OMUL NOU – O REALITATE A ZILELOR NOASTRE - Pro Saeculum

More documents

Recommendations

Info

scriitori din Suceava larmé, Marin Preda... Şi totul pentru a conchide, chiar dacă oarecum subînţeles, că modernitatea este o stare de spirit general umană şi, de aceea, general literară: „De mii de ani oamenii îşi explorează interioarele sufleteşti, fără a şi le fi epuizat, pentru că pe măsură ce se descoperă [aceste interioare sufleteşti], se construiesc altele sau se modifică cele deja cercetate. Pasiunea aceasta a curiozităţii, iată un semn valabil al modernităţii.” Apelul cu care îşi încheie Nicolae Labiş intervenţia sa, de la sfârşitul lunii septembrie 1956, vizează, în consens cu poemul său emblematic, Omul comun (Lupta cu inerţia), „o luptă nedogmatică împotriva dogmatismului”, „o luptă care să nu aducă înlocuirea unei erori prin altă eroare, mai echilibrată [şi], de aceea, poate, mai periculoasă”. Este aceasta o preocupare constantă în gândirea de moment a lui Nicolae Labiş, o obsesie ideatică, am putea zice, atâta timp cât, în întreaga sa activitate publică din această vreme, ea este promovată cu insistenţă, atât în poeziile publicate cât şi – exempli gratia – în alocuţiunea la cea de a doua Consfătuire pe ţară a tinerilor scriitori din martie 1956 (ajunsă la noi doar într-un rezumat nu ştim cât de fidel, chiar şi sub aspect ideatic sau, mai cu seamă, sub acest aspect), unde el a denunţat „prejudecăţile înguste, osificate” care caracterizau epoca, cenzurarea brutală introdusă asupra creaţiei literar-artistice, subliniind că „frica de aspectele aspre ale vieţii, interzicerea pentru literatură a acestor aspecte este soră cu respingerea momentelor de bucurie, a stărilor de spirit exaltate, pe care viaţa le oferă cu egală dărnicie scriitorilor.” De asemenea, tot ca un protest împotriva cenzurii, poetul consideră drept o prejudecată „blamarea în orice condiţii a crudităţilor verbale”, fără a accepta însă „impunerea lor abuzivă acolo unde nu este cazul”, ceea ce pune în evidenţă, încă o dată, spiritul său echilibrat şi realist, apetenţa sa pentru o expresivitate adecvată la conţinut, la obiectul abordat într-o operă literară. Consecvent temei preferate în condiţiile date – prejudecăţile care minează creaţia literar-artistică – Nicolae Labiş priveşte, de asemenea de pe o poziţie echilibrată, problema „perspectivei istorice” faţă de tematica preferată de un creator sau altul, susţinând că, pentru oglindirea corespunzătoare a unui fenomen social sau moral, scriitorul nu trebuie să aştepte, de dragul „perspectivei istorice”, ca acesta să se învechească, însă nici să opteze pentru o operativitate pripită, care poate duce la o imagine nedigerată a realităţii. Conturarea „perspectivei istorice” necesare nu implică atât timpul obiectiv necesar percepţiei, cât mai cu seamă factorul subiectiv (conştiinţa) care percepe şi generalizează rezultatul acestui proces. Astfel de prejudecăţi, dacă sunt impuse ca obligatorii, dobândesc un caracter dogmatic şi mai accentuat şi nu pot avea decât efecte dăunătoare pentru autenticitatea creaţiei literare, pentru specificitatea ei intrinsecă, susţine, pe bună dreptate Nicolae Labiş. De reţinut că nu trebuie să pierdem din vedere nici faptul că lui Nicolae Labiş „îi dă mâna” să formuleze şi norme pentru optimizarea actului de creaţie din zilele sale, când consideră că „artistul modern trebuie să ţină seama [...] de toate tezele filozofice, sociale şi estetice noi, deliberând asupra lor cu mijloace adecvate, inspirându-le sau respingându-le prin operele vii pe care le compune.” (vezi Discuţie între tineri), pentru ca, referindu-se la cazul concret al poeziei, să statueze chiar apodictic: „...fără ideile cele mai noi şi mai adânci nu se mai pot scrie poezii care să slujească cât de cât progresului literaturii” (vezi Observaţii asupra unor probleme de lirică – material inedit). Într-o situaţie oarecum aparte se află în acest context, cronica rimată Confesiunile poetului descurcăreţ (publicată în „Tânărul Maternitate scriitor”), o şarjă, plină de haz, dar şi de înţeles (trist), la adresa tiparelor formaliste, a mimetismului ilar, a pseudoimaginilor, şi acelea împrumutate, de care se făcea uz chiar în exces nu de puţini dintre reprezentanţii creaţiei poetice a vremii, profitori ai directivelor dogmatice proletcultiste. În orice caz, cronica rimată a lui Nicolae Labiş denotă aceeaşi poziţie intransigentă a poetului faţă de realităţile triste ale literaturii române din vremea sa, întreţinute de pletora de impostori agresivi care, mimând creaţia autentică, îi mutilau atât configuraţia, cât şi esenţa consubstanţială, deturnând-o de la rosturile sale fireşti. Textele critice la care ne-am referit în această contribuţie nu trebuie considerate, în situaţia în care ele au rămas mai degrabă ca intenţionalitate, iar nu ca act definitiv(at), altcum decât ca o atestare a neastâmpărului creator, a curiozităţii irepresibile care-l caracteriza pe acest genial poet, ca o latură complementară a activităţii sale creatoare fundamentale – poezia, excluzând orice eventual impuls de a li se conferi vreun statut de valabilitate absolută, în sine. Ca şi textele adiacente, din celelalte domenii ale literaturii (publicistică, proză, dramaturgie, traduceri, folcloristică), descoperite şi publicate de noi în contribuţii anterioare, ele pot fi considerate, fără riscul de a forţa porţile exagerării, dovezi ale intenţiilor poetului (nu ne dăm seama cât de acut conştientizate) de a accede la ipostaza de „scriitor integralist”, statut pentru care dispunea de reale disponibilităţi şi pentru a cărui dobândire, iată, îşi pregătea deja instrumentaţia de rigoare. 98 SAECULUM 5-6/2011 PRO
Iuliana Paloda-Popescu poesis Lumină pentru Manuel* (fragment) XLVI Manuel, astă-noapte iar ţi-am scris numele pe nisipuri şi te-am strigat, până când au venit valurile şi l-au luat!... Pogorau Îngerii şi era tot mai ziuă, marea în Ceruri trecea, se rotea, Strigătul meu se făcea Pasăre de lumină şi-mpreună cu Îngerii se înălţa!... XLVII Manuel, Toată vara lăstunii au învăţat să zboare, plutind pe bolta lumii cu aripi visătoare!... Iar în fereastra zilei, pe ţărmuri călătoare, ardea-n lumina milei o vie lumânare!... XLVIII Acum e toamnă-n Cer, tăcerea încă doare, iar sufletu-mi stingher în candelă tresare!... Lăstuni călătoriţi prin liniştea pribeagă par îngeri, poate sfinţi ce-n depărtări se roagă!... XLIX Manuel, ţi-aminteşti cum credeam în iubire, ca-ntr-o singură carte!... Acum rănile picură foc şi ne-mbracă în moarte!... Singuri stăm lângă Cer şi-nfruntăm depărtarea, în adâncul inimii noastre legănându-se marea!... * Manuel – martir, de sabie s-a săvârşit, în 30 octombrie L Manuel, cei răi au tăiat pădurile şi le-au înstrăinat, au ucis păsările şi le-au îngropat!... Apoi, au închis drumul, au ars câmpurile, vietăţile-adulmecă scrumul, marea-şi închide adâncurile!... LI Ucigaşii de prunci au venit, pretutindeni miroase a moarte, Dumnezeu în zadar ne-a vestit ce e bine, în singura Carte!... Vânzătorii de trupuri se-ngraşă, îndelung din păcat s-au hrănit, au ucis puritatea în faşă, iar acum o îngroapă tacit!... Cei aleşi de-ntuneric prosperă, să ne fure-au făcut legământ, îşi adună averi şi mai speră să domnească în veci pe pământ!... LII Urme vechi în ţărână se sting lunecând părăsite-n uitare, scriu pe aer şi moartea ating pe un ţărm de nisip şi de sare!... Valuri palide-ncearcănă Luna şi le-nalţă spre Ceruri visând, moartea pare cu viaţa totuna - o nălucă pe mare trecând!... Manuel se arată din Cer îmbrăcat în veşmintele noi, parcă vrea să-mi vorbească şi sper să intrăm în Lumină-amândoi!... LIII Manuel, am fost în pădurea fără de nume şi am văzut păsările cum duceau trena de frunze, până la poalele hainei tale, spre care întindeam mâinile, încercând să mă mântui de-amar!... În timp ce ne acopereai cu mantia de Înger ales, gândul meu îţi atingea inima şi se făcea toamnă, iar lumina înaltă în noi pogora, dintr-un timp ne-nţeles!... PRO SAECULUM 5-6/2011 99
Page 1 and 2:
Mircea Dinutz editorial OMUL NOU -
Page 3 and 4:
ocheanul şi nici cu lupa vreo atit
Page 5 and 6:
Irina Mavrodin încercare eseu măr
Page 7 and 8:
PRO SAECULUM 5-6/2011 Bărci pe Nev
Page 9 and 10:
Liviu Ioan Stoiciu Registrul LIS JU
Page 11 and 12:
apoi va veni să se încălzească
Page 13 and 14:
producă greşeli grave, cu conseci
Page 15 and 16:
PRO „Am două existenţe, una la
Page 17 and 18:
nele oficiale. În anul IV am luat
Page 19 and 20:
altfel, aproape întreaga Dv. oper
Page 21 and 22:
Rodica Lăzărescu aniversări „R
Page 23 and 24:
ascultată o domnişoară pimpantă
Page 25 and 26:
- Un inventar al vorbelor măcinate
Page 27 and 28:
Constantin Călin linia dreaptă DE
Page 29 and 30:
Deposedat de calitatea de a fi „s
Page 31 and 32:
ancheta noastră SCRIITORII ÎNTRE
Page 33 and 34:
mâncă ăi de scriu întră ei”,
Page 35 and 36:
Florentin Popescu portrete în peni
Page 37 and 38:
lor pe care poetul e clar că vrea
Page 39 and 40:
PRO SAECULUM 5-6/2011 eseu - pentru
Page 41 and 42:
impuls capătă proporţii naţiona
Page 43 and 44:
mente consumate. Şi că, văzute c
Page 45 and 46:
lele noastre. Mulţi, astăzi, nu s
Page 47 and 48: şi cu funcţiile creierului. Creie
Page 49 and 50: ţindu-se de „Ceilalţi care vorb
Page 51 and 52: ţeşte poezia din prima ei clipă,
Page 53 and 54: Atunci când îl găsesc - cu condi
Page 55 and 56: éalul european; Oratoriul religiei
Page 57 and 58: PRO SAECULUM 5-6/2011 eseu fruntare
Page 59 and 60: Ionel Popa eseu GROAPA E NUMAI TRUP
Page 61 and 62: PRO SAECULUM 5-6/2011 eseu zadarnic
Page 63 and 64: husău, ai> şi râse uşor pe sub
Page 65 and 66: Lucian Vasile Bâgiu studiu ZIDARII
Page 67 and 68: efect este acceptul final, chiar ş
Page 69 and 70: artiştilor creatori după ce vor d
Page 71 and 72: unuia dintre ei, toţi scuipă scâ
Page 73 and 74: ului cu glas tare şi răspicat. O
Page 75 and 76: PRO Anya (nepoata artistului) d.Th.
Page 77 and 78: PRO SAECULUM 5-6/2011 Cupa care zi
Page 79 and 80: PRO SAECULUM 5-6/2011 risdicţia ei
Page 81 and 82: Iordan Datcu restituiri G.T. KIRILE
Page 83 and 84: sus, şi poate se vor tipări chiar
Page 85 and 86: şi ţi e pun ţie în braţe fă c
Page 87 and 88: Ecce ecce Agnus Dei. Gura deschisă
Page 89 and 90: George Badea scriitori din Suceava
Page 91 and 92: PRO SAECULUM 5-6/2011 Dublu autopor
Page 93 and 94: de naşterea pruncului Vasile Alecs
Page 95 and 96: Nicolae Cârlan scriitori din Sucea
Page 97: mează, selectiv, asupra câtorva a
Page 101 and 102: Rugă Nu trebuie să mă cunoşti c
Page 103 and 104: Nicolae Sârbu poesis CONTESTAŢIE
Page 105 and 106: Parcă anume gândit Să-i fie podo
Page 107 and 108: clepsidra aşezată pe fragile pici
Page 109 and 110: Mariana Zavati Gardner proză 5 MAR
Page 111 and 112: Leon-Iosif Grapini proză DRAGOSTE
Page 113 and 114: ea, dacă o voi găsi, voi fi acolo
Page 115 and 116: de sens. Îi veni în minte scena d
Page 117 and 118: Ion Gheorghe Pricop proză ÎN DRUM
Page 119 and 120: cade prin toate părţile, adică m
Page 121 and 122: - Tovarăşa, a ţipat el, ca şi c
Page 123 and 124: meridiane ILF ŞI PETROV (Rusia) Il
Page 125 and 126: Paul Kennedy 1 meridiane Steaua Eca
Page 127 and 128: meridiane şi fâşâitul, scântei
Page 129 and 130: Roger Slater Terzanelă Ai fost un
Page 131 and 132: cu câtă pricepere, cu câtă art
Page 133 and 134: Ana Dobre lector COMPLEXUL MITULUI,
Page 135 and 136: ştiu ştiu că sunt el şi el este
Page 137 and 138: ţele invizibile ale triumfului /
Page 139 and 140: mă-ndrept, pentru a ajunge la conc
Page 141 and 142: PRO SAECULUM 5-6/2011 ping se ştia
Page 143 and 144: Mircea Dinutz lector AŞA A ÎNCEPU
Page 145 and 146: Monica Grosu lector POEME SUB VISCO
Page 147 and 148: PRO SAECULUM 5-6/2011 Peisaj Km 20
Page 149 and 150:
1940, îşi dă licenţa cu Vraje
Page 151 and 152:
PRO SAECULUM 5-6/2011 Vrancea liter
Page 153 and 154:
Vrancea literară HELMI I PARAJSËS
Page 155 and 156:
ticei Chine, aşa cum şi Shamballa
Page 157 and 158:
sesem, era doar secretara foarte am
Page 159 and 160:
ocul. Ba chiar, câte unul mai iste
Page 161 and 162:
PRO SAECULUM 5-6/2011 Melancolie Vr
Page 163 and 164:
numai sub raport grafic. Mai consem
Page 165 and 166:
nu ştiu cum am ajuns acasă, în z
Page 167 and 168:
ale oamenilor şi cu chiotele celor
Page 169 and 170:
Oana Bogzaru Vrancea literară O Î
Page 171 and 172:
diat ce s-a deschis una, s-a închi
Page 173 and 174:
PRO SAECULUM 5-6/2011 Vrancea liter
Page 175 and 176:
Radu Costea info-cultural REVISTA R
Page 177 and 178:
volta justificată îl iartă de mu
Page 179 and 180:
Lucian Vasile Bâgiu info-cultural
Page 181 and 182:
Eu sunt înapoi în Norvegia acum.
Page 183 and 184:
nără, o reprezintă un radio din
Page 185 and 186:
info-cultural Consiliul Judeţean D
Page 187 and 188:
info-cultural calului (elementul de
Page 189 and 190:
PRO SAECULUM 5-6/2011 Autoportret C
Page 191 and 192:
info-cultural şănţat şi molipsi
show all

OMUL NOU – O REALITATE A ZILELOR NOASTRE - Pro Saeculum

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?