman]ul
din Legendele
toamnei
unde-l putem vedea
evoluînd pe
Brad Pitt în rolul
lui Tristan Ludlow
ascultînd chemarea
s\lb\ticiei,
Jesse James, eroul
legendar, impenitentul
[i dezam\gitul
confederat,
jefuitor de
b\nci [i trenuri,
cu o carte de vizit\
impresionant\
pentru anii ’80 ai
secolului XIX în
America este personajul de hîrtie, cerneal\ [i celuloid al
imagina]iei multora de la regizorii Henry King, Fritz Lang,
Nicholas Ray la romancieri cum este [i Ron Hansen al c\rui
roman l-a ecranizat Andrew Dominik. Ca [i Billy Harrigan,
viitorul Billy the Kid, sau c\l\re]ii unor limuzine cu aspect
funerar, modernii Al Capone sau John Dillinger sau Bugs
Moran, Jesse James face parte din mitologia unui continent,
un personaj pentru care pistolul [i anecdota g\sesc un limbaj
comun. Operînd mai ales în Kansas Missouri, Jesse are
faima haiducilor de pe la noi, purtînd cu sine suflul unei libert\]i
care se afl\ în fiecare din firele de iarb\ ale lui Whalt Whitman,
o respira]ie a vîntului pe uria[ele întinderi tropotite cîndva
de bizoni. „Camerele p\reau mai fierbin]i cînd era el
prezent. Ploile c\deau mai drept. Ceasurile încetineau.” Iat\
mostr\ de poezie care înso]e[te personajul în agonia sa.
Jesse beneficiaz\ de portretul unei sensibilit\]i nevrotice, cu
efecte de timp prinse în riduri ca în fotografiile necrozate ale
lui Nadar, a[a cum cadrele împlinesc deseori o n\zuin]\ de
tablou. Aceste imagini nu sunt simple decoruri în care personajul
intr\ [i iese ca pe o scen\ de teatru, drumurile întortocheate
trec prin preierie, pe întinderi cu iarb\ înalt\, acoperite cu un
strat sub]ire de z\pad\ sau pe p\mîntul uscat, parc\ suflat cu
pulberi de roc\, iar deasupra lui cerul în apusuri tragice cu
un dramatism care nu mai are nevoie de gesturi grandioase.
Dac\ exist\ o substan]\ liric\ a pove[tii ea provine în mare
The Assassination of Jesse James by the Coward
Robert Ford (Asasinarea lui Jesse James de c\tre la[ul Robert
Ford, 2007); Regia: Andrew Dominik; În rolurile principale:
Brad Pitt, Casey Affleck; Genul: Ac]iune, Dram\, Western;
Premiera în România: 28.12.2007; Durata: 160 minute; Produs
de: Scott Free/ Plan B Entertianment; Distribuit în România
de: InterComFilm Distribution.
parte din conlucrare excelent\ a imaginii asigurat\ de Roger
Deakins [i de muzica lui Nick Cave. Imaginea [i muzica r\spund
t\cerilor care se instaleaz\ între personaje [i care cresc adeseori
tensiunea pîn\ la insuportabil. Robert Ford intr\ în banda lui
Jesse cu ocazia ultimei lovituri pe care fra]ii James o dau jefuind
un tren. Povestea a început cu sfîr[itul activit\]ii sale, pitoreasc\
pl\smuire de fapte eroice în afara legii strîns\ în foiletoanele
pe care le cite[te „la[ul” Robert Ford, fan fascinat de statura
apoteozat\ a lui Jesse, c\utînd în el modelul exemplar cu
care imagina]ia sa s-a hr\nit. Acest fascin îmbrac\ o form\
obsesiv\, Ford a c\utat potrivirile dintre el [i Jesse, de la
în\l]imea sa 1.70 aceea[i cu a lui la potriviri mai mult sau
mai pu]in întîmpl\toare într-o mandal\ kharmic\. Dincolo
de legend\ avem un personaj h\ituit, bîntuit de spaima de a
fi prins, mutîndu-se dintr-un loc în altul, spectral, misterios,
crepuscular. Regizorul a încredin]at povestea unui narator care
o spune minunat, pe un ton borgesian al fic]iunilor care nasc
alte fic]iuni. Într-o curte cu iarb\ înalt\ îl g\sim pe Jesse James
cu doi [erpi în mîn\, c\rora le taie capetele pentru a-i g\ti, la
fel, îl vedem c\l\re] singuratic pe un drum ca o c\rare pe spinarea
calvi]ioas\ a unui deal, o umbr\, nimic mai mult. Adeseori
un halou ce]os înv\luie imaginea unui pistolar nevrotic,
impredictibil, curtenitor înainte de a ucide, într-o eroziune
continu\ cu un rîs nefiresc [i plesc\ind din buze. Regizorul
reu[ete s\ creeze acest climat de tensiune care vine [i din
a[teptarea izbucnirii violen]ei amînate cu eufemisme
aproape tandre pîn\ cînd [i simplul zgomot al unei capse î]i
r\sun\ în creier ca un dang\t de clopot. Avem dou\ personaje
fa]\ în fa]\, nu ca adversari reali, maestrul [i discipolul, o
dragoste complicat\ de frustrare [i teroare în acest western
cerebral al unor psihologii abisale. Glasul lui Ford este tremurat,
se îneac\, privirea sa nu se fixeaz\ pe nimic, nesigur\, admira]ia
sa, emo]iile sale au ceva repulsiv precum sentimentele necoapte
ale adolescen]ilor care îngaim\ trei cli[ee, a[a cum apar în
romanul Pornografie al lui Witold Gombrowicz. Robert
Ford nu are nimic care s\-l consacre, acest nimic, îns\, este
trist [i în[el\tor, de o densitate dureroas\ în felul în care el
între]ine acest cult copil\resc pentru eroul s\u. Îl împu[c\ de
fric\ pe Wood din marea familie de fo[ti bandi]i anacronici
[i inutili odat\ abandona]i de [eful lor [i tr\ie[te satisfac]ia
apropierii cu un pas fa]\ de idolul s\u. Îi denun]\ pe ceilal]i
acoli]i ai lui [i pe Jesse, devenindu-i tovar\[ al\turi de un v\r
într-o ultim\ aventur\. Pentru cei care a[teapt\ un film cu
împu[c\turi filmul este dezam\gitor, povestea nu se opre[te
asupra faptelor de arme ale pistolarului renumit, legend\ vie,
subiect al ziarelor care-i fac un portret romantic al unui impenitent
om al frontierei c\utînd ceva din fiorul de libertate de dinaintea
r\zboiului civil. Filmul urm\re[te declinul lui, c\derile psihice,
triste]ea unui om care nu-[i mai afl\ locul [i lini[tea, ucigîndu-
[i o parte din fo[tii tovar\[i de teama ca ace[tia s\ nu-l denun]e
pentru recompensa generoas\ a autorit\]ilor, cel care zvînt\ în
b\taie un copil ca apoi s\ izbucneasc\ în lacrimi, cel care se
mi[c\ asemeni unei stafii, mereu într-o veghe mohorît\. Regizorul
a reu[it s\ creeze suspansul la nivelul dialogului, punctat de
t\ceri aiuritoare înlocuite gesturi nervoase, o alt\ reu[it\ a
filmului fiind o gradare impecabil\ a degrad\rii personajului
luptînd împotriva unei maladii care-l macin\ [i a sentimentului
inutilit\]ii. Figurii de b\iat simpatic dînd frîu sentimentelor,
un fel de for]\ a naturii din Legendele Toamnei îi ia locul un
personaj complex, abisal, trecut prin filtrul experien]ei din
Babel al lui Innaritu, un personaj al contrastelor mixînd atitudinea
flegmatic\ [i laconismul viril cu o emo]ie care-i face ochiul s\
înoate în lacrim\, cu un fel de tandre]e f\r\ adres\. Ceva din
maladia lui Jesse î[i g\se[te ecoul în sensibilitatea lui Robert
Ford. Scena uciderii lui, mai precis o sinucidere a acestuia
pentru care el creeaz\ momentul favorabil pentru cei doi acoli]i
este una care r\mîne imprimat\ pe retin\. Fiecare gest,
fiecare detaliu pare amplificat de un „simt enorm [i v\d
monstruos”. Panica celor doi ia propor]ii fantastice dup\ o [tire
ap\rut\ în ziar care cade sub ochii lui Jesse, la geam aceasta
prive[te absent la feti]a sa care cînt\ un cîntecel [i la ghetu]a
r\mas\ în iarb\ [i î[i desface centura ca apoi s\ aranjeze un
tablou; privirile se evit\, ele se întîlnesc în spa]iul specular
ca reflexe. Prezen]a mor]ii [i poezia ei stranie, absurd\ mi-a
amintit ca mod de realizare de filmul lui Jim Jarmusch, Dead
Man (1995), mai flegmatic, dar nu mai pu]in bizar, atipic.
Povestea nu se încheie cu lichidarea lui Jesse James care
face din cel care [i-a adjudecat-o, Robert Ford, o celebritate
a zilei, urît [i celebru totodat\. Legenda intr\ într-un comer]
fabulos incluzînd [i transformarea sa într-o mic\ scen\ de teatru
cu cei doi protagoni[ti ca figuran]i, excesiv farda]i de un
teatralism rizibil ca în filmele anilor 1920. Povestea
continu\ cu Robert Ford ucigîndu-l pe scen\ nu mai pu]in de
800 de ori pe Jesse în timp ce amicul s\u care-l interpreteaz\
flamboiant pe erou devine din ce în ce mai veridic în rol sfîr[ind
prin a-[i trage un glon] în cap. Fotografiile cu celebrul r\uf\c\tor
mort pe un pat de ghea]\ pentru a-l p\stra proasp\t pentru
contactul cu posteritatea [i istoria instantaneelor dau
filmului ecoul unui ludic borgesian. La[ul Robert Ford se
bucur\ de beneficiile pe care i le aduce idolul s\u, gloria
defunctului pistolar se reflect\ asupra lui, dar nu e nimic altceva
decît un reflex care va disp\rea în uitare imediat ce un
fanatic îl împu[c\ pentru o glorie la fel de efemer\. Filmul
lui Andrew Dominik se remarc\ prin contrapunctul nervos,
prin capacitatea decupajelor de natur\ de a r\spunde unei
întreb\ri sau de a reda o stare [i prin felul în care tr\deaz\
conven]ia genului consacrat de decenii bune de hollywoodpopcorn-western
spaghetti, prin nuan]\ri [i puneri în abis cu
o psihologie subtil\. Datele precise ale istoriei consemnate
parc\ de un istoriograf atent aduc o not\ autenticist\, îns\ stilul
relat\rii de o mare for]\ poetic\ ne îndep\rteaz\ de consemnarea
seac\ a unui cronograf. Filmul lui reg\se[te ceva din poezia
spa]iilor deschise parc\ spre infinit care-i întîmpinau pe primii
coloni, ceva din m\re]ia [i triste]ea [i nimicnicia unei glorii
n\scute în cutia de rezonan]\ a nostalgiei iscat\ pe declinul
cuceritorilor. •