Motivarea Curții de Apel Cluj în cazul ”jaf la BT”

egăseşte în fracţiile minoritare ale amestecului obţinut din microurma notată T 342650021 (…). Urmare a
calculelor biostatistice efectuate cu softul POPSTATS furnizat de FBI, rezultă că Hosu Andrei Dan are de
12.722.646 ori mai multe şanse să fie contribuitor la formarea acestui amestec, decât o altă persoană
necunoscută din populaţie.
Probabilitatea de includere a profilului genetic al numitului Hosu Andrei Dan în acest amestec este de
99,9999921%.
Profilele genetice ale probelor biologice de referinţă recoltate de la inculpaţii Baciu Bogdan şi Hosu Andrei Dan
se regăsesc în fracţiile minoritare obţinute din microurma notată cu T 342650031 (…).
In urma calculelor biostatistice a rezultat că inculpatul Baciu Bogdan are de 54.945.055 ori mai multe şanse
să fie contribuitor la formarea acestui amestec alături de inculpatul Hosu Andrei Dan, decât o altă persoană
necunoscută din populaţie.
Probabilitatea de includere a profilului genetic al numitului Baciu Bogdan în acest amestec este de 99,999998%.
Totodată, inculpatul Hosu Andrei Dan are de 12.787.723 ori mai multe şanse să fie contribuitor la formarea
acestui amestec, alături de inculpatul Baciu Bogdan, decât o altă persoană necunoscută din populaţie.
Probabilitatea de includere a profilului genetic al inculpatului Hosu Andrei Dan în acest amestec este de
99,9999922%.
Pentru stabilirea cu exactitate a acestor rezultate, specialiştii biochimişti au utilizat noile metode de lucru şi
tehnici din dotare, conform reviziei PSL 04-17, reprocesând extractele de ADN provenind din microurmele
arătate anterior, metodele folosite fiind purificarea avansată şi amplificarea cu exces de polimerază, conform
celor descrise detaliat în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică.
Prin adresa nr. 343202/1 din data de 25.01.2010 a IPJ Cluj Serviciul Criminalistic (f. 89-94 vol. 7d.u.p) s-a
explicat pe larg modalitatea în care materialul biologic al inculpatului Baciu Bogdan constând în microurme
biologice constituite din celule epiteliale ar fi putut fi transferate de pe mânuşi pe obiectele aflate în câmpul
infracţional (casierie), respectiv modalitatea în care materialul biologic al inculpatului Hosu Andrei Dan (despre
care se presupune că ar fi rămas în zona uşii de acces în bancă) ar fi putut să ajungă pe obiectele aflate în
casierie.
În vederea explicării teoretice a unei astfel de posibilităţi s-a recurs la teoria transferului de tip
secundar, definit ca fiind depunerea materialului biologic folosind un intermediar (vector),
care poate fi o persoană, obiect sau chiar animal. În acest caz nu există contact direct între
donor (sursa materialului biologic) şi suprafaţa ţintă.
Astfel, în primul caz, transferarea materialul biologic al inculpatului Baciu Bogdan a fost explicat
prin relaţia donor (inculpatul însuşi)- vector (obiecte care au fost anterior în contact cu donorul- mănuşi,
cagulă, obiecte vestimentare purtate cu ocazia comiterii faptei)- suprafaţa ţintă (probele în litigiu ridicate de
la faţa locului care au avut contact cu vectorul- partea frontală a sertarului de la ghişeul nr. 3 din casierie=
microurma notată cu T342650031).
În cel de-al doilea caz, transferarea materialul biologic al inculpatului Hosu Andrei Dan a fost