Aniversare

More documents

Recommendations

Info

$editat\ cu sprijinul Funda]iei ANONIMUL$



$ap\rut\ `n Fran]a$


s u m a r 2România literar\ nr. 5 / 8 februarie 2008 Muzeul de luat acas\ de Domni]a {tef\nescu - p. 3 CONTRAFORT de Mircea Mih\ie[ - p. 4 O m\tur\ pentru vr\jitoare CRONICA PESIMISTEI de Ioana Pârvulescu - p. 5 Cel mai..., cea mai...! CRONICA IDEILOR de Sorin Lavric - p. 6 Un povestitor remarcabil CRONICA LITERAR| de Cosmin Ciotlo[ - p. 7 Avangarda [i complexele criticii literare Poeme de Minerva Chira - p. 8 TROPICE SURÂZ|TOARE de Mihai Zamfir - p. 9 Brazilia [i rasele CER{ETORUL DE CAFEA de Emil Brumaru - p. 9 REAC}II IMEDIATE de Alex. {tef\nescu - p. 10 Barbu Cioculescu publicist CARTEA ROMÂNEASC| de Daniel Cristea-Enache - p. 11 Sectorul suflete SEMN DE CARTE de Gheorghe Grigurcu - p. 12 Miza spiritual\ O editur\, dincolo de manuale de Ion Simu] - p. 13 COMENTARII CRITICE de Tudorel Urian - p. 14 Manual de supravie]uire PREPELEAC de Constantin }oiu - p. 15 P|CATELE LIMBII de Rodica Zafiu - p. 15 Din istoria familiei Steinhardt Acas\ la Sigmund Freud de George Ardeleanu - pp. 16-17 Ce mai înseamn\ „poet na]ional“ de Dan M\nuc\ - pp. 18-19 Un poem uitat de {tefan Cazimir - p. 19 Un romancier al exilului de Barbu Cioculescu - p. 20 Tradi]ia unei reviste vorbite de Al. S\ndulescu - p. 21 TEATRU de Marina Constantinescu - p. 22 Despre Victor Rebengiuc Lordul de Ion Cocora - p. 23 CRONICA FILMULUI de Angelo Mitchievici - p. 24 Cronica unei mor]i anun]ate CRONICA PLASTIC| de Pavel {u[ar\ - p. 25 Memorie, art\, restaura]ie Un picaro al lumii dezvr\jite de Catrinel Popa - p. 26 ~n ora[ul de jos vezi ce ai uitat de Nora Iuga - p. 27 Deconstruc]ie postmodern\ de Codrin Liviu Cu]itaru - p. 28 INTERVIURILE ROMÂNIEI LITERARE cu istoricul Francesco Guida a consemnat Carmen Burcea - p. 29 POST-RESTANT de Constan]a Buzea - p. 30 PRIN ANTICARIATE de Simona Vasilache - p. 30 Scurt tratat pentru intelectuali obosi]i LA MICROSCOP de Cristian Teodorescu - p. 31 Amneziile lui Mircea Colo[enco de Mircea Popa - p. 31 OCHIUL MAGIC - p. 32 România literar\ ® Director: NICOLAE MANOLESCU Revist\ editat\ cu sprijinul Funda]iei ANONIMUL Redac]ia: GABRIEL DIMISIANU - director-adjunct ALEX. {TEF|NESCU - redactor-[ef OANA MATEI - secretar general de redac]ie ADRIANA BITTEL, CONSTAN}A BUZEA, MARINA CONSTANTINESCU, MIHAI MINCULESCU Redactori asocia]i: IOANA PÂRVULESCU, CRISTIAN TEODORESCU Corectur\: CONSTAN}A BUZEA (pag. 8, 12, 18, 19, 20, 25, 27, 30), SIMONA GALA}CHI (pag. 3, 13, 15, 16, 17, 21, 26, 31), ECATERINA IONESCU (pag. 1, 2, 9, 11, 14, 24, 26, 28), NINA PRUTEANU (pag. 4, 5, 6, 7, 10, 22, 23, 32). Grafica: MIHAELA ßCHIOPU Fotoreporter: ION CUCU Tema num\rului: Cortina de fiecare zi Tehnoredactare computerizat\: IONELA STANCIU, OANA MATEI, VALENTINA VL|DAN Introducere texte: GEORGETA GHEORGHIU Coresponden]i din str\in\tate: RODICA BINDER (Germania), GABRIELA MELINESCU (Suedia), LIBUŠE VALENTOVÁ (Cehia) Redac]ia: Funda]ia România literar\, Calea Victoriei 133, sector 1, cod 010071, Bucure[ti. Secretariat: SOFIA VL|DAN, CORNELIU IONESCU, MIRONA LAUD|, GHEORGHE VL|DAN Cont `n lei: BRD-GSG Agen]ia {incai, RO91BRDE441SV59488894410. Cont `n valut\: BRD-GSG Agen]ia {incai RO87BRDE441SV59488974410 (USD), RO37BRDE441SV59489004410 (EUR) e-mail: romania_literara@yahoo.com; revistaromanialiterara@gmail.com; http://www.romlit.ro; tel.: 021. 212.79.86; fax: 021.212.79.81 Imprimat la TIPOGRAFIA R-WEP Revista România literar\ este editat\ de Funda]ia România literar\ cu sprijin de la Funda]ia „Anonimul“, Uniunea Scriitorilor din România, Ministerul Culturii [i Cultelor, prin Administra]ia Fondului Cultural Na]ional. Sponsorizare de la Banca Românã de Dezvoltare – Groupe Société Générale. ~ncepând cu nr. 1 / 2008 revista beneficiaz\ de sprijinul Funda]iei ILI. Conform prevederilor Statutului, Uniunea Scriitorilor din România nu este responsabil\ pentru politica editorial\ a publica]iei [i nici pentru con]inutul materialelor publicate. România literar\ este membr\ a Asocia]iei Revistelor, Imprimeriilor [i Editurilor Literare (A.R.I.E.L.), asocia]ie cu statut juridic, recunoscut\ de c\tre Ministerul Culturii [i Cultelor. ISSN 1220-6318
Ana Blandiana î[i îndeamn\ invita]ii s\ întârzie în fa]a fotografiilor de scriitori care au f\cut închisoare din motive politice, fotografii expuse în holurile Casei Scriitorilor. a c t u a l i t a t e a Muzeul de luat acas\ Inchisoarea Sighet 29 IANUARIE 2008. Ora (aproape) 12. Bucure[ti. Uniunea Scriitorilor. Casa Monteoru. Înc\ înainte de ora 12 în curte nu mai încap automobilele, iar în Sala Oglinzilor nu mai sunt locuri libere pentru invita]ii, tot mai numero[i, la ceva ce se anun]\ ca foarte important. Ana Blandiana [i colegii ei de la Academia Civic\ aniverseaz\ 15 ani de la lansarea proiectului datorit\ c\ruia lugubra fost\ închisoare stalinist\ de la Sighet avea s\ devin\ Memorialul Victimelor Comunismului [i al Rezisten]ei. La intrare te întâmpin\ Ana Blandiana [i Romulus Rusan. Al\turi, Ioana Boca se gr\be[te s\-]i d\ruiasc\ o pung\ de pânz\ în care se afl\ câteva obiecte. Pe una din fe]ele pungii scrie – Memorialul Victimelor Comunismului [i al Rezisten]ei. Sighet. România. Pe cealalt\ e imprimat\ sigla Memorialului – un cerc format din cele 12 stelu]e, simbolul Uniunii Europene, pe care îl intersecteaz\ un alt cerc cu conturul format din sârm\ ghimpat\. Dou\ cercuri unind, ca ni[te inele de logodn\, trecutul nostru cu ceea ce credem c\ va fi viitorul nostru. Ora 12. În Sala Oglinzilor invita]ii care continu\ s\ soseasc\ nu mai g\sesc locuri nici m\car în picioare. Pe deasupra capetelor sunt purtate scaune pentru a fi plasate acolo unde spa]iul o mai permite. Sunt prezen]i diploma]i, scriitori, ziari[ti din presa scris\, din televiziuni [i radio (dintr-o anumit\ parte a presei), oameni politici (câ]iva [i dintr-o anumit\ parte a spectrului politic), sociologi, istorici, fo[ti de]inu]i politici. Chiar dac\ sala e plin\, e lini[te ca [i cum s-ar p\stra un moment de reculegere. Ana Blandiana ia microfonul [i începe s\ vorbeasc\ despre cum a ap\rut, a crescut [i s-a impus Memorialul. E u[or stânjenit\ pentru c\ trebuie s\ vorbeasc\ despre un proiect, chiar dac\ unul de performan]\ [i de larg interes, al c\rui autor principal este chiar ea. Pentru cine nu [tie – dar de ce nu [tie – ce este Memorialul de la Sighet vom prelua din prezentarea Anei Blandiana câteva date de identitate a acestuia, evident cu totul insuficiente pentru a în]elege ce reprezint\ el cu adev\rat. Cu exact cincisprezece ani în urm\, la 29 ianuarie 1993, la Strasbourg, Ana Blandiana i-a prezentat secretarului general al Consiliului Europei de atunci, Catherine Lalumière, proiectul de transformare a fostei închisori staliniste de la Sighet într-un muzeu al victimelor comunismului, care s\ devin\ un centru de studii asupra totalitarismului. În 1995, dup\ trei ani de expertiz\ interna]ional\, Consiliul Europei ia Memorialul sub egida sa. În 1997, când 10 din cele 50 de s\li ale muzeului au fost reabilitate [i deschise spre vizitare, statul român a declarat prin lege Memorialul „ansamblu de interes na]ional“. Memorialul a avut parte de acela[i tratament contra naturii ca mai toate realiz\rile de excep]ie din România – întâi vine recunoa[terea interna]ional\ [i abia dup\ aceea [i cu zgârcenie recunoa[terea na]ional\. În 1998 Consiliul Europei a nominalizat Memorialul între primele trei locuri de cultivare a memoriei europene, al\turi de Memorialul Auschwitz [i de Memorialul francez al P\cii. Dup\ 15 ani de eforturi care cu greu ar putea fi egalate chiar [i de cei care se declar\ campionii muncii, muzeul, în totalitate reabilitat, a intrat în ghidurile turismului cultural, are o consistent\ baz\ de date (între care 100.000 de fi[e de fo[ti de]inu]i politici), 5000 de ore de înregistr\ri de m\rturii orale, documente ale simpozioanelor [i interven]iilor din cadrul sesiunilor {colii de Var\ (40.000 de pagini), mii de fotografii, sute de obiecte. Memorialul înseamn\, pe lâng\ Muzeul Sighet, [i un Centru Interna]ional de Studii asupra Comunismului în cadrul c\ruia se tip\resc c\r]i, se organizeaz\ anual simpozioane [i au loc cursurile {colii de Var\ la care particip\ elevi între 14 [i 18 ani. Toate acestea [i multe altele au fost înf\ptuite nu de largi colective dotate cu bugete generoase, ci de micul grup de colaboratori ai Anei Blandiana a c\rui for]\ urie[easc\ o d\ doar devotamentul f\r\ limite fa]\ de o misiune asumat\. Era de a[teptat ca, m\car dup\ ce proiectul Memorialului a atras aprecierea [i apoi sus]inerea Consiliului Europei, oficialit\]ile române de la acea vreme s\ dea [i ele un semn de sus]inere. În loc de fireasca mân\ întins\, au venit în serie acuzele, atacurile calomnioase sau, în cel mai bun caz, indiferen]a. De exemplu, în oficiosul Guvernului V\c\roiu, din 22 mai 1995, a ap\rut un articol cu titlul Sacrilegiul de la Sighet. „Sacrilegiul“ const\, conform autorului articolului, în „interna]ionalizarea proiectului“, în „realizarea unui Memorial interna]ional total str\in aspira]iilor, inten]iilor [i intereselor române[ti“. „Am dorit un Memorial pe care rudele celor mor]i la Sighet [i genera]iile care vin dup\ noi s\-l poat\ vizita în lini[te [i cu pio[enia cuvenit\ acestui loc al unui imens sacrificiu exclusiv românesc.“ Întrun moment în care oficialii români începuser\ s\ curteze Europa, înc\ mai tolerau sau chiar încurajau lansarea unor acuze, la mod\ în 1990, dar care ne îndep\rtaser\ de Europa. Ana Blandiana comisese „sacrilegiul“ de a atrage prin valoarea unui proiect respectul [i colaborarea Consiliului Europei ceea ce însemna, conform gazetei men]ionate [i deci a Guvernului care o patrona, o „diluare a specificului românesc“, altfel spus un fel de „vânzare de ]ar\“ care tulbura „lini[tea“ noastr\. Se reg\sesc în aceast\ atitudine doar dou\ dintre conceptele care au dat originalitate regimului Iliescu, dar care au contribuit din plin la men]inerea României ani buni într-o stare de a[teptare în rela]ia cu Europa. Dac\ am st\ruit mai mult asupra acestui atac este pentru c\ merit\ s\ se fixeze în memoria colectiv\, s\ se înscrie chiar în istoria anilor de dup\ 1989, redenumindu-i autorul cu pseudonimul Sorin Toma jr. Dup\ ce Ana Blandiana [i-a încheiat cuvântul, invita]ilor li s-a explicat printr-o demonstra]ie la fa]a locului, pe ecranul din înc\pere, c\ DVD-ul aflat în punga de pânz\ primit\ în dar la intrare permite, datorit\ unui soft special creat, vizitarea sau cercetarea Muzeului Sighet în cele mai fine detalii. Zestrea de imagini, documente [i informa]ii pentru care Ana Blandiana [i-a d\ruit 15 ani din via]\ st\ la dispozi]ia oricui se a[az\ pe un scaun în fa]a computerului [i deschide DVDul pe a c\rui copert\ scrie Muzeul de luat acas\. Replica virtual\ a Memorialului Sighet. A[a cum momentul decembrie 1989 a putut fi tr\it dintr-un fotoliu din fa]a televizorului, tot astfel Muzeul de la Sighet poate fi cercetat datorit\ acestui DVD de pe un scaun din fa]a computerului. O idee benefic\ pentru viitorul Muzeului, un stimulent pentru cei care înc\ n-au ajuns la Sighet, Istoria `n impas Istoria noastr\ se afl\, iar\[i, în impas. Print-un act mîr[av [i iresponsabil, arhivele securit\]ii nu mai pot fi cercetate [i, implicit, nu mai pot s\ scoat\ adev\rul la iveal\. CNSAS se dore[te desfiin]at. Din r\sputeri [i de îndat\! M\ a[teptam s\ fim con[tien]i de tic\lo[ie [i de gravitatea ei. M\ a[teptam s\ fie str\zile pline de oameni care î[i cer dreptul la istoria cea adev\rat\. Nu numai c\ nu am reu[it s\ ne obi[nuim cu lumina dup\ ie[irea din pe[tera întunecoas\ a comunismului, dar nici m\car nu ne pas\ c\ ea exist\. Nu ne intereseaz\ cîtu[i de pu]in s\ o aducem prin cotloanele trecutului ca s\ în]elegem exact cine sîntem [i ce s-a întîmplat. Ca în Germania, ca în Cehia [i a[a mai departe. Este an electoral [i nu avem nevoie de limpezirea apelor [i de alegerea bobului de neghin\, ci dimpotriv\, de tulburarea lor [i de prostirea, în continuare, a noastr\, a tuturor. Gata, ajunge cu acest exerci]iu democratic [i profund necesar! În loc s\-l îmbun\t\]im, s\-l nuan]\m, îl spulber\m. Pur [i simplu. {i nimeni nu d\ socoteal\ pentru aceast\ barbarie neru[inat\! Incredibil. Sîntem condamna]i, din nou, s\ tr\im în hazna cu to]ii. S\ respir\m aerul împu]it ani [i ani de delatori, de oameni la[i, mici, complexa]i [i frustra]i care au [tiut s\ fac\ un singur lucru: s\ priveasc\ pe gaura cheii [i s\ toarne. S\ mutileze vie]i dar inten]ionau s-o fac\, ca [i pentru cei care n-au aflat înc\ de existen]a Muzeului, un antidot pentru indiferen]a sau comoditatea altora. A[adar punga de pânz\ nu con]inea doar ni[te perisabile obiecte de protocol, a[a cum se obi[nuie[te s\ se împart\ la momente aniversare. De aceast\ dat\ obiectele sunt împrumutate parc\ din recuzita lui F\t-Frumos care arunca în urm\ o perie ce se transforma în p\dure, împiedicându-l pe zmeu s\-l ajung\. Tot a[a cel ce folose[te DVD-ul aduce al\turi de el Muzeul de la Sighet, punând o barier\ între el [i propriile-i iner]ii. De asemenea, odat\ studiat Catalogul c\r]ilor publicate. 1994 - 2007 sub egida Academiei Civice, [i acesta obiect primit în dar de cei prezen]i, se poate transforma într-un raft de bibliotec\ în care se afl\ istoria netrucat\ din perioada comunist\. S\ mai scoatem din pung\ [i cartea lui Romulus Rusan – Cronologia [i geografia represiunii comuniste în România. Recens\mântul popula]iei concentra]ionare (1945 – 1989) care con]ine informa]ii consistente, indispensabile în]elegerii corecte a fenomenului deten]iei politice din închisorile comuniste. La sfâr[itul c\r]ii, pe o hart\ sunt localizate unit\]ile de deten]ie din intervalul 1945 – 1985. Sunt atât de numeroase încât r\nesc grav harta ]\rii, o hart\ îndoliat\ care semnaleaz\ bog\]ia de crime din interiorul grani]elor. Între ele se afl\ [i Sighetul „închisoare mic\, îns\ specializat\ în lichidarea, prin moarte lent\, a elitelor“, dup\ cum explic\ autorul. La desp\r]ire, Ana Blandiana î[i îndeamn\ invita]ii s\ întârzie în fa]a fotografiilor de scriitori care au f\cut închisoare din motive politice, fotografii expuse în holurile Casei Scriitorilor: V. Voiculescu, C. Noica, Petre }u]ea, N. Steinhardt, Nichifor Crainic, Al. Paleologu, {t. Augustin Doina[, Anton Dumitriu, Dinu Pillat, Vladimir Streinu, Petre Pandrea, D. Caracostea, Nicolae Balot\, Adrian Marino, Ion Caraion, Al Ivasiuc, Constantin Ciopraga, Paul Goma [i mul]i, mul]i al]ii. Anii de deten]ie cumula]i de ace[tia ating ordinul sutelor. E greu de evaluat cât [i cum a pierdut cultura noastr\ prin încarcerarea acestor oameni. Sigur este c\ au fost considera]i adversari de temut ai regimului comunist, cu circumstan]a agravant\ c\ erau [i oameni de valoare intelectual\. Iar suprimarea sau reducerea la t\cere a valorilor a fost o prioritate a politicii partidelor comuniste, mai ales în perioadele când se instalau la conducerea unei ]\ri. Domni]a {TEF|NESCU [i suflete pentru totdeauna. S\ se amestece în destinele noastre [i s\-[i bage bocancii în ele. S\ tr\iasc\ lini[ti]i [i dup\ 1989 [i s\ capete anvergur\, prea mul]i dintre ei, cu fiecare zi, cu fiecare noapte, cu fiecare an. S\ dea lec]ii, s\ judece, s\ dea verdicte, s\ hot\rasc\, iar\[i, pentru noi. Se l\]esc pe ecrane de televizor, prin ziare, prin partide [i fel de fel de func]ii. Din cauza noastr\! I-am l\sat. Pe unii i-am iertat [i, în prea pu]ine cazuri, am [tiut ce iert\m. Pe al]ii nici nu i-am aflat. Superficialitatea ne cost\ scump acum. Ochiul vigilent al securi[tilor nu doarme. Solidaritatea lor execut\ lipsa noastr\ de sim] civic [i istoric. Cînd se purcede la o construc]ie trainic\, se studiaz\ terenul, se calculeaz\ rezisten]a materialelor, uzura în timp, se stabile[te arhitectura. Altfel, oricînd, totul se poate duce de rîp\. Asta, în cazul în care proprietarii sînt interesa]i de un lucru durabil. La noi, prea pu]ini au fost preocupa]i de tr\nicia democra]iei, a libert\]ii fundamentale, a scoaterii la lumin\ a adev\rului. M\car s\ [tim, s\ ne delimit\m cumva unii de ceilal]i, s\ exers\m, împreun\, pa[ii bunului sim]. Altfel, este irespirabil [i tot mai greu tolerabil. Nu cred c\ au dreptul, în continuare, s\ pun\ în pericol libertatea noastr\. Aceea profund\. Pentru asta s-a murit! {i de asta nu putem s\ st\m, iar\[i, cu mîinile în sîn. Protestele noastre înseamn\ c\ nu mai sîntem legume. C\ ne-am trezit, c\ ne pas\, c\ iubim lumina! Marina CONSTANTINESCU România literar\ nr. 5 / 8 februarie 2008 3
Page 1: România 5 literar\ Apare sub egida
Page 5 and 6: A m luat decizia ca de acum încolo
Page 7 and 8: C c ritic minu]ios pân\ la virgul\
Page 9 and 10: D espre ce rasism mai poate fi vorb
Page 11 and 12: Î n Refugii, timpul fic]iunii [i c
Page 13 and 14: C u 117 titluri într-un an, de la
Page 15 and 16: Î n 1957 lucram, - neangajat - la
Page 17 and 18: i s t o r i e l i t e r a r \ prea
Page 19 and 20: a m i n t i r i acordat\ poetului.
Page 21 and 22: Numeroase emisiuni `i sunt consacra
Page 23 and 24: Dintr-o atare perspectiv\, Victor R
Page 25 and 26: ßirul de comisari [i toat\ liota d
Page 27 and 28: Joachim Wittstock e singurul scriit
Page 29 and 30: Nu e posibil ca România s\ fie ima
Page 31 and 32: p o l e m i c i Amneziile lui Mirce

Aniversare

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?