Motivarea Curții de Apel Cluj în cazul ”jaf la BT”

Vanishing Point: o înălţime situată între 174, 56 cm cu o marjă de eroare de +/- 2,45 cm; cu metoda Amped
Five: o înălţime situată între 173, 9 cm cu o marjă de eroare de +/- 2 cm; iar la verificarea înălţimii cu model 3
D, o înălţime 1,70 şi 1,75 m, cu probabilitate mai mare la limita superioară a intervalului, cu menţiunea că
înălţimea astfel determinată include silueta suspectului conturată în imagini, respectiv incluzând grosimea
tălpii pantofului (estimată la 1 cm) şi cu luarea în considerare a efectului cagulei (apreciată ca neglijabilă).
-pentru suspectul identificat cu P2- care a pătruns în casierie, expertul ITA a estimat înălţimea exclusiv prin
metoda verificării cu modelul 3D, cu explicaţia că acest suspect s-a aflat în mişcare, într-o postură care nu a
permis măsurarea directă a înălţimii siluetei (f. 156 vol. 4 fond), obţinându-se o valoare cuprinsă între 1,85 şi
1,90 m, cu probabilitate mai mare la limita inferioară a intervalului, cu menţiunea că înălţimea astfel
determinată include silueta suspectului conturată în imagini, respectiv incluzând grosimea tălpii pantofului
(estimată la 1 cm) şi cu luarea în considerare a efectului cagulei (apreciată ca neglijabilă).
În cuprinsul raportului de expertiză criminalistică s-au reţinut, pe de altă parte, următoarele înălţimi ale
suspecţilor:
-pentru suspectul identificat cu P1, expertul LIEC a determinat o înălţime de 173,64 cm cu o marjă de eroare
de +/- 2,41 cm, cu menţiunea că înălţimea astfel determinată include silueta suspectului conturată în imagini,
respectiv incluzând grosimea tălpii pantofului şi efectul cagulei (estimate la 2 cm).
-pentru suspectul identificat cu P2, expertul LIEC a determinat o înălţime în poziţia ortostatică de 190 cm, cu
menţiunea că înălţimea astfel determinată include silueta suspectului conturată în imagini, respectiv incluzând
grosimea tălpii pantofului şi efectul cagulei (estimate la 5 cm).
În ceea ce priveşte înălţimea suspectului P2 (contestată de Parchet), aceasta(cum de altfel s-a procedat şi în
cazul suspectului identificat cu P1) a fost determinată pe baza imaginilor surprinse de camerele de luat vederi
selectate în aşa fel încât să confere precizia de măsurare cea mai bună pe baza următoarelor criterii:
vizualizarea în întregime a corpurilor autorilor, poziţii ale autorilor cât mai aproape de cele verticale,
evidenţierea caracteristicilor generale şi particulare ale corpurilor persoanelor (f.203 vol. 5 dos. inst. de fond,
fila 9 expertiză criminalistică). În acest mod, a fost selectată imaginea evidenţiată în figura 19,
reprezentându-l pe autorul identificat cu P2 aflat în mişcare, cu genunchii flexaţi şi capul aplecat. Expertul a
determinat înălţimea suspectului în această poziţie la 179, 94 cm, cu o marjă de toleranţă de +/- 1,76 cm.
În continuare s-a procedat la efectuarea unui experiment cu un model de comparaţie având înălţimea reală de
179 cm (fără obiecte de încălţăminte), iar prin poziţionarea asemănătoare cu cea a autorului P2 s-a ajuns la
concluzia că poziţia în care este înfăţişat suspectul în figura 19 este de natură a reduce înălţimea acestuia cu
12,4 cm faţă de cea reală.
Expertul a oferit explicaţia ştiinţifică a diminuării înălţimii subiectului, prin aceea că amplitudinea maximului şi
minimului (înălţimii) în cadrul deplasării este variabilă, diferenţa fiind cu atât mai mare cu cât subiectul se
deplasează mai repede, având în vedere că în activităţi precum mersul sau alergarea centrul de greutate al
corpului descrie o traiectorie sinusoidală.
În vederea verificării exactităţii concluziilor formulate, expertul a recurs la un nou experiment cu modele de
comparaţie având înălţimi diferite, concluzionând că suspectul are o înălţime în poziţia ortostatică mai mare
decât cea a modelului de comparaţie cu înălţimea reală de 186 cm.
Instanţa de fond în ceea ce îi priveşte pe cei doi inculpaţi a apreciat că probele administrate