OMUL NOU – O REALITATE A ZILELOR NOASTRE - Pro Saeculum
OMUL NOU – O REALITATE A ZILELOR NOASTRE - Pro Saeculum
OMUL NOU – O REALITATE A ZILELOR NOASTRE - Pro Saeculum
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
scriitori din Suceava<br />
Ion Beldeanu*<br />
Portret în faţa podului<br />
Priveşte încrezător în cărţile sale<br />
cum zice epitaful deşi în spate<br />
aşa cum l-a surprins pelicula foto<br />
se ridică un pod, podul de cochilii<br />
peste care trec sufletele neliniştite<br />
ale visătorilor<br />
Tu ce vezi sunt întrebat de îngerul păzitor<br />
cel cu cheiţa fericirii<br />
între degetele caligrafice<br />
o umbră sonoră şi cămaşa-i de rouă<br />
acoperind porţile dimineţii<br />
răspund şi mai<br />
văd mocirla<br />
ce umple drumul<br />
şi dintr-odată sufletele acelea ale scribilor<br />
despre care tocmai vorbeam<br />
vlăguite, îngălbenite<br />
precum amiezile târzii<br />
Dar îngere de ce taci<br />
de ce nu intervii pentru a schimba<br />
ceea ce trebuie schimbat <br />
Dar trupul tău<br />
Dar trupul tău, deci trupul tău<br />
* Aceste texte au fost reproduse, cu acordul autorului, din volumul<br />
Dimineţi fără glorie,Iaşi, Editura Opera Magna, 2011.<br />
precum un dulce murmur<br />
ori o floare ivită în pragul zilei<br />
când cuvintele îţi aştern<br />
covorul de vocale<br />
peste care vei păşi deşi eu nici nu exist<br />
Am să mor de câteva ori<br />
pentru ca ochiul să-mi strige numele<br />
să cutreiere furtuna şi de ce nu<br />
să-i afle preţul final<br />
Există această clipă de ied<br />
cu botul de rouă peste care<br />
alergăm să ne-ntâlnim<br />
numai că nu ne-ntâlnim, nu ne întâlnim.<br />
Privelişte<br />
Alunecând dintr-o înfăţişare în alta<br />
altfel zis , o părere de zi<br />
ce umblă adunându-şi nedumeririle<br />
E ora la care cafeaua are gust de întâmplare<br />
fără de întoarcere<br />
amintindu-mi de florile trupului tău<br />
dar zic : ce clar îţi strălucesc ispitele<br />
de o mie de ori mai exact<br />
decât ţipătul verde al zorilor<br />
din care te-ntorci<br />
Acum pot să-mi aprind ţigara<br />
şi să-ţi ghicesc petrecerile<br />
prin care vei trece ori vei încerca a trece.<br />
Liviu Popescu<br />
Cu porii deschişi<br />
Foarte fericiţi şi vrednici<br />
de laudă îndelungată<br />
cu porii deschişi<br />
în aşteptarea razelor<br />
din altă lume adiacentă<br />
din plante agăţătoare<br />
şi cucută<br />
şi totuşi guşa aceasta<br />
în care intră totul<br />
e o capsulă a inconştienţei<br />
cu legi ce sufocă<br />
cu timpi morţi<br />
ce împart lumea<br />
în oameni şi fiare<br />
foarte fericiţi<br />
şi totuşi…<br />
La fereastra închipuirii…<br />
Afectivitatea e un fel<br />
de a pune nopţii<br />
câteva ghirlande multicolore<br />
la picioare<br />
la o fereastră a închipuirii<br />
sindromul tăcerilor<br />
face loc utopiilor<br />
le-adun cu grămada<br />
84 SAECULUM 5-6/2011<br />
PRO